KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261

Chiar la noi în țară, eu nu văd decât în mod excepțional, că soțiile țărăniștilor, ale liberalilor etc., ar lucra în alte partide decât acelea în care sunt înscriși soții sau fiii lor. Atunci cum și-ar închipui cineva că feministele, care înainte de orice țin la întărirea și propășirea familiei ar contribui cu activitatea lor politică la disocierea ei? Dar noi nu voim să luptăm contra realităților. Voim să clădim ceva pozitiv bazat pe natura lucrurilor și în concordanță cu interesele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
orice activitate politică și mărginindu-se în cercul strâmt al căminului, cunosc și acceptă cu vrednicie responsabilitățile familiare, dar nu-și dau seamă că au în același timp și răspunderi sau obligațiuni sociale. Această situație este o primejdie pentru cauza feministă, căci multe refuză ideea emancipării, declarând că nu cer drepturi. Dreptul de a vota Avem datoria apoi să convingem pe toate femeile că a vota este un drept, o cinste dar și o datorie; că fiecare femeie datorește societății partea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
venit împreună cu alte doamne să ne sprijine. Mai în urmă, d-na Cantacuzino și d-na Botez, apoi personalități masculine marcante ne-au susținut. Ne-au susținut din convingere. Pe de altă parte, femeile profesioniste au adus prin propagarea ideilor feministe, încrederea în capacitatea femeilor, și azi am obținut unele drepturi. D-na Cantacuzino v-a lămurit asupra programului și atitudinii grupării noastre. Eu sunt deprinsă să cred, din întreaga experiență a vieții mele în familie și aiurea, că fapta are

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Cerkez, delegata municipiului, d-nele g-ral Anastasiu, Filitti și Elena Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
Romniceanu. Întrunirea s-a terminat la ora 1, cu înscrierea numeroaselor doamne din asistență, ca membre ale uniunii grupării femeilor române. T.B. Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4TC "4" Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursuriletc " Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența - Discursurile" În sala Fundației Carol, plină de un public ales, a avut loc ieri ș7 ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul și planurile de viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
ianuarie 1930ț dimineață o mare întrunire publică a tuturor grupărilor feministe din țară, în scop de a-și spune proiectul și planurile de viitor în materie politică. Pe estrada aulei Fundației iau loc următoarele conducătoare și membre în comitetele societăților feministe: d-na Meissner, prezidenta Asoc. pentru emanciparea civilă și politică a femeii; d-na Baiulescu, prezidenta Uniunii femeilor din Ardeal; d-na Calypso Botez, prezidenta Consiliului Național al femeilor; d-na Ella Negruzzi, prezidenta societății juridice a Consiliului Național; d-

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
au datoria să fie îndrumătoarele surorilor de mâine. Vorbind despre dreptul de vot acordat la comună și județ femeilor, d-sa declară că scopul lor este ca familia să iasă și mai întărită din aceasta. Recomandă solidaritatea între toate grupările feministe, pentru a putea căpăta în curând toate drepturile. Cuvântarea prezidentei Asociației pentru emanciparea femeii D-na Elena Meissner afirmă că dreptul la vot acordat femeilor cuprinde totodată și o mare răspundere pentru ele. Deoarece primele greșeli făcute de femei, vor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
mai mari decât acelea făcute de bărbați. Oratoarea arată diferitele păreri care circulă în privința liniei de conducere a femeilor. D-na preconizează cooperarea în politică a femeilor cu soții și fiii lor, singură armonia în familie fiind de folos cauzei feministe. D-na Meissner face asemeni apel la solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
circulă în privința liniei de conducere a femeilor. D-na preconizează cooperarea în politică a femeilor cu soții și fiii lor, singură armonia în familie fiind de folos cauzei feministe. D-na Meissner face asemeni apel la solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se ține de programul elaborat de toate grupările feministe în interesul lor. Pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
solidaritatea între toate organizațiile feministe, care să-și facă un program unic în interesul feminismului. Numai după aceea, femeile se pot înscrie în orice partid politic doresc, unde să caute totuși a se ține de programul elaborat de toate grupările feministe în interesul lor. Pentru Partidul Național-Țărănesc D-na Ella Negruzzi urcând la tribună vorbește despre legea de seamă a guvernului actual, care privește descentralizarea administrativă. Spune că singur Partidul Național Țărănist, dând drepturile de vot la comună și județ femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
se ridică împotriva ideii unui mare partid numai de femei, ideie imposibilă, deoarece femeile izolate nu pot forma o forță. Femeile vor coopera și prietenia cu bărbații, iar nu să înăsprească raporturile în societate, prin atitudinea lor de grup solitar. Feministele de doctrină nu impun nici uneia constrângerea, ci caută să convingă femeile, spunându-le să se uite la doctrina partidului în care vor să intre și la programul lui. Intrarea femeilor în Partidul Țărănist e justificată prin faptul acordării de drepturi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
vor să intre și la programul lui. Intrarea femeilor în Partidul Țărănist e justificată prin faptul acordării de drepturi femeilor de către acest partid și înscrierea în programul său a drepturilor integrale. Cuvântarea d-nei H. Satmary „Ca una din conducătoarele mișcării feministe - spune oratoarea - găsesc că interesul general feminist este de a se devota interesului neamului. Femeile trebuie să se adapteze noii situații ce i s-a creat în cadrul realităților existente, adică în cadrul partidelor politice”. Oratoarea arată cum era să fie chemată

