1,569 matches
-
Washington. Din aceste considerente, cartea trebuia să relateze evenimentele petrecute pînă în februarie 1990, cînd atît Congresul, cît și Administrația au luat măsuri ce indicau faptul că putea începe o nouă eră a relațiilor româno-americane. Anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" nu a afectat relațiile româno-americane, dar nu a redus nici criticile Congresului privind situația drepturilor omului în România. Ceaușescu și Administrația americană doreau să mențină aceste relații. Acordul comercial româno-american era încă viabil și Departamentul de Stat și Ministerul Afacerilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legislative au răspuns evenimentelor din București. Stanford Parris, din Virginia, membru al Camerei Reprezentanților, a înaintat o moțiune în "Spiritul Congresului", prin care i se cerea președintelui american să "reacorde imediat României statutul comercial de "Clauză a națiunii celei mai favorizate""2582. Amintind de ajutorul economic pe care Franța îl dăduse, în 1778, unui guvern american lipsit de experiență, acesta și-a îndemnat colegii să fie cosusținători ai moțiunii și să o prezinte cît de curînd Camerei Reprezentanților, spre a fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ales în privința drepturilor omului. Dar era, totodată, și "sceptic", pentru că mulți dintre liderii guvernului provizoriu erau din cei vechi. Nu voia să-i discrediteze, dorea doar să determine Congresul să nu ia nici o măsură în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" înainte ca în România să se desfășoare alegeri libere. Pînă atunci, America putea trimite ajutoare umanitare și informații privind "instrumentele democrației". Wolf, împreună cu Hall, care era întru totul în asentimentul acestuia, au cerut, astfel, Congresului să aștepte pînă la desfășurarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legislativă. Importanța României ținea, chiar și pentru Nixon, de contextul relațiilor sovieto-americane postbelice. Încă de la începutul primului mandat al lui Nixon, Moscova a supravegheat îndeaproape eforturile lui Ceaușescu și ale lui Bogdan de a asigura României "Clauza națiunii celei mai favorizate". Kremlinul a lăsat, cum s-ar zice, Bucureștiul să sondeze terenul. La momentul oportun, Brejnev a intrat și el în joc și astfel, în 1972, Moscova a încheiat un acord comercial cu Washingtonul, care i-a promis mult-dorita Clauză. Intrarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscovei. În momentul în care Gorbaciov a trecut pragul destinderii, către o Europă a secolului XXI, toleranța Washingtonului față de comportamentul României a devenit un obstacol în calea relațiilor sovieto-americane. Încălcările drepturilor omului îndreptățeau Congresul să anuleze "Clauza națiunii celei mai favorizate", dar motivul acesta exista încă din 1948. Deși decizia lui Ceaușescu de a pune capăt Clauzei a fost pusă pe seama susținătorilor drepturilor omului, Congresul nu i-ar fi forțat mîna dacă Gorbaciov nu ar fi sprijinit drepturile și libertățile cetățenești
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în structura comerțului bilateral româno-american. Pînă în 1980, America și-a menținut o balanță comercială foarte avantajoasă. Însă, începînd din 1981, pozițiile s-au inversat. Din acest moment, drepturile omului au devenit un criteriu pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Reînnoirea Clauzei României a trecut prin trei etape: în prima, atenția s-a concentrat asupra emigrării evreilor; în a doua, s-a pus accentul atît pe persecutarea ungurilor, cît și pe emigrarea evreilor, iar în a treia, pe politica Bucureștiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relatări au avut un ecou și mai mare în cadrul Congresului. Schimbările produse atît la Washington cît și la București trebuie să fi modificat relațiile româno-americane încă din 1983. Numărul celor ce pledau pentru suspendarea sau anularea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" era destul de mare pentru a contesta cu succes cererea anuală a președintelui de derogare. Congresul și-a amînat, însă, toate măsurile, din cauza hotărîrii adoptate în cazul Chandha. În 1983 nu existau suficienți susținători în Senat pentru a se adopta o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ai altor foruri internaționale. În momentul în care Ungaria s-a alăturat statelor occidentale pentru a protesta împotriva încălcărilor drepturilor omului din România, Congresul n-a mai avut nevoie de alte dovezi pentru a anula " Clauza națiunii celei mai favorizate". Avînd în vedere importanța acordată "Clauzei națiunii celei mai favorizate" s-ar putea deduce că relațiile româno-americane vizau, în primul rînd, comerțul. Aceasta era, desigur, părerea oamenilor de afaceri americani, dar nu și a guvernului. De fapt, Administrația nu mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a alăturat statelor occidentale pentru a protesta împotriva încălcărilor drepturilor omului din România, Congresul n-a mai avut nevoie de alte dovezi pentru a anula " Clauza națiunii celei mai favorizate". Avînd în vedere importanța acordată "Clauzei națiunii celei mai favorizate" s-ar putea deduce că relațiile româno-americane vizau, în primul rînd, comerțul. Aceasta era, desigur, părerea oamenilor de afaceri americani, dar nu și a guvernului. De fapt, Administrația nu mai privise comerțul cu Europa de Est în primul rînd din punct de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
