1,926 matches
-
toate instrumentele pentru realizarea edițiilor științifice și cultura română avea deja ediții valoroase (printre care și complexele crestomații publicate de Timotei Cipariu și de Mozes Gaster). Se poate constata astfel că Maiorescu a instaurat modelul criticilor români care evită pregătirea filologică serioasă și tratează cu suficiență chiar și textul literar pe care pertind că-l pun în valoare. De altfel, nu există nici o legătură necesară între existența valorilor literare și activitatea criticilor literari, aspect ilustrat de Maiorescu însuși, care a considerat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
interpretarea impresiilor criticilor, aceasta dovedind faptul că, în realitate, criticii literari români nici nu au respect pentru literatura pro-priu-zisă. Această lipsă de considerație pentru opera scriitori-lor se poate constata și prin anularea acribiei în editarea textelor literare, căci, absența cunoștințelor filologice și suficiența conduc deseori la introducerea falsurilor, prin interpretarea incorectă a grafiilor și prin schimbarea formelor gramaticale ori lexicale, precum introducerea lui sunt la scriitorii din secolul al XIX-lea sau la cei care nu l-au folosit ori l-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
doar patru ani), urmată de pierderea tuturor celor unsprezece frați, declanșatoare a unei nevoi de compensare prin substituție, și multe altele asemenea. Astfel de introspecții nu constituie nicidecum obiectul studiului de față. Fapt este însă, că și într-o analiză filologică, de tipul celei practicate în lucrarea de față, contextualizarea demersului hermeneutic pe coordonatele acestui desiderat limpede declarat în numeroase rânduri de către autor, ajută considerabil parcursului analitic situându-ne și ca model de text și ca tipologie a personajelor în mult
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie de opera marelui stareț strict din punct de vedere filologic. Acest mic neajuns este însă pe deplin compensat de generoasele note de subsol care însoțesc fiecare text, note abundând în detalii privind istoricul scrisorii respective, numărul de copii, atât în slavonă cât și în română, precum și locațiile lor, un gest
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
igienă și salubritate publică: dr. J. Felix, medic șef al orașului și vicepreședinte (pp. 303-304). academia română Președinte de onoare: M.S. Regele Carol I; Președinte: Ion Ghica; Vicepreședinți: Mitropolitul Melchisedec, N. Quintescu, Em. Bacaloglu; Secretar general: Dem. A. Sturdza; Secția filologico literară: I. Caragiani (Iași), T. Cipariu (Blaj), Al. Roman (Pesta), I. Sbiera (Cernăuți), G. Sion, B.P. Hasdeu, N. Quintescu, G. Chițu, Titu Maiorescu (București, V. Alecsandri (Mircești), Iacob Negruzzi (Iași), G.M. Fontanin (Craiova); Secția istorică: Mitropolitul Melchisedec (Roman), V. Babeș
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu repeziciune. Eram serioasă și sârguincioasă, și mă descurcam bine la toate materiile, cu toate acestea chiar de la început (clasa întâi sau a doua) Doamna a anunțat-o pe mama mea că eu voi urma o cariera legată de disciplinele filologice: istorie, română ... căci structura mea nu era una matematică, deși mă străduiam, iar rezultatele mele erau foarte bune. Desigur că mama, de formație realistă, ingineră, la fel ca și tata, nu a primit această veste cu prea multă încredere sau
Momente de reflecţie ale unui fost elev. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Diana Mazga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1860]
-
acel și parazitar de după comparativul ca, pus, chipurile, spre a evita cacofonia. E doar un exemplu. A.B.Încurajați tinerii să scrie? Care este astăzi soarta poeziei? Dar a revistelor literare? Tinerii de azi nu mai au o bună pregătire filologică, lingvistică și literară pentru că nici profesorii din noile generații nu o mai au. Trebuie s-o spun că niciodată limba română nu s-a aflat într-o mai mare primejdie ca acum. Iar dacă Heidegger are dreptate că limba este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spune raportul societății, „pe altarul frăției și al bunei înțelegeri principiul ortografic susținut până atunci” de Societatea pentru cultură, adaptând ortografia stabilită de Academia Română din București. Publicația are un conținut bogat un timp: proză, cronici literare, versuri, literatură populară, cercetări filologice și lingvistice, materiale istorice și de critică literară, recenzii cuprinzătoare și la obiect, iar din literatura folclorică - poezii poporale, datini, obiceiuri, descântece etc. În Aurora semnau: Samson Bodnărescu, Enea Hodoș, Simion Fl. Marian, C. Morariu, T.V. Ștefanelli, N. Lazu, G.V.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ștefaneli, Dimitrie Dan, iar colaboratori externi îi avea pe I.I. Trutzescu și T.V. Păcățeanu, nume necunoscute în literatură. S. Fl. Marian semna articolele referitoaere la literatura poporală: obiceiuri, moravuri, datini. Cu timpul, revista devine plină de teme științifice, de studii filologice și istorice, iar partea literară este redusă la câteva poezii semnate de I.I. Bumbac, ca și partea științifică. Doar T.V. Stefanelli mai publica câteva comedii. Conștient de situație, probabil, I.I. Bumbac în 1884, schimbă subtitlul în: Revistă științifică-literară. Aurora devenise
