4,199 matches
-
urmărește o organizare riguroasă a suprafeței. Ea este înviorată de „accidentele“ plastice care intervin în imagine. Compoziții asimetrice cu orizontale sau compoziții libere, care folosesc linii sau forme orizontale, găsim cel mai des în grafica de șevalet. Element feminin al fertilității, orizontala este un semn al rodniciei și perenității. Ea stabilește ordinea, dă substanță și relief în artă prin calmul pe care-l impune în imagine. Privind linia de orizont a mării, liniștea și tihna pe care o sugerează, ne gândim
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
zilei, arșița era atât de mare încît oamenii dormeau prin case, ascunși de teribilul zeu al focului și al morții. Viața fiind ușoară, păstorii își scoteau noaptea turmele pe câmpie, se culcau pe ierburile înalte și fără grija zilelor următoare (fertilitatea Mesopotamiei rivalizează cu cea a Egiptului. Istoricul Berose afirmă că acolo era singurul loc de pe pământ, unde grâul creștea spontan, fără arat și semănat, iar palmierii dădeau fructe mari și dulci.) lăsau ca privirile să mângâie miile de diamante, rubine
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
bolilor principale ale culturilor, ecologia agenților patogeni respectivi, măsurile specifice de combatere a diferitelor boli, tehnologia de cultură rațională a plantelor corelată armonios cu factorul fitosanitar. Lupta integrată permite realizarea unei producții integrate, care înglobează mai multe noțiuni privind: menținerea fertilității solului, un randament optim cantitativ și calitativ și respectarea mediului înconjurător. Obiectivele luptei integrate Acestea sunt: protejarea mediului înconjurător; menținerea populațiilor de organisme dăunătoare sub pragul economic de dăunare; salvarea organismelor utile (microorganisme entomopatogene, prădători, paraziți, antagoniști și hiperparaziți); aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
rezistența plantelor la boli sunt: infecțiile mixte, poluarea chimică a mediului etc. 3.4.2. Măsuri și metode agrofitotehnice Alegerea terenului se va face în concordanță cu cerințele față de sol a fiecărei specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
forme de viață ca și resturi organice). În felul acesta, ca poziție în geosistem el este concomitent o componentă de tranziție între cele două sisteme naturale. Variabilitatea spațială a complexului de factori pedogenetici conferă o mare diversitate solurilor geosistemului. Prin fertilitatea lor naturală, solurile au fost profund integrate în existența societății umane. În egală măsură însă, valorificarea lor de către om implică și forme de suprasolicitare sau chiar de degradare. Aparent regenerabile, resursele de sol au în realitate nevoie de intervale de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
românești au determinat retragerea fondurilor). În mod concret, disfuncții ale sistemelor pot fi provocate de astfel de jocuri defavorabile ale pragurilor, în cazuri de: utilizare în proporții exagerate a rezervelor din sistem (unele resurse minerale, fondul genetic al unor specii, fertilitatea naturală a solului, etc.); blocaje, lacune, ritmuri prea lente ale acumulării și prelucrării informației interne și externe sistemului (spre exemplu, informația insuficientă cu privire la activitățile productive dintr-un teritoriu național, informația superficială asupra dinamicii piețelor externe, etc.); calitate aproximativă, uneori deficitară
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
cărui geneză este condiționată de specficul rocilor din substratul geologic, de specificul climatului, precum și de caracteristicile reliefului. În același timp, desăvârșirea personalității sale nu se realizează decât prin contribuția directă a elementelor sistemului biotic. Este solul, a cărui calitate definitorie fertilitatea nu se poate realiza decât prin interacțiuni complexe ale tuturor factorilor pedogenetici menționați. În sistemul biotic, comunitățile vii vegetale și animale, se grupează în asociații specifice, de tipul ecosistemelor. În cadrul acestora, interacțiunile reciproce se desfășoară în primul rând pe filiera
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
ierboasă de talie mare și abundența faunei, dominate de mamifere ierbivore și carnivore. Condițiile pedoclimatice au fost deosebit de favorabile agriculturii, care a implicat modificări antropice timpurii. Acestea au constat în defrișări, practicarea sezonieră a agriculturii, cu tehnici adesea destructive, reducerea fertilității naturale a solului și aridizare. În consecință, asociații vegetale sărăcăcioase au înlocuit formațiunile naturale inițiale, iar în unele sectoare s-a instalat deșertul (spre exemplu în Sahel). Acest subtip fragil prin caracteristicile sale naturale supuse variațiilor climatice sezoniere și multianuale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare. Fertilitatea naturală deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă, începută prin pășunat și continuată prin culturi cerealiere de maximă importanță pentru economia mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se astfel la situații temporare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
