KorAP: Find »[drukola/base=femural & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...71 >

1,761 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

inferior de ligamentul inghinal, se îndreaptă lateral prin spatele mușchiului lung adductor divizându-se apoi în ramurile terminale perforante. Prin colateralele a. femurale profunde cu ramurile extrapelvine ale a. iliace se formează o importantă rețea de supleere: 9 a.circumflexă femurală mediană (a. circumflexa femoris medialis) are direcție medială între mușchii ilio-psoas și pectineu, apoi între mușchii scurt adductor și obturator extern, divizându-se într-o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
divizându-se într-o ramură acetabulară (r. acetabularis), un ram ascendent (r. ascendens), un ram transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu arterele gluteale, o ramură descendentă (r. descendens) care coboară pe

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
transvers (r. transversus) și un ram profund (r. profundus) care vascularizează mușchii coapsei și se anastomozează cu arterele gluteale și cu artera obturatorie. 9 circumflexă femurală laterală (a. circumflexa femoris lateralis) cu direcție laterală, acoperită de mușchii sartorius și drept femural se divide într o ramură ascendentă (r. ascendens) îndreptată spre șold unde se anastomozează cu arterele gluteale, o ramură descendentă (r. descendens) care coboară pe marginea laterală a coapsei până la genunchi și un ram transvers (r. transversus). 9 arterele perforante

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
transversus). 9 arterele perforante (aa. perforantes), în general trei la număr, prima pornește de la marginea inferioară a mușchiului pectineu, a doua de la marginea inferioară a mușchiului scurt adductor iar a treia din porțiunea inferioară a mușchiului lung adductor. Finalul arterei femurale profunde este considerat a fi a 4-a perforantă. Prin ramuri ascendende și descendente perforantele se anastomozează între ele formând o rețea ce se conectează atât la arterele gluteale cât și la arterele poplitee. a. descendentă a genunchiului (a. genus

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
perforantă. Prin ramuri ascendende și descendente perforantele se anastomozează între ele formând o rețea ce se conectează atât la arterele gluteale cât și la arterele poplitee. a. descendentă a genunchiului (a. genus descendens) sau “anastomotica magna” se desprinde din artera femurală în canalul Hunter (canalul adductorilor - este situat la vârful triunghiului Scarpa, fiind mărginit antero-lateral de mușchiul vast median, posterior de mușchiul lung adductor iar antero-median de aponevroza dintre cei doi mușchi menționați anterior), se dirijează din profunzime spre suprafață, perforează

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și se divide în ramuri musculare pentru mușchii articulației genunchiului, în artera satelită a nervului safen (r. saphenus) și ramuri articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ramuri articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu AFCM; 6. ramurile ascendent

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu AFCM; 6. ramurile ascendent și descendent separat din AFP. C. Originea arterei femurale circumflexe mediane (variante)(fig. 3.7): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. originea comună cu ACFL și AFP; 4. originea comună cu AFCl din AFS; 5. două ACFM. ARTERA POPLITEE este continuarea directă a arterei femurale superficiale și începe

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
C. Originea arterei femurale circumflexe mediane (variante)(fig. 3.7): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. originea comună cu ACFL și AFP; 4. originea comună cu AFCl din AFS; 5. două ACFM. ARTERA POPLITEE este continuarea directă a arterei femurale superficiale și începe de la nivelul inelului marelui adductor (limita anatomică dintre artera femurală superficială și artera poplitee), străbate spațiul popliteu și se termină la nivelul inelului solearului, unde se împarte în două ramuri terminale: artera tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
2. din AFC; 3. originea comună cu ACFL și AFP; 4. originea comună cu AFCl din AFS; 5. două ACFM. ARTERA POPLITEE este continuarea directă a arterei femurale superficiale și începe de la nivelul inelului marelui adductor (limita anatomică dintre artera femurală superficială și artera poplitee), străbate spațiul popliteu și se termină la nivelul inelului solearului, unde se împarte în două ramuri terminale: artera tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier. În partea sa proximală, artera are o direcție oblică în jos și extern

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
și 0.05 după Caro, Pedley et al, 1978). Există numeroase trasee de supleere în cazul obstrucției diverselor segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
numeroase trasee de supleere în cazul obstrucției diverselor segmente arteriale ale membrelor inferioare (tabel 3.4). Tip de supleere Traseu 4 sistem epigastric artera epigastrică superioară artera epigastrică inferioară artera femurală comună; sistem lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
lombar artere lombare - artera circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
circumflexă iliacă profundăartera femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4. 1. VADEMECUM HEMODINAMIC 4.1.1. MACROCIRCULATIE. Sistemul arterial