referitoare la drepturile omului. Lipsa Clauzei nu însemna și lipsa comerțului; însemna, pur și simplu, că se terminase cu influența americană asupra problemelor românești. Trecînd în revistă anii în care s-au susținut audieri pe tema "Clauzei națiunii celei mai favorizate" și a anulării ei, nu putem să nu ne întrebăm: Ce s-a întîmplat cu susținătorii României? La început, Clauza României avea trei puncte de sprijin: marile corporații, indiferența Congresului față de problemele drepturilor omului și Administrația americană. Însă, primele două
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și tindeau să le pedepsească pe cele din extrema stîngă. Al treilea susținător al Clauzei României era Administrația. Interpretînd ad-litteram Amendamentul Jackson-Vanik, fiecare președinte hotărîse, la rîndul lui, că România a îndeplinit criteriile legale pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Congresul și Administrația stabiliseră îmbunătățirea emigrării ca unic criteriu pentru toate țările fără economie de piață, care doreau Clauza. Emigrarea părea o alegere logică în momentul în care Washingtonul lua această hotărîre, căci țările din blocul sovietic nu permiteau, de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emigrarea a rămas, în continuare, singurul criteriu. În deceniul care a urmat, Administrația americană le-a cerut cu asiduitate tuturor țărilor care nu aveau economie de piață să accepte emigrarea ca pe un criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Budapesta și Beijingul, alături de București, au acceptat această corelație în mod neoficial. În deceniul de după încheierea "Acordului comercial româno-american", mișcarea drepturilor omului s-a axat, însă, pe o multitudine de probleme. Emigrarea era încă o problemă importantă, dar nu cum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lucru la începutul anilor '80, Casa Albă nu a făcut nimic pentru a ameliora situația. După ani întregi de frustrări, Congresul a preluat inițiativa. Acesta a acceptat strategia din 1974-75, a corelării situației drepturilor omului cu "Clauza națiunii celei mai favorizate", dar a definit drepturile omului din perspectiva unui nou amendament, cel din 1987. Emigrarea rămînea în centrul atenției, dar era numai un aspect din multe altele. Asupra unei administrații care insista întruna pe anticomunism aveau să se exercite presiuni serioase
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care a contribuit la suprimarea sprijinului minorității române, a fost Mihail Gorbaciov. Noul lider sovietic îmbrățișa multe din inițiativele de pace ale lui Ceaușescu, anulînd, prin aceasta, specificul "nonconformist" al României. Argumentul că Statele Unite acordau Bucureștiului "Clauza națiunii celei mai favorizate" ca răsplată pentru independența față de Moscova nu mai era valabil. Rămas fără această acoperire, regimul lui Ceaușescu putea fi acum iscodit și încălcările drepturilor omului îi făceau chiar și pe susținătorii României să se gîndească bine înainte de a pleda pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
of Peace Treaty with Rumania, 27 mai 1948, pp. 1-2, cutia 2, RG 84, Oficiile de Afaceri Externe ale DS., legația din București, Consemnări diverse, 1944-1949, Arhivele Naționale. Washingtonul nu încălcase acordul comercial cu Bulgaria, de vreme ce " Clauza Națiunii celei mai favorizate" se aplica numai pentru importurile americane (Ibidem, p. 2). 527Ibidem 528Ibidem, pp. 3-5 529Pentru numele participanților, vezi supra Cap. 2, n. 59 530FRUS, 1948, IV, 546-547 531Ibidem, 523 n 532Ibidem, pp. 536-540 533Ibidem, pp. 541-542 534Ibidem, p 553. Edwin Martin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2 p., 20 iunie 1950, dosarul 411.669/62050, cutia 1854, RG 59, NND 862903, Arhivele Naționale). 618Această lege pornea de la Legea acordurilor comerciale din 1934, care prevedea aplicarea unei politici nelimitate și necondiționate, în spiritul "Clauzei națiunii celei mai favorizate". 619FRUS, 1951, I, 1376 620Articol de presă, p. 2, 6 iulie 1951, cutia 123, RG 84, FSP DOS, București, Misiunile SUA, Arhivele Naționale 621FRUS, 1951, I, 1382, nr. 2. 622Telegramă, Anularea Acordului comercial româno-american din 20 august 1930, 3 p.
