2,240 matches
-
fi extrem de contagios. În ciuda unei vădite superficialități, păpușa Barbie este un icon complex, o combinație între înfățișarea serafică a fecioarelor-martir și eleganța păpușilor medievale. Cu alte cuvinte, Barbie reprezintă răspunsul cultural, într-o epocă secularizată, la probleme ridicate de ce înseamnă feminitatea, cum ne comportăm și cum ne îmbrăcăm, ce stil de viață abordăm. Din punct de vedere cultural, iconul Barbie este menit să reconcilieze tensiunea dintre libertinism și castitate, simplitate și complexitate, obișnuință, repetabilitate și perfecțiune, unicitate. Barbie ocupă un loc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Caterina de Alexandria, de exemplu, una dintre cele mai populare fecioare-martir, este descrisă în The Red Book of Bath, publicată în secolul al XV-lea, ca o tânără perfectă, frumoasă, virtuoasă, serioasă, inteligentă și rezervată. A devenit un model de feminitate, aprobat de societatea pa-triarhală și urmat de femei, care credeau cu tărie în progresul lor spiritual. Dar sanctificarea Caterinei și a celorlalte fecioare-martir nu este doar rezultatul per-fecțiunii lor. Miza a fost puritatea, care poate fi per-cepută ca "semnificat tangibil
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Fecioarei, cariera ei parodiind de atunci tot ceea ce reprezintă Fecioara. Nu ne pro-punem să analizăm aici dacă Madonna a comis vreun sacrilegiu asumându-și diferite măști sau cât de de-parte a mers personificând prostituata, cea mai periculoasă formă a feminității. Interesează mai degrabă subminarea valorilor tradiționale feminine și ale castității, care au transformat-o nu numai într-un star, dar și într-un icon postmodern al culturii populare. Celebrul videoclip al Madonnei din 1986, Papa Don't Preach, reprezintă, potrivit
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de referință ale unei culturi postmoderne a comodificării, în care noțiunea de autenticitate a făcut loc constructului postmodernist 144". Este evident că Madonna este un produs "fabricat" al epocii noastre laice și postmoderne. În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
În ciuda încercărilor ei vădite de a exprima "feminitatea" ca un concept cu multiple fa-țete și uneori agresiv, nu reușește de cele mai multe ori decât să o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și în videoclipuri excedează în feminitate, fiind de obicei asociată cu imaginea femeii fatale sau cu o imagine de Marie-Magdalenă disprețuitoare și lipsită de căință. Costumele Madonnei, gesturile ei, mișcările și pozele sunt simboluri ale unui corp creat artificial sau imaginat și ale unei identități provizorii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
la identificare, favorizarea ambiguității și ironiei au de fapt un singur scop, acela de a distra auditoriul 148. Într-o adevărată ,,tradiție" postmodernă, esteticul și artisticul în sens tradițional sunt îndepărtate și umbrite, iar parodierea lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
lor, precum și subminarea conceptului de feminitate sunt aduse în prim-plan. * Analiștii culturii populare (postmoderne în general) și autorii studiilor de gen, în special, s-au preocupat în ultima vreme de o problemă culturală mai veche, și anume opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
care mai târziu le recunoaște ca fiind cele ale Arhanghelului Mihail și ale fecioarelor-martir Caterina și Margareta, care, susține ea, o îndemnaseră să se îmbrace în haine bărbătești și să conducă armata franceză spre victorie împotriva englezilor. Pentru că depășește limitele feminității (merge călare, este înarmată și luptă efectiv în bătălie) și pentru că refuză să accepte autoritatea Bisericii Catolice, care, în opinia ei, era secundară puterii lui Dumnezeu, Ioana d'Arc este judecată, denunțată ca eretică, excomunicată, condamnată la moarte și arsă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
absolut. Concepută ca un permanent mediator între nivelele cosmicului, dragostea înseamnă, în viziunea eminesciană, pasiune originară și spiritualizare, cunoaștere în planul cugetării sensibile și în planul creației, înscriere în ritmul sacru al ciclurilor cosmice. Aflată în strânsă legătură cu Erosul, feminitatea este unul dintre principalele elemente ale mitologiei eminesciene care primește alte conotații decât cele pe care predecesorii lui Eminescu i le acordaseră. Ea se confundă cu principiul iubirii, cu legea de a fi însăși și este acaparatoare asemenea unei forțe
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care primește alte conotații decât cele pe care predecesorii lui Eminescu i le acordaseră. Ea se confundă cu principiul iubirii, cu legea de a fi însăși și este acaparatoare asemenea unei forțe a naturii. Așa cum reiese mai ales din lirică, feminitatea a reprezentat întotdeauna pentru Eminescu o posibilitate de autodefinire. În opera eminesciană, ea este prezentă în două ipostaze majore: există în primul rând o feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
însăși și este acaparatoare asemenea unei forțe a naturii. Așa cum reiese mai ales din lirică, feminitatea a reprezentat întotdeauna pentru Eminescu o posibilitate de autodefinire. În opera eminesciană, ea este prezentă în două ipostaze majore: există în primul rând o feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică a feminității. Iubirea carnală este subminată în cele din urmă de dimensiunea ei legendară. Imaginea ambivalentă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
a naturii. Așa cum reiese mai ales din lirică, feminitatea a reprezentat întotdeauna pentru Eminescu o posibilitate de autodefinire. În opera eminesciană, ea este prezentă în două ipostaze majore: există în primul rând o feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică a feminității. Iubirea carnală este subminată în cele din urmă de dimensiunea ei legendară. Imaginea ambivalentă a feminității, așa cum se conturează ea în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