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
partidele politice, oratoarea spune că nu partidele fac oamenii, ci oamenii fac partidele. În partidul ce e azi la putere, încheie d-na Pop, se găsesc oameni cinstiți, cu râvnă pentru binele țării, alături de care suntem fericite să colaborăm. Decana feministelor Seria cuvântărilor a fost încheiată de d-na Eug. Ianculescu de Reuss, prezidenta „Ligii pentru drepturile femeii”, care arată începuturile grele ale luptelor întreprinse la noi de femei pentru căpătarea drepturilor. D-sa spune cu mândrie că e decana feministelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
feministelor Seria cuvântărilor a fost încheiată de d-na Eug. Ianculescu de Reuss, prezidenta „Ligii pentru drepturile femeii”, care arată începuturile grele ale luptelor întreprinse la noi de femei pentru căpătarea drepturilor. D-sa spune cu mândrie că e decana feministelor de azi, care vede cu bucurie realizarea primelor puncte din programul de revendicări al tuturor femeilor. Încheie, aducând mulțumiri partidului care cel dintâi a plecat urechea la justele cereri ale femeilor. Fulmen Dimineața din 8 ianuarie 1930. 5TC "5" Manifestul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
nebunii nu-și pot ridica drepturile fără autorizarea soțului, tutorelui etc.” D-na Emilian, căci ea era d-na de care vorbim, ardeleancă de origine, nedeprinsă cu această tovărășie în care legea așeza femeia măritată, organiză la Iași o ligă feministă care să lupte pentru încetarea acestei stări de lucruri. De altfel, codul nostru civil, nu odată și nici întâmplător, ne face deosebita cinste de a ne clasifica întâile, să zicem primae inter pares. Astfel: Art. 7, alin. 5 din cap

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
acțiunea economică, tranzacția, e lovită de nulitate și duce la procese, litigii, spirit de șicană, ceea ce e cu totul în detrimentul oricărei activități economice. Pentru aceste motive, de mai bine de două decenii, femeile s-au organizat în ligi, asociații, societăți feministe și luptă prin toate mijloacele spre a obține acea egalitate de drepturi între bărbați și femei. Sforțările noastre au fost încoronate de succes. Am obținut în 1923 suprimarea impedimentelor constituționale ale drepturilor noastre. În adevăr, art. 6 din Constituție prevede

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
de azi nu li se va mai face nedreptatea de a nu fi chemate la viața politică, dându-li-se dreptul de vot. D-l Ph. Mandrea-Vaslui: Legea care ne preocupă, satisface o parte din mișcarea socială determinată de revendicările feministe și reflectează tendința hotărâtă de unificare legislativă. Starea de incapacitate civilă a femeii nu mai putea dăinui multă vreme. Trebuia să trecem la realitate principiul egalității sexelor, în ce privește drepturile civile înscrise în Constituție. Incapacitatea civilă a femeii, consfințită de legiuirile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
chestiunea națională este în inima, în mintea și în sufletul tuturor românilor și că unitatea sufletească este mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este conștientă de datoriile ei naționale. Toate organizațiunile feministe din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
d-na Zefira col. Voiculescu, Elena Braia, Sofica Meteș la Cluj, d-na Maria Baiulescu la Brașov în numele Uniunii Femeilor din România și a societăților de femei din Brașov. Eliza Dr. Pavel la Beiuș, d-na Hainăroșie la Brăila. Asociația feministă din Constanța a înțeles din primul moment să afirme simțămintele sale față cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
abate peste această biată țară dacă - doamne ferește - se va acorda femeilor drept de vot și eligibilitate. Dar cât de vechi, cât de demodate îmi apar astăzi toate împrejurările de acum câțiva ani numai, în cadrul cărora se desfășura mișcarea noastră feministă. Astăzi, după ce am apucat alegeri cu vot feminin și după ce putem privi cu legitimă mândrie activitatea femeilor alese în consilii comunale - activitate care s-a desfășurat aproape în întregime în cursul anului 1931 - putem să ne amuzăm în voie pe seama

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
a descrie întregul mecanism al funcționării asistenței municipiului. Cred însă că numai acestea câteva pe care le-am amintit mai sus, constituie pentru d-na Calypso Botez cel mai frumos titlu de glorie, onorând-o și ca femeie și ca feministă. Nu pot să nu amintesc și despre activitatea remarcabilă a d-nei Ortansa Satmary, care s-a ocupat în special cu ajutorarea șomerilor. Ziarele au relevat, în cursul anului, munca d-nei Satmary, fiindcă problema șomajului, la începutul iernii trecute, ridicându-se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
zilele de 8-9-10 septembrie 1931 la Craiova, a dat o eclatantă dovadă de importanța ce a avut acest Congres, care s-a ținut pentru întâia oară într-un oraș din Vechiul Regat mulțumită energiei și dorinței distinsei președintă a Asociației feministe din Oltenia, D-na Maria Pop, care, prin neobosita sa activitate, a reușit să organizeze acest Congres în mod strălucit. Participarea delegatelor din toate „provinciile țării a contribuit nu numai la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar a cimentat unirea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
în scopul revendicărilor acestor drepturi. Uniunea a adresat D-lui Trancu-Iași o telegramă cu mulțumire și apreciere. Stăruința aceasta neobosită a Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor, precum și a marei Federații, a avut un succes răsunător. Toate societățile feministe, simțind o mare satisfacție pentru această favorabilă rezolvare a doleanțelor lor, au exprimat mulțumiri bărbaților generoși, care satisfăcuseră cererile lor drepte. Astfel, „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române” din București, a organizat în ziua de 21 aprilie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
reforma Codului Civil. Acest fapt va avea ca urmare o adevărată binefacere pentru obținerea totală a drepturilor noastre. Anuarul „Uniunii Femeilor Române” din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933, pp. 5-8. 29TC "29" Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumostc "Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi Și realizări. Spre un viitor mai frumos" Mișcarea feministă în Basarabia până la revoluția rusă din 1917 n-a prea avut loc din simplul motiv că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]