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu titluri semnificative: „Ziua eroilor”, „Copiii eroului”,”Mormântul unui erou”, „Jertfa”, „Cimitir de eroi”, „Răvaș celui de pe front”, „Lacrimi”. Printre publiciste: Raisa Tukovschi, Aspazia Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare cu numerele 1-2 în februarie-iunie 1927, Anul I, număr omagial pentru Sextil Pușcariu. Director: Al. Procopovici. Cercul de studii filologice de pe lângă Facultatea de filozofie și litere
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare cu numerele 1-2 în februarie-iunie 1927, Anul I, număr omagial pentru Sextil Pușcariu. Director: Al. Procopovici. Cercul de studii filologice de pe lângă Facultatea de filozofie și litere din Cernăuți s-a constituit în ziua de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre de un an de zile am vrea să facem din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de 13 mai 1926 - se spune în „Închinare” care deschide numărul omagial. „Bucuroși de rezultatele lucrărilor noastre de un an de zile am vrea să facem din revista aceasta un instrument de cooperare și solidarizare intelectuală în domeniul filologiei. Revista Filologică legitimându-și existența înainte de toate prin contribuția științifică a colaboratorilor ei,, vrea să fie deci un organ de legătură între Cercul nostru și filologii din celelalte centre universitare românești...să stabilim un contact cât se poate de intim și viu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de intim și viu cu fruntașii studiilor lingvistice din străinătate.” Volumul închinat lui Sextil Pușcariu „nu însemnează un popas în viața lui, ci doar o închinare adusă maestrului în calea pilduitoare-i și viguroasei sale ascensiuni.” - spune cercul de studii filologice, care la 1 iunie 1927 semna închinarea către magistru. Volumul cuprinde articole și studii de specialitate scrise de savanți români și străini în limbile romanice și germană; în acest sens cităm nume ale celor care semnează: Meyer - Lübke, J.Leite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina, revistă lunară de drept, sociologie și criminologie sub direcția dlui C. Rădulescu.” Lucrarea se încheia cu „Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub direcția dlui C. Rădulescu.” Lucrarea se încheia cu „Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii filologice. Mai cuprindea: Bibliografie, Indice, Erată și Adenda. * Revista Mazililor și Răzeșilor Revista Mazililor și Răzeșilor organ de luptă și afirmare românească, Cernăuți, anul I, numărul 1, ianuarie 1944. Apare lunar; proprietar: Societatea mazililor și răzeșilor. Secretar de redacție: Vasile Vitencu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al lui Aron Pumnul la care a și locuit împreună cu Mihai Eminescu. În 1871 a participat la organizarea serbărilor de la Putna. Ca scriitor, versuri, proză, literatură populară și traduceri din literatura clasică și din cea germană, dar și prin studiile filologice, a contribuit la pregătirea realizării unității naționale a românilor. Multe publicații i-au găzduit Vasile Bumbac în uniformă de funcționar și soția sa Frosina. scrierile: Aurora română de la Pesta, dar și cea de la Cernăuți, Foaia Soțietății pentru literatură și cultura
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a păstrat doar sub formă de ciornă în Arhiva SW. Pentru a reda cât mai fidel paginile manuscrise, am recurs la o serie de adnotări, marcate în josul paginii cu cifre romane minuscule, însoțite de un minim cod de transcriere filologică a particularității manuscriselor; îi mulțumesc domnului profesor Dan Slușanschi pentru îndrumarea inițială în acest sens. Legenda acestor semne este următoarea: < > - pentru indicarea literelor care lipsesc în original. ( ) - pentru completarea fie a cuvintelor prescurtate, fie cu termeni necesari pentru fluiditatea transcrierii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