solide, vântul este puternic și frecvent. Un foarte scurt sezon estival favorizează numai asociații vegetale ierboase. Variațiile termice sezoniere sunt mai mici decât în pădurea boreală dar se desfășoară pe fondul unor temperaturi permanent coborâte. Pedogeneza este lentă și dificilă, fertilitatea naturală a solurilor este foarte redusă. O populație extrem de rară se ocupă în general cu pescuitul și vânatul sau crește, în regim seminomad, reni. c) Arii întinse în Antarctica și insulele din ținuturile polare, sunt acoperite cu ghețuri veșnice. Formele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Preeria nord-americană și stepele ponto-caspice. Reprezentând regiuni ale tipului de stepă din zona temperată, preeria nord-americană și stepele ponto-caspice, au drept notă comună continentalismul climatic. Ca urmare, vegetația ierboasă spontană este adaptată condițiilor de ariditate. Învelișul de sol are o fertilitate naturală ridicată. Randamentul culturilor agricole, predominant cerealiere, este diminuat în cazul în care aportul suplimentar de apă, prin irigații, nu se poate realiza. Practicarea intensivă a agriculturii a determinat, în unele perioade, acumularea în sol a unui exces de substanțe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
De asemenea, arături la adâncimi neadecvate tipului de sol modifică profund calitatea acestuia. Irigațiile în regim excesiv, cu tehnici necorespunzătoare regimului termic determină, începând din Antichitate, salinizări secundare grave ale solului în Mesopotamia, Pakistan, Asia Centrală, Câmpia Română. Se degradează astfel fertilitatea naturală inițială și sunt scoase din circuitul agricol regiuni întinse. Trecerea într-o proporție masivă a excesului de produse chimice din sol în recolte este o formă de poluare gravă care afectează profund metabolismul plantelor cultivate și determină acumularea unor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
intrarea în țară. Solurile din România sunt grupate în 10 clase, 39 de tipuri, 470 de subtipuri, cu separarea a numeroase categorii detaliate de sol care se deosebesc prin proprietățile lor, capacitatea productivă și măsurile de menținere și sporire a fertilității. În România se disting trei ecozone pedoclimatice mari: * ecozona I, 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul și vestul țării, inclusiv Dobrogea; * ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podișurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Registrul ampelografic internațional. În România la descrierea soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în plus unele însușiri agrobiologice (coeficienți de fertilitate, indici de productivitate) dar și unele agrotehnice și tehnologice. Această schemă cuprinde doisprezece părți: 1. Denumirea soiului , prin care se precizează numele sub care este cunoscut acesta cel mai frecvent în țara noastră și în alte țări; 2. Sinonimele , adică
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea de creștere a butucilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, afinitatea față de portaltoi, relațiile cu factorii ecologici, rezistența la boli, dăunători etc; 7. Caracterizarea agrofitotehnică , ține seama de însușirile agrobiologice ale soiurilor, indicându-se distanțele de plantare, sistemul de conducere, tipul de tăiere, sarcina de rod, reacția
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mare sau foarte mare la soiurile de vițe portaltoi. 4. Inflorescența și floarea în principiu sunt organe care ajută mai ales pentru descrierea botanică a soiurilor. La acestea se studiază inserția primelor înflorescente pe lăstar, numărul de inflorescențe, lungimea inflorescențelor, fertilitatea mugurilor, tipul florii și anomaliile florale. Inserția primei inflorescențe pe lăstar poate începe de la primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
primul nod, al doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul florii, care la vița de vie poate fi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
doilea, al treilea, al patrulea nod (Riesling italian) sau al cincilea nod și următoarele (Sultanină). Numărul de inflorescențe pe lăstar poate oscila de la o inflorescență (Sultanină) la peste trei inflorescențe (Aris), rar mai multe la soiurile cu fertilitate foarte mare. Fertilitatea mugurilor de la baza lăstarilor este un caracter genetic specific de soi și poate fi foarte slabă (Sultanină), mijlocie (Trebbiano) și foarte ridicată (Carignane, Chasselas). 5. Floarea. Se examinează tipul florii, care la vița de vie poate fi masculă (Rupestris du
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două - trei săptămâni, iar următoarele epoci la un interval de două săptămâni. Pentru fertilitate s-a stabilit un raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rar evidențiate la soiurile vinifera . 2.5.2. DESCRIPTORI PENTRU ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care poate fi: foarte slabă, slabă, mijlocie, bună și foarte bună. 3.11. Gradul de toleranță la filoxera galicolă (cod OIV 461; UPOV -; IBPRG 8.1.1.). Sunt examinate frunzele mature de la mai mulți butuci și se stabilește mărimea galelor, fertilitatea lor. Notările care se fac și soiurile de referință sunt prezentate în tabelul 2.29. 3.12. Gradul de toleranță la filoxera radicicolă (cod OIV 462; UPOV -; IBPRG 8.1.2.). Sunt examinate rădăcinile tinere prin secționare, pentru a se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Procentul de lăstari fertili. Determinările se fac după înflorit luându-se în calcul toți lăstarii de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.43. 2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.2.2. Coeficientul de fertilitate absolut - c.f.a. Determinările se fac după înflorit, analizându-se toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul lăstarilor cu rod. 2.2.3. Coeficientul de fertilitate relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]