12,214 matches
-
câteva chei pentru a pătrunde în inima ideilor dezbătute. De altfel, Leonid Dragomir recunoaște într-o confesiune făcută la începutul textului despre cartea Eu & tu & el & ea... sau dialogul generalizat, de Mihai Șora, că nici pentru el lectura din opera filosofului nu a fost chiar floare la ureche: Pentru mine, această carte citită atunci (în 1990 - n.m.) a fost, ca să spun așa, poarta de intrare în filosofia lui Mihai Șora. Încercasem să citesc Sarea pământului sau A fi, a face, a
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
intrare în filosofia lui Mihai Șora. Încercasem să citesc Sarea pământului sau A fi, a face, a avea, dar a trebuit să mă las păgubaș. Limbajul, deși mă seducea, mi se părea extrem de greu și nu înțelegeam deloc miza gândirii filosofului" (p. 49). La Mihai Șora filosofia și viața sunt indestructibil legate. Povestite din perspectiva vieții, ideile sale prind nu doar consistență, ci și o formidabilă frumusețe estetică. Prima carte publicată de Mihai Șora, Du dialogue intérieur are un motto pe
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
de Mihai Șora, Du dialogue intérieur are un motto pe care mintea neofitului îl cuprinde cu greu: „Problema omului: cum să trăiască asemenea unui arbore, fără a înceta prin aceasta să fie om". După mai bine de 60 de ani, filosoful oferă „povestea" acestui motto, a cărui valabilitate a fost integral confirmată de timpul care s-a scurs. Își amintește nonagenarul de azi despre plimbarea făcută cu soția sa, pe când aveau 19-20 de ani. „Nu eram cu nimic mai deștept decât
Mintea și inima lui Mihai șora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6780_a_8105]
-
la laboratorul de analize al doctorului Albert Zink, pentru a controla dacă este sau nu contaminat cu "Treponema pallidum" presupus dătătoare de geniu, ci și în Paris sau în Dieppe. Bîntuit de simptome algice precum o casă veche de stafii, filosoful a făcut repetate tentative să probeze, în fața instanței supreme, adică a doctorilor, că ele sînt semne cuantificabile ale unor maladii reale, care au nume și - spera el - și tratament. Marea sa problemă a fost, "dintotdeauna", "Cum să nu mai sufăr
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
lui Cioran (mai ales acelea către fratele său) înregistrează, adesea în treacăt, diverse cure terapeutice, urmate, cel mai probabil, la indicația unor medici. După cum îl chestiona casierița de la clinica de pe strada Assas , dacă "acum" lucrează sau e șomer, rezultă că filosoful era pacient vechi la această clinică, unde se duce la un moment dat să-și desfunde o ureche. La fel, el a făcut repetate cure de apă sulfuroasă la Enghien, pentru a-și trata, ca odinioară la Ocna Sibiului și
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
neghiob"; un "mare cardiolog" pe care-l întîlnește la un cocktail este de-o ignoranță totală în fața vieții: "Ai fi zis că-i un notar de provincie sau un băcan din Paris", îl insultă, cu satisfacție și în secret, Cioran. Filosoful încearcă să-și ia revanșa asupra tagmei medicale: îi vorbește marelui cardiolog "ignorant" toată seara (ne putem imagina ce!), stupefiindu-l: Se minuna de tot ce-i povesteam". Cioran nu pare deloc conștient de efectul cel mai probabil ambiguu pe
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
vin de departe: să nu-i mai deranjăm pe medici", notează pacientul în vara anului 1965. Și, imediat, o altă însemnare ne spune că "Azi dimineață, la Cochin, m-a văzut un mare specialist în reumatologie". Ca pacient de rînd, filosoful așteaptă cuminte "două ore", apoi, și mai semnificativ, e examinat de față cu studenții, ca un adevărat material didactic, adică așa cum în sistemul sanitar francez sînt utilizați numai pacienții cu asigurare medicală de tip social: "Specialistul mă examinează rapid și
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
antibiotice. Tot pe linia unei vieți sănătoase, pentru a-și trata astenia și anemia, Cioran umblă cu bicicleta și apoi pe jos, străbătînd, ca un drumeț din secolul al XVIII-lea, cîte 30 de km pe zi. Sau, mai grozav, filosoful - care se visa pădurar sau grădinar - lucrează cu voluptate grădinile prietenilor: grădina lui Tacou, de la Varengeville ori cea din Nantes, a unui anume Nemo. Grădinăritul îl însănătoșește în mod miraculos, îi "face bine în chip absolut", astfel încît la sfîrșitul
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
că, atunci cînd Cioran scrie că bolnavii sînt prea ocupați cu suferirea ca să mai aibă timp să se sinucidă, așa ceva avea în vedere. Căutînd neîncetat o alinare pentru durerile sale trupești (" Pentru mine, cuvîntul trupesc are sensul său plin", ricana filosoful, care, într-adevăr, și-a trăit ideile cu trupul și le-a scos din trup ca dintr-o fîntînă), Cioran nu are considerație filosofică și literară decît pentru cei din tagma lui: pentru Pascal, Dostoievski, Nietzsche, Baudelaire, care au suferit
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
homeopatice pentru prevenirea răcelii și chiar a gripei", explicîndu-i amănunțit cum să le ia, cu "o jumătate de oