5,111 matches
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Născută în anotimpul Poeziei (Cronică literară la volumele de poezie Echinox sau Solstițiu și Adorabila Fiară ale excelentei poete românce și americance Cristina Emanuela Dascălu, PhD) O carte de vizită impresionantă, o personalitate puternică și iradiantă, acestea ar fi primele impresii despre Cristina Emanuela Dascălu, în miezul unor întâlniri (prea) fugare, în mijlocul unor evenimente culturale majore
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
prea) fugare, în mijlocul unor evenimente culturale majore cu care Iașul a început să ne obișnuiască din ce în ce mai mult în ultimul timp. Într-adevăr, lectura celor două volume de poezie primite în dar (Echinocțiu sau Solstițiu, Editura Timpul, Iași 2009 și Adorabila fiară, Editura Crigarux, Piatra-Neamț 2009) nu a diluat cu nimic sentimentul inițial, dimpotrivă, cu fiecare pagină citită s-a adâncit tot mai mult ideea că, dincolo de premii, diplome, burse, specializări și responsabilități, Cristina Emanuela Dascălu e născută în anotimpul Poeziei. Autoarea
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
cu ora / chiriași / anotimpuri minus solstițiu . FINAL. Al doilea volum, apărut în același an 2009, marchează o nouă stare de tensiune completată de o eleganță a spunerii și a supunerii cuvintelor. Mai omogen decât anteriorul, cu două secțiuni echilibrate (Adorabila fiară și Sfatul vameșului), completate de o Postfață semnată de Violeta Lăcătușu și de consistente impresii și referințe critice aparținând unor nume sonore ale culturii române și universale, Adorabila fiară e o carte a inițierii prin rugăciunea de zi cu zi
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
supunerii cuvintelor. Mai omogen decât anteriorul, cu două secțiuni echilibrate (Adorabila fiară și Sfatul vameșului), completate de o Postfață semnată de Violeta Lăcătușu și de consistente impresii și referințe critice aparținând unor nume sonore ale culturii române și universale, Adorabila fiară e o carte a inițierii prin rugăciunea de zi cu zi a versului, o mărturie a luptelor, a patimilor care (se) mântuiesc prin cuvânt. Realul e întâmpinat nu cu spaimele firești ale ființei, ci cu disponibilitatea declarată pentru intrarea în
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
aceeași curgând / Fără intermitențe, monoton ( ... Pentru cine mereu mă mai chem / Din lăuntru, răsărind în poem, ( ... Călători pașapoarte spre infinit / Unde și când / Pentru ce m-am grăbit ?! („Unde și când pentru ce”) În acest război de uzură, poezia, adorabila fiară, adâncește și împlinește misterele esențiale ale lumii, conducând eul interior spre tensionate victorii asupra efemerului și perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Unde și când / Pentru ce m-am grăbit ?! („Unde și când pentru ce”) În acest război de uzură, poezia, adorabila fiară, adâncește și împlinește misterele esențiale ale lumii, conducând eul interior spre tensionate victorii asupra efemerului și perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee și lanuri singuratece / Cireșii în floare, muguri în devenire / Zăpezi neninse și ape neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
demonstrează o rară capacitate de a-și conduce cu mână sigură mesajul, aparentele aglomerări de vocabule dând coerență puternicelor semne poetice, pietre de hotar pe un câmp al ideilor și idealizării, ca în această „Ars poetica”: Port în mine adorabila fiară: / Colții năuntru, doar ochii-n afară, / Încercănate idei străpung / Învelișul de solzi al mirosului scund. / Se bucură namila din labirint / Cioburi de vise când se cuprind. / Colții rupând carnea minciunii / Scriu cu noroi pe treptele lumii. / Înfing în ape drumul
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
de vise când se cuprind. / Colții rupând carnea minciunii / Scriu cu noroi pe treptele lumii. / Înfing în ape drumul de solzi, / Sfâșiindu-se gândul cu rană de colți, / Durându-mă ochiul de mai dinafară, / Val peste val, se-ntrupează iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
-se gândul cu rană de colți, / Durându-mă ochiul de mai dinafară, / Val peste val, se-ntrupează iar fiară / Totuși scriu cum aș mângâia piatra din nori, / Când astăzi se scrie pe duruitori, / Pe pietre-aruncate și pe tâmple fierbinți, / Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două cărți, cititorul va constata că adorabila fiară îl
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
Adorabilă fiară, să nu mă mai vinzi / Stelei duble și fără noroace / Ca balaur pe ochi să se-nșface. / Port în mine carapace verzuie / Și durută cerneală, și cerneală cam șuie. Parcurgând cele două cărți, cititorul va constata că adorabila fiară îl seduce, îl sfâșie fără milă și, în același timp, îi reconstituie parametri arhetipali ai binelui și frumosului. Îmblânzită sau nu, poezia Cristinei Emanuela Dascălu comunică și cuminecă, iar autoarea cu siguranță încă ne rezervă alte întâlniri de taină pe
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
repeta niciodată. Totul a avut loc într-un context deosebit, când doi necunoscuți, dispuși să facă dragoste cu orice preț s-au întâlnit pe un pat confortabil, terenul desfășurării unor lupte corporale, din care nu a ieșit nimeni învins. Doar fiara flămândă și sălbatică din ei s-a dezlănțuit pentru a-și descărca întreaga energie ce mocnea latent în trupurile lor tinere. Ajunsă acasă, Săndica încerca să-și pună în ordine gândurile despre ce voia să facă în viață. I-a
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Tradiții de Sfântul Gheorghe Sărbătoare milenară cu al primăverii dar, aduce la noi în țară, pe Sângeorz în calendar. Credinței mărturisitor, a fost supus torturii. Războinic și biruitor, a învins fiara urii. Printr-o legendă vestită, cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Câmpuri, spre recoltă bună, cu aghiazmă se stroesc. Dar și pomii pe coroană, sperând că, mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, sau
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353970_a_355299]
-
atârnată-n cui, Cabana neștiută a iubirii, În prag, iubita mea și-a nimănui. Vechi călător să calc vremelnicia, Să redevin din nou învingător, Să-mi curgă peste plete reci cascade Și iarba să-mi tresară sub picior. M-așteaptă fiarele fără odihnă Să repetăm scenariul ancestral... Să-mi pun pe umeri blana aburindă, Fad, mirosind a sânge animal. Cu carnea-n tolbă, împrăștiind căldură Să plec înspre cabana mea de foc, Iubita mea așteaptă-nfometată... Voi repeta al cărnii dulce joc
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354009_a_355338]
-
odihnă Să repetăm scenariul ancestral... Să-mi pun pe umeri blana aburindă, Fad, mirosind a sânge animal. Cu carnea-n tolbă, împrăștiind căldură Să plec înspre cabana mea de foc, Iubita mea așteaptă-nfometată... Voi repeta al cărnii dulce joc. Ca fiarele, mereu, fără odihnă, Ne vom iubi frumos și clandestin, Vom transpira sub pături de zăpadă, Vom degusta al trupurilor vin. Apoi...Din nou...Mai singur decât moartea, Voi face loc tristeții între noi Și voi pleca din munți, spre mai
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354009_a_355338]
-
să se simtă ca un animal vânat. Dacă mai și credeau că o omorâse pe regină și că o răpise pe prințesă, atunci cu siguranță că nu va trece prea mult până avea să fie cu adevărat vânat ca o fiară. Părăsi cetatea, luând singurul drum pe care l-ar mai fi putut urma, drumul către Pădurea Neumblată. Cu toate că era noapte, când intră în pădure îl învălui o beznă atât de adâncă, încât nu-și putea vedea nici degetele de la mâini
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
ochii săi văzură niște licăriri nefirești, urechile sale auziră niște foșnete stranii și sângele prinse să-i ardă în trup, vestind primejdia. - Sunt lupii lui Udor, șopti mama lui, transformându-se pe loc în nălucă și înfășurându-l în ceață. Fiarele uriașe se năpustiră pe urmele lor, urlând înspăimântător. Ionuț nu mai văzuse în viața lui asemena colți și înțelese că, oricât ar fi fost de protejat de cețurile pădurii, lupii tot îi simțeau mirosul. Se hotârî să se lupte cu
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
martiriu și jertfă mucenicească începea să fie cu adevărat ucenic al Domnului Iisus Hristos. Râvna lui depășea cele văzute și se îndrepta epectatic spre cele nevăzute pentru a ajunge la Iisus Hristos. Astfel, el se ruga ca "focul, crucea, mulțimea fiarelor, tăierile, împărțirile, risipi¬rea oaselor, strivirea membrelor, sfărâmările întregului trup să vină asupra lui, numai să ajungă la Iisus Hristos". Vremea ieșirii sale din această lume este vremea nașterii lui în Iisus Hristos. Martirul sau mucenicul, în jertfa sa pentru