opera eminesciană, ea este prezentă în două ipostaze majore: există în primul rând o feminitate carnală, demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică a feminității. Iubirea carnală este subminată în cele din urmă de dimensiunea ei legendară. Imaginea ambivalentă a feminității, așa cum se conturează ea în creația eminesciană, în poezii precum Venere și Madonă sau Înger și demon, este una tipică romantismului. De fapt, așa cum
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
demonică, dar există și o feminitate vaporoasă, de legendă. Dimensiunea care prevalează este însă cea mitică, dimensiune în care este depășită imaginea civică a feminității. Iubirea carnală este subminată în cele din urmă de dimensiunea ei legendară. Imaginea ambivalentă a feminității, așa cum se conturează ea în creația eminesciană, în poezii precum Venere și Madonă sau Înger și demon, este una tipică romantismului. De fapt, așa cum observa G. Călinescu în Opera lui Mihai Eminescu, ideea salvării prin femeie apare în romantism ca
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
romantismul cultivă, în paralel cu ideea salvării prin femeie, și pe aceea a căderii prin ea. Femeia este înger sau demon sau, mai bine spus, și înger și demon în același timp. Această ultimă variantă care presupune ambele ipostaze ale feminității nu opuse, ci, mai curând, complementare, o întâlnim la Eminescu. Femeia din operele sale este și Veneră și Madonă, este și înger și demon, ambivalență care apare în aglutinarea celor două elemente prin „și”. Eminescu esențializează datele psihologice referitoare la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
apare în aglutinarea celor două elemente prin „și”. Eminescu esențializează datele psihologice referitoare la personaje, reducându-le la trăsături unice, definitorii pentru una din cele două ipostaze - demonică și angelică. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul personajelor feminine. Prin feminitate, Eminescu încearcă să desăvârșească cunoașterea lumii. El crede că aceasta ar putea oferi cunoașterea în formele ei primare întrucât descinde din primordialul cosmic constituind un adevărat principiu ontologic. Feminitatea duce la autocunoaștere și, prin urmare, la autodistrugere. Restrângând aria analizei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
angelică. Aceasta se întâmplă mai ales în cazul personajelor feminine. Prin feminitate, Eminescu încearcă să desăvârșească cunoașterea lumii. El crede că aceasta ar putea oferi cunoașterea în formele ei primare întrucât descinde din primordialul cosmic constituind un adevărat principiu ontologic. Feminitatea duce la autocunoaștere și, prin urmare, la autodistrugere. Restrângând aria analizei la proza eminesciană, constatăm că, în ceea ce privește personajele feminine, Eminescu oscilează permanent între aceleași ipostaze prezente în lirica sa, între cultul Venerei și cel al Madonei. „Femeia atinge două condiții
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
că între aceste două „trepte” „se ordonează altele, ilustrând aproape întreg spectrul iubirii”. La aniversară este o schiță plină de grație în care scriitorul insistă mai curând pe comedia dragostei adolescentine decât pe sentimentul erotic propriu zis. Atributul esențial al feminității este aici puritatea, iar sentimentul erotic este prezent într-o formă latentă. Erosul înseamnă în La aniversară un amestec rafinat de ludic și ingenuu pe care îl presupune vârsta eroilor. Cu toate acestea putem ghici în personajul feminin, adolescenta Elis
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
aici puritatea, iar sentimentul erotic este prezent într-o formă latentă. Erosul înseamnă în La aniversară un amestec rafinat de ludic și ingenuu pe care îl presupune vârsta eroilor. Cu toate acestea putem ghici în personajul feminin, adolescenta Elis, o feminitate plină de senzualitate, ascunsă încă de frăgezimea vârstei: „Luna lumina fața ei albă ca laptele cu obrajii roși și părul ei blond, foarte blond, care înconjura cu lux și fineță o față plină și râzătoare [...] ea se uita la el
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care înconjura cu lux și fineță o față plină și râzătoare [...] ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât , l-ar fi sărutat de o mie de ori [...]”. Pe o altă treaptă a feminității se situează eroinele din Geniu pustiu, din Sărmanul Dionis sau Umbra mea. Femeia este în aceste opere un „arhanghel frumos al cerului”, o „Veneră serafică”, „o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
serafică a eroticii eminesciene. Este acea „dragoste de păsări albe care străbat eternitatea și se întâlnesc în dreptul unei stele” despre care vorbea Arghezi referindu-se la erosul eminescian. Este o dragoste din care dispare orice nuanță senzuală. Maria este simbolul feminității purificate. Ea este un înger blond care apare în două ipostaze complementare - una angelică, proiecție a idealurilor madonice ale lui Dionis, cealaltă, casnică, ispititoare nu în plan spiritual, ci în plan terestru: „apăru frumos și palid capul blond al unui
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
jos se trădau boureii sânilor și mânuțele și brațele ei albe și goale pân’ în umeri se 'ntinseră spre dânsul și el le inundă cu sărutări” Nuanța de tristețe fermecătoare, de dulce chin pe care o presupune ipostaza terestră a feminității se pierde însă odată cu sublimarea iubirii care are loc pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază a creației eminesciene, mai mult o aspirație, un sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care trimit la arhetipuri. Maria este un nume simplu care sugerează puritatea. „Atunci când eroinele eminesciene au o voință „imperială” (a instinctului) se numesc Cezara. Când au funcția mediatorului între pământ și cer, se numesc Maria (Maria e varianta angelică a feminității).” În literatura europeană există o întreagă simbolistică „marială”, pornind, desigur, de la conotațiile religioase ale termenului. Cea care poartă acest nume devine indirect „regină a cerurilor”, protectoare, în cazul de față, a principiului masculin căruia îi stimulează spiritul creator: „Sărutarea ei
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]