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Illusion of Peace, p. 133 1338 Interviu acordat autorului de către H.R. Haldeman, 11 noiembrie 1987; Interviu acordat autorului de John Ehrlichman, 11 noiembrie 1987. Mai tîrziu, reprezentanții guvernului american au tras concluzia că Nixon îi promisese " Clauza națiunii celei mai favorizate" lui Ceaușescu, dar nu există dovezi care să certifice aceasta, Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Audieri la Comitetul de Mijloace și Resurse, Reforma comercială, al 93-lea Congres, sesiunea întîi, 1973, p. 3528 și Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Comitetul de Mijloace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vol. I, partea a III-a, Departamentul Comerțului, Istoria administrativă, Biblioteca LBJ. Răspunzînd la o întrebare a autorilor, Mondale scria (2 martie 1989) că a înaintat și susținut în fața Congresului o lege care să garanteze României "Clauza națiunii celei mai favorizate", pentru că voia să ajute această țară să se îndepărteze de Uniunea Sovietică. În afară de aceasta, el credea că acceptul Congresului în privința acordării "Clauzei" "ar fi putut duce la o mai mare liberalizare internă". În sfîrșit, el considera că prin intermediul "Clauzei", România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că prin intermediul "Clauzei", România putea fi determinată să-și liberalizeze politica de emigrare și să le permită evreilor să plece din țară. 1348 Datorită perseverenței cu care a luptat Mondale, în următorii ani, pentru a asigura "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România, autoritățile din București au ajuns să-l numească "Mondalescu" (Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, 1 noiembrie 1989). 1349 Kissinger, White House Years, p. 157 1350 Shafir, Romania: Politics, Economics and Society, p. 72; Richard F. Staar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
18, dosare pe subiecte, Comerț, Arhivele Centrale ale Casei Albe, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1370 Idem, Memoriu, Helmut Sonnenfeldt către Henry Kissinger, 23 decembrie 1969, 2 p. Desigur că această propunere nu includea și asigurarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". De aceea, în general, relațiile comerciale ale Iugoslaviei și Poloniei cu Statele Unite aveau să rămînă, în continuare, mult mai bune decît ale României, care încă mai suporta taxele Smoot-Hawley. 1371 Idem, Henry Kissinger către Secretarul Supleant de la Comerț, 19 decembrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dosarul ExTA; 12-31 ianuarie 1973, cutia 5, TA Comerț, dosare pe subiecte, ACCA, Proiect de materiale prezidențiale Nixon 1555 Stern, Water's Edge, p. 57; Congresul SUA, Camera Reprezentanților, H.R. 3910, Proiect de interzicere a acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate", al 93-lea Congres, sesiunea I, 1973. 1556 Pentru amănunte suplimentare vezi Stern, Water's Edge, de la p. 59; Memoriu, Herbert Stein către Peter Flanigan, George Schultz, 7 februarie 1973, 9 p., dosarul ExTA; februarie 1973, cutia 6, (TA) Comerț
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie 1985, p. 12 2350 CSM, 27 februarie 1986, p. 11 2351 "The Washington Post", 18 februarie 1986, p. C14 2352 Congresul SUA, Comitetul pentru Relații Externe al Senatului, Audieri la Comisia pentru Probleme Europene, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, al 99-lea Congres, sesiunea a II-a, 1986, p. 1. Apoi, Comisia pentru Afaceri Europene de pe lîngă Senat, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986 2353Ibidem, pp. 2-3 2354 Ibidem, pp. 5-45 2355 CSM, 27 februarie 1986, p. 11
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Relații Externe al Senatului, Audieri la Comisia pentru Probleme Europene, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, al 99-lea Congres, sesiunea a II-a, 1986, p. 1. Apoi, Comisia pentru Afaceri Europene de pe lîngă Senat, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986 2353Ibidem, pp. 2-3 2354 Ibidem, pp. 5-45 2355 CSM, 27 februarie 1986, p. 11 2356 Comisia pentru Afaceri Europene de pe lîngă Senat, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986, p. 100 2357 Ibidem, p. 11 2358 Ibidem, pp. 11-12
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru Afaceri Europene de pe lîngă Senat, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986 2353Ibidem, pp. 2-3 2354 Ibidem, pp. 5-45 2355 CSM, 27 februarie 1986, p. 11 2356 Comisia pentru Afaceri Europene de pe lîngă Senat, România: Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986, p. 100 2357 Ibidem, p. 11 2358 Ibidem, pp. 11-12 2359 Ibidem, p. 36 2360 Ibidem, pp. 54-55 2361 Ibidem, p. 112 2362 Ibidem, p. 31 2363 Richard F. Staar (ed.), Yearbook on International Communist Affairs, Hoover Institution Press
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie 1986, p. 1 2383 Public Papers of the Presidents of the United States, Ronald Reagan, 1986, Tipografia Guvernului SUA, Washington, D.C., 1986, I, 713 2384 Ibidem, p. 16 2385 Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților, Clauza națiunii celei mai favorizate, 1986, pp. 18-19 2386 Ibidem, p. 31 2387 Ibidem, pp. 47-48 2388 Congresul SUA, audieri la Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa, partea a II-a, Minorități naționale în Europa de Est: minoritățile ungare din România și Cehoslovacia, Implementarea acordurilor de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]