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
contracarate de vâscozitate. Deoarece Re este sub 1000 în majoritatea segmentelor circulației arteriale periferice, turbulența nu apare aici în mod obișnuit. Pulsatilitatea generează periodic turbulență care este mai importantă în cursul decelerației sistolei. Nilsson, considerând valoarea medie a diametrului arterei femurale ca fiind 5.9 mm și un debit sanguin mediu de 6.5 ml/s în această arteră, presupunând o valoare înaltă a forfecării pentru vâscozitatea kinematică a sângelui integral de 4. 10 6 m2/s calculează un număr Re

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
a menține valoarea optimă a lui τ. Fluxul arterial generează forțe hemodinamice cu efecte directe asupra biologiei endoteliale cu implicații în distribuția nerandomizată a leziunilor aterosclerotice (localizare frecventă la nivelul arterelor coronare, a bifurcației carotidelor, aortei abdominale și al arterelor femurale). Regiunile cu tulburări de flux sanguin sunt corelate strâns cu apariția precoce a aterosclerozei. Stress parietal de tensiune si stress parietal de forfecare Peretele vascular este subiectul unor variate forțe mecanice (fig. 4.14). În special acestea sunt10: stress-ul circumferențial

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aproape egală în condițiile existenței unui flux rotațional. Stonebridge și Brophy au evidențiat angioscopic prezența unui flux spiral în vase, Finley a arătat dispunerea helicoidală a endoteliului iar Wensing și colab., prin reconstrucția 3-D a localizării leziunilor aterosclerotice în arterele femurale, a demonstrat dispunerea acestora în spirală 76. Fluxul helicoidal evidențiat de Shipkowitz și colab.60 ar avea un efect stabilizant asupra caracteristicilor fluxului în ramuri. În aorta abdominală numărul Reynolds este 600 dar poate crește de 10 ori la efort

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
prestenotică este egală cu cea din vasele parentale (legea a 3-a a lui Newton) - stenoza exercitând o forță egală ca mărime și de sens opus față de forța hemodinamică generată de tensiunea arterială sistemică. Velocitatea în repaus la nivelul arterei femurale este 20 cm/s și crește la efort la 150 cm/s58. La acest nivel este necesară o reducere de > 90% a diametrului pentru ca leziunea să devină hemodinamic semnificativă în repaus și de numai 50% pentru ca să devină manifestă la efort

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea are la bază apariția plăcilor de aterom (atero -) dar și modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în evaluarea permeabilității

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
post-revascularizare (pontaj, angioplastie); 3. în cazuri clinice litigioase (boală Bürger, embolie). Nu se vor face arteriografii-bilanț numai “pentru a vedea ce este acolo” dar, dacă informația morfologică este utilă, arteriografia nu are concurent 6 (tabel 5.2). Arteriografie convențională arteriografie femurală bilaterală prin puncția celor două artere femurale comune dacă nu există leziuni aorto iliace 87; arteriografie translombară subrenală (în caz de leziuni aorto-iliace) sau suprarenală (dacă pacientul prezintă hipertensiune arterială sau un anevrism subrenal). Arteriografia cu substracție digitală (ASD) ASD

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
litigioase (boală Bürger, embolie). Nu se vor face arteriografii-bilanț numai “pentru a vedea ce este acolo” dar, dacă informația morfologică este utilă, arteriografia nu are concurent 6 (tabel 5.2). Arteriografie convențională arteriografie femurală bilaterală prin puncția celor două artere femurale comune dacă nu există leziuni aorto iliace 87; arteriografie translombară subrenală (în caz de leziuni aorto-iliace) sau suprarenală (dacă pacientul prezintă hipertensiune arterială sau un anevrism subrenal). Arteriografia cu substracție digitală (ASD) ASD (DSA Digital substraction angiography) mai puțin traumatizantă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
administrate: A. controlul timpilor angiografici(timing aids); 1. estimare fluoroscopică a fluxului (knee time); 2. angiografie digitală fără substracție (staționar); B. creșterea sensibilității detectării substanței de contrast: 1. substracție digitală. Indicațiile pentru efectuarea arteriografiilor pe calea altor artere decât cele femurale au fost sintetizate astfel - tabel 5.4: Arteriografia pe cale venoasă Tehnică: Abord prin Seldinger-venos (vena femurală sau, mai rar, o venă de la plica cotului) cu injectare în vena cavă inferioară, vena cavă superioară sau atriul drept 4. Se folosesc catetere

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
digitală fără substracție (staționar); B. creșterea sensibilității detectării substanței de contrast: 1. substracție digitală. Indicațiile pentru efectuarea arteriografiilor pe calea altor artere decât cele femurale au fost sintetizate astfel - tabel 5.4: Arteriografia pe cale venoasă Tehnică: Abord prin Seldinger-venos (vena femurală sau, mai rar, o venă de la plica cotului) cu injectare în vena cavă inferioară, vena cavă superioară sau atriul drept 4. Se folosesc catetere de “înaltă presiune” (sondă dreaptă sau pigtail multiperforat) pentru un debit crescut (> 25 ml/s). Fiecare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]