12,434 matches
-
dinapoi ca să spun asta și, În entuziasmul meu, mi-am pierdut echilibrul și am căzut pe spate. Una dintre femei a Început să scoată un sunet precipitat, ca un soi de icnet, ah ah ah, poate că rîdea, după care fetița a Început să țipe, după care am pierdut șirul exact al evenimentelor. Unii oameni strigau „Șobolan, șobolan !” O voce de bărbat a zis „Evident că nu-i veveriță”, o altă voce a spus „E turbat”, și o a treia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
doctorul. — E și el aici? Vrei să spui ea... 3 Digby se temuse că va da ochii cu Întregul său trecut. De aceea, răsuflă ușurat cînd văzu intrînd pe ușă o fetișcană necunoscută, firavă și nostimă, cu părul roșcat - o fetiță prea mică pentru a-ți rămîne În memorie. Era sigur că n-avea de ce să se teamă de ea. Deși avea sentimentul că politețea e deplasată, se ridică, neștiind ce să facă: să-i strîngă mîna, sau s-o sărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
diseară, după miezul nopții, și o să te duc la ea. Dar nu spune nimănui nimic, mă avertiză. - Ok. Cu o servă măiastră care linse tușa câștigai setul cu 21-11. Pe la unu noaptea sunam la ușa lui moș Francisco. Îmi deschise „fetița“ pe care moșul o „adoptase“ (înțelegeți ghilimelele cum vreți) cu câteva luni în urmă. Era mai mult goală. Văzându-mă jenat, o luă la fugă și se ascunse în beci. Francisco apăru din sufragerie. - Are totuși cinșpe ani, cred, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
din București. Ar fi putut ajunge în cel mai bun caz un actor de mâna a doua la un teatru de prima mână, dar nimic mai mult. Avea o nevastă răutăcioasă, geloasă și isterică și un copil, o scârbă de fetiță plângăcioasă. Amândouă erau în 2 Mai, la etajul doi al unui hotel. Cică aia mică ar putea face insolație dacă merge dimineața la plajă. Valul nu le putea face nimic, hotelul era o construcție stabilă. Altceva? Un apartament în Drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
găsit. Ședința locatarilor din blocul Str. Fotbalist Nicolae Dobrin Nr. 11, Bloc 1 Sc. B, avea loc la baia publică Grivița. Deși ne cunoșteam între noi, ne recomandarăm totuși. Goliciunea făcea deosebirile dintre locatari să pălească. Domnii arătau ca doamnele, fetițele ca băiețeii, băiețeii ca domnii, doamnele ca fetițele. Atmosfera era înflăcărată, toată lumea urla, de furie din cauza administratorului, de fericire din cauza apei care curgea nepăsătoare pe corpuri și capete, pe puli și pizde, pe brațe și picioare. Domnul Mărculescu, vecinul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Dobrin Nr. 11, Bloc 1 Sc. B, avea loc la baia publică Grivița. Deși ne cunoșteam între noi, ne recomandarăm totuși. Goliciunea făcea deosebirile dintre locatari să pălească. Domnii arătau ca doamnele, fetițele ca băiețeii, băiețeii ca domnii, doamnele ca fetițele. Atmosfera era înflăcărată, toată lumea urla, de furie din cauza administratorului, de fericire din cauza apei care curgea nepăsătoare pe corpuri și capete, pe puli și pizde, pe brațe și picioare. Domnul Mărculescu, vecinul meu de palier, propuse să vorbim cu primăria, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
politicoasă ca un copil bine-crescut. Ce mai faceți, Rra? îl întrebă ea, întinzându-i mâna dreaptă cu stânga peste antebraț în semn de respect. Își strânseră mâinile. Sper că n-am mâinile unsuroase, zise domnul J.L.B. Matekoni. Lucram la pompă. Fetița dădu din cap. — V-am adus niște apă, Rra. Mma Potokwane mi-a spus că ați venit aici fără nimic de băut și că v-ar putea fi sete. Băgă mâna în sacoșa care atârna sub scaun și scoase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
în sacoșa care atârna sub scaun și scoase o sticlă. Domnul J.L.B. Matekoni primi apa bucuros. Chiar începuse să i se facă sete și regreta că nu luase apă cu sine. Bău cu sete și, între timp, o privi pe fetiță. Era încă mică - să fi avut vreo unsprezece, doisprezece ani - și avea un chip plăcut, sincer. Avea părul împletit în codițe de care erau prinse mărgeluțe. Purta o rochie albastru-decolorat, aproape albită de atâtea spălări, și o pereche de teniși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu acesta. Cuzineții erau uscați și prăfuiți - un pic de ulei o să facă minuni - și urma la rând frâna. Asta explica scârțâitul. — O să te ridic din scaun, îi spuse. O să stai sub copac până îți aranjez scaunul. O ridică pe fetiță și o așeză cu blândețe pe pământ. Apoi, răsturnând scaunul, eliberă piedica frânei și ajustă pârghia care o punea în funcțiune. Unse cuzineții, apoi învârti de probă roțile. Mergeau ca unse și scârțâitul dispăruse. Întoarse scaunul și îl împinse spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
cu blândețe pe pământ. Apoi, răsturnând scaunul, eliberă piedica frânei și ajustă pârghia care o punea în funcțiune. Unse cuzineții, apoi învârti de probă roțile. Mergeau ca unse și scârțâitul dispăruse. Întoarse scaunul și îl împinse spre locul unde stătea fetița. Sunteți foarte amabil, Rra, îi mulțumi ea. Trebuie să mă întorc acum, să nu creadă educatoarea că m-am rătăcit. Porni pe cărare, lăsându-l pe domnul J.L.B. Matekoni să-și continue treaba la pompă. El se apucă de treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
oftă. Presupunea că pedeapsa e câteodată necesară pentru a sancționa o faptă reprobabilă, dar nu fusese niciodată în stare să priceapă de ce ar dori cineva să-i pedepsească pe cei care se căiesc pentru faptele lor. Când era doar o fetiță în Mochudi, văzuse un băiat încasând o bătaie pentru că pierduse o capră. Acesta recunoscuse că adormise sub un copac când ar fi trebuit să păzească turma și spusese că-i pare rău c-a lăsat capra să plece de capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
întotdeauna cinstit cu clienții. I se oferise o slujbă la o altă firmă, pentru un salariu mai mare, dar ea refuzase. Directorul ei a aflat și i-a răsplătit loialitatea cu o promovare. Apoi îi povesti despre copii. Avea o fetiță de zece ani și un băiat de opt ani. Învățau bine la școală și ea spera să-i aducă la Gaborone să-și continue studiile. Auzise că Școala Secundară Guvernamentală din Gaborone e foarte bună și spera să le obțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
să despărțim frații. Fata are doisprezece ani, iar băiatul numai cinci. Sunt niște copii foarte drăguți... — Nu știu... Va trebui să... De fapt, spuse Mma Potokwane, ridicându-se în picioare. Cred că deja te-ai întâlnit cu unul din ei. Fetița care ți-a adus apă. Copila care nu poate să meargă. Domnul J.L.B. Matekoni rămase tăcut. Își aducea aminte de fetiță, fusese foarte politicoasă și îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
De fapt, spuse Mma Potokwane, ridicându-se în picioare. Cred că deja te-ai întâlnit cu unul din ei. Fetița care ți-a adus apă. Copila care nu poate să meargă. Domnul J.L.B. Matekoni rămase tăcut. Își aducea aminte de fetiță, fusese foarte politicoasă și îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă de un copil handicapat? Mma Potokwane nu pomenise nimic de asta când deschisese subiectul. Strecurase în discuție un copil în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
foarte politicoasă și îi apreciase munca. Oare n-ar fi, însă, o povară prea mare să aibă grijă de un copil handicapat? Mma Potokwane nu pomenise nimic de asta când deschisese subiectul. Strecurase în discuție un copil în plus - fratele fetiței - iar acum pomenea în treacăt despre scaunul cu rotile, de parcă ar fi fost totuna. Își curmă firul gândurilor. Și el însuși s-ar fi putut afla în scaunul acela. Mma Potokwane se uita pe fereastră. Se întoarse să-i vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
despre scaunul cu rotile, de parcă ar fi fost totuna. Își curmă firul gândurilor. Și el însuși s-ar fi putut afla în scaunul acela. Mma Potokwane se uita pe fereastră. Se întoarse să-i vorbească. Vrei s-o chem pe fetiță? întrebă ea. Nu încerc să te forțez, domnule J.L.B. Matekoni, dar n-ai vrea s-o întâlnești din nou și să-l vezi și pe băiat? În cameră se așternu tăcerea. Nu se auzea nimic în afară de câte un scârțâit al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