va rezista și descoperirii inaugurale atextelor religioase atribuite profetului iranian. Also sprach Zarathustra, suita ditirambică a lui Nietzsche sau poemul simfonic al lui Richard Strauss, nu reține din descoperirea și existențaunei religii decât rezonanța asiatică, corijată și adecvată în laboratoarele filologice, a numelui fondatorului. Cuceririi arabe și islamizării Iranului îi urmează raporturile eminamente comerciale ale genovezilor și venețienilor cu provinciile ilkhanatelor, misiunile papale în epoca cruciadelor 2 și, după aceea, implantarea primelor misiuni creștine, carmelite, augustiniene sau iezuite 3.Vor trece
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
tinerilor preoți (precum, la 1854 - Mulla Firoz Madressa, Bombay)1. Nu recunosc acuzele de dualism aduse religiei lor, dar un proces de colonizare creștină va avea în cele din urmă loc, nu prin dispute teologice, ci pe mai sigure filiere filologice. La interfața acestor polemici, un filolog german ca Martin Haug, istoric al zoroastrismului și fondator al studiilor pehlevi, cunoscut românilor prin referințe, fie și minimale, la Hasdeu, Constantin Georgian 2 sau din cursurile lui Irineu Mihălcescu de la Facultatea de Teologie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
treptat catedre, în Anglia, Franța și Germania. Mai târziu, după modelul acestora, și în Scandinavia. Aceasta ar fi minima istorie care prefigurează, începând cu secolul al XIX-lea, profilul savantului care este Stig Wikander. El este moștenitorul indubitabil al tradițiilor filologice și exegetice post-Anquetil, Eugène Burnouf 2, James Darmesteter, Martin Haug, Karl Geldner, Sylvestre de Sacy, Friedrich Spiegel. Din admirație, fără să-i poată semăna, și moștenitorul lui Anquetil Duperron, acest cavaler al erudiției, al științei pure și dezinteresate, cum îl
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o alteritate dispusă radial și simultan pe coordonate distincte (geografia Asiei, temporalitate a Antichității, orizont religios și filologie asiatice), și chiar posibilitatea unei construcții. Abia la un personaj prea puțin cunoscut ca Teodor Iordănescu găsim o pertinentă explicație, cel puțin filologică, a numelui acestei cărți sacre, al cărei conținut nu a suscitat la români decât foarte rar vreun interes: „Cuvântul Avesta vine din persanul medieval Avistak întrebuințat în timpul Sassanizilor, și poate că are aceeași însemnare cu scr. Veda (știință, cunoștință), dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
știință a savanților nu a putut fi complet exterminată, ci mai ales reorientată, modelată după mentalitatea europeană la modă. Un proces fără îndoială pervers, întrucât în pripa înregimentării în subordinea unei industrii mentale îndoielnice, alianța între casta neutralitate a analizelor filologice sau istorice și mesajul impus al unui apparatus ideologizat nu s-ar fi putut consuma fără abuz. Un orientalist ca Jakob Hauer, dintre primii savanți europeni care scriu despre literatura yoga1 și pe care Eliade îl descoperă în India, abandonează
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a căror inspectare intervine metodologic, ca versant al analogiei pentru sondarea mai precisă a unui fapt arhaic, nesusținut de probe pozitive 2. Este adevărat, încă de la apariție, teza lui Wikander a întâmpinat diverse dificultăți. Din punctul de vedere al argumentului filologic, care constituie baza lucrării, ea a fost criticată de comisia în fața căreia a fost susținută, în așa fel încât tânărul doctor nu a putut primi calficativul maxim 3. Iar imediat după terminarea războiului, Jean de Menasce, convertit la catolicism și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe care suntem obișnuiți să-l Șcheltuimț pentru a-i înțelege pe Homer sau Goethe. Foarte sincer, cred că cercetările noastre sunt susceptibile de a reînnoi concepția despre om - dar cu condiția ca ele să depășească planul sociologic sau pur filologic. Evident, toate acestea merită să fie nuanțate și amănunțite - dar voiam cel puțin să vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
apărută în Actele universității uppsaliene, Uppsala Universitets Årsskrift) a lui Geo Widengren și Der arische Männerbund a lui Wikander, valorifică și cercetările etnografice asupra religiilor africane pentru o mai bună înțelegere a fenomenelor religioase arhaice iraniene. Într-un travaliu eminamente filologic, Wikander face apel la informațiile furnizate de Leo Frobenius privind comunitățile secrete și de tip războinic africane pentru confirmarea ipotezelor sale, inclusiv sociologice, despre structura, morfologia și semantica societăților arhaice indo-iraniene. Într-un cadru vădit mult mai organizat din punct
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]