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
meu, te iubesc și pe Tine, căutând să mă chinuiesc, ca să împărățesc întru Tine". Singurul care-i poate potoli setea este Iubitul veșnic. "Eu sunt grâul lui Dumnezeu, zicea Sfântul Ignatie Teoforul, și doresc să fiu măcinat de din¬ții fiarelor ca să fiu găsit pâine curată a lui Iisus Hristos." Numai pronunțând numele Mântuitorului, ca într-un ritual liturgic, mucenicul se umple de dragostea divină, implantând numele Lui ca o săgeată în inimile celor care încă n-au dobândit curajul de
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
La rândul său, Sfântul Ignatie Teoforul trăiește starea mistică de unire cu Dumnezeu ca trăire maximală a hristificării sale: "Lăsați-mă să fiu, prin ceea ce pot ca să dobândesc pe Dumnezeu. Sunt grâul Lui și doresc să fiu măcinat de dinții fiarelor, ca să fiu găsit pâine curata a lui Iisus Hristos". Aspirația mar¬tirică a Sfântului se suprapune astfel peste concepția sa euharistică. De fapt Sfântul introduce în discursul său o confuzie voită, în ceea ce pri¬vește gândirea sa despre mucenicie și
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
veți face față!? Eram foarte convins că la faza asta îl încuiasem. - Iar gândești ca o cizmă! Ai uitat că oamenii sunt cei care mânuiesc armele? Că fără ei armele, oricât de sofisticate ar fi, sunt doar niște grămezi de fiare fără vreo utilitate. Și nici nu l-ai citit pe Sun Tze care spune că atunci când inamicul sună goarnele tu să bați tobele... Aici, trebuie să recunosc, nici nu-l citisem pe chinez, dar nici nu înțelegeam ce vrea să
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani. Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
mare, profită de ocazie și-și scoase pârleala pe mai mulți ani.Cum dezbaterile se prelungiră până spre prânz, la cârciumă a ajuns și părintele Gligor de la Stratenie care a declarat că nu este vorba de nici un balaur ci de fiara din Apocalipsă, special trimisă de ruși ca să bage spaima în necredincioșii care nu au mai călcat în biserică de la botez. Plecă foarte supărat, înjurându-i cu mult talent. Părintele era iubit și prețuit de întreaga suflare a satului fiind el
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
acel Dumnezeu?/ O, cât aș vrea/ să-i descojesc,/ alb și subțire,/ trupul de stea,/ până la miez,/ până la/ inima/ incendiind/ poemul-lumină,/ iubirea/cea limpezită de tină !/ Aud lebăda/ în roșul amurg -/ cântecul trecerii/ de pe urmă./ Cocorii străpung văzduhul de nea,/ fiarele urlă/ și scurmă./ Nu deslușesc fereastra,/ e troienită de vis./ Veni-va curând și-nălțarea - ori,/ poate,/ căderea-n abis? Aproape,/ departe,/ aproape,/ lebăda cântă mereu./ Sfâșie norii cei negri/ un obosit,/ prea bătrân,/ curcubeu./ Și, totuși, ninge,/ ninge cu
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
definiția cerbului, „violoncel, cu corzi din argintul izvorului...” (un altfel de „mistreț cu colți de argint” ionaugustindoinașian). Spiritul creștin al poemul se regăsește și prin „bobul de strugure greu”, „sângele Meu”. ... ... ... ... ... ... ... ... ... „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii./ - Pe aici a trecut fiara,/ îmi spui/ și zâmbești.../ Țopăie arlechini albaștri/ fără Dumnezeu/ zgâindu-se la ferești./ Din apa cea neagră,/ precum Orpheu,/ doar cântecul l-am păstrat.” (Poezia „Între oglinzi”) Orpheu este un arhetip al artistului. Nu știu dacă acest Orpheu este „Cântărețul
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
am păstrat.” (Poezia „Între oglinzi”) Orpheu este un arhetip al artistului. Nu știu dacă acest Orpheu este „Cântărețul”, cel mut și năucit de dangătul stelelor, transformat în lebădă, din poezia „Și a fost ziua a șaptea”, analizată, dar știu că „fiara” lasă urme evidente, precum „macii sângerii (ce-n.m.) sfâșie albul zăpezii..” , într-un timp când anotimpurile se întâlnesc. Este superbă imaginea suprarealistă propusă de autoare. Superbă și aluzivă, dovada virtuală că victima și călăul au fost acolo. De altfel
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]