știi, sau poate nu știi, domnule J.L.B. Matekoni, când moare o femeie mosarwa care încă alăptează un bebeluș, ei îi îngroapă și bebelușul. Pur și simplu, n-au suficientă mâncare ca să hrănească un bebeluș orfan de mamă. Asta e situația. Fetița s-a ascuns după un tufiș și a privit cum îi iau mama și frățiorul. Terenul era nisipos acolo și n-au putut să sape decât o groapă puțin adâncă, în care au așezat-o pe mamă, în timp ce celelalte femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tufiș și a privit cum îi iau mama și frățiorul. Terenul era nisipos acolo și n-au putut să sape decât o groapă puțin adâncă, în care au așezat-o pe mamă, în timp ce celelalte femei boceau și bărbații cântau ceva. Fetița a văzu că-l așează în mormânt și pe frățiorul ei, înfășurat într-o piele de animal. Apoi au răsturnat nisipul peste amândoi și s-au întors în tabără. De cum au plecat, copila s-a strecurat și a scurmat repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
au întors în tabără. De cum au plecat, copila s-a strecurat și a scurmat repede în nisip. Nu după mult timp a ajuns la bebeluș și l-a luat în brațe. Copilul avea nările pline de nisip, dar încă respira. Fetița a făcut stânga-mprejur și a alergat prin savană către drumul despre care știa că nu-i departe. Curând, o camionetă de la Departamentul Drumuri și Poduri trecu pe acolo. Șoferul încetini, apoi opri. Trebuie să fi fost uluit să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lase acolo, chiar dacă nu înțelegea nimic din ceea ce îi spunea copila. Avea drum la Francistown și a lăsat-o la Spitalul Nyangabwe, în grija unui paznic de la poartă. Medicii au consultat bebelușul, care era slab și avea și o micoză. Fetița suferea de tuberculoză, ceea ce nu-i chiar așa de neobișnuit, așa că au internat-o și au ținut-o câteva luni sub medicație în pavilionul tuberculoșilor. Bebelușul a rămas la creșa maternității până când sora lui s-a simțit mai bine. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pavilionul tuberculoșilor. Bebelușul a rămas la creșa maternității până când sora lui s-a simțit mai bine. Apoi, i-au externat. În pavilionul TBC aveau nevoie de paturi pentru alți bolnavi și nu era treaba spitalului să aibă grijă de o fetiță mosarwa și un bebeluș. Presupun că s-au gândit c-o să se-ntoarcă la tribul ei, după cum se și întâmplă de obicei. Una dintre surorile de la spital s-a arătat îngrijorată văzând o fetiță care stătea în poarta spitalului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
spitalului să aibă grijă de o fetiță mosarwa și un bebeluș. Presupun că s-au gândit c-o să se-ntoarcă la tribul ei, după cum se și întâmplă de obicei. Una dintre surorile de la spital s-a arătat îngrijorată văzând o fetiță care stătea în poarta spitalului și și-a dat seama că n-are unde să se ducă. Așa că a luat-o acasă la ea și o a cazat-o în curtea din spate, într-un șopron pe care îl folosiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
putut fi eliberat și transformat cât de cât într-o cameră. Sora asta și soțul ei i-au hrănit pe copii, dar nu i-au putut primi în familia lor, fiindcă aveau deja doi copii și nu erau foarte bogați. Fetița a învățat setswana destul de repede. A găsit modalitatea de-a câștiga câteva pula adunând sticle goale de la marginea drumului și returnându-le la depozitul de sticle. Ducea bebelușul în spinare, legat într-un ham și nu-l pierdea niciodată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
sticle goale de la marginea drumului și returnându-le la depozitul de sticle. Ducea bebelușul în spinare, legat într-un ham și nu-l pierdea niciodată din ochi. Am stat de vorbă cu infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost o mamă micuțului. Îi făcea haine din resturi de pânză pe care le găsea ici-colo și-l spăla la robinetul din curtea infirmierei. Uneori mergea și cerșea în fața gării și cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Uneori mergea și cerșea în fața gării și cred că oamenilor li se făcea, câteodată, milă de ei și le dădeau bani, dar ea prefera să-i câștige, pe cât posibil, prin muncă. Treaba asta a durat patru ani. Apoi, fără veste, fetița s-a îmbolnăvit. Au dus-o din nou la spital și au constatat că tuberculoza îi măcinase oasele rău de tot. Unele se fărâmițaseră și o împiedicau la mers. Au făcut tot ce le-a stat în putință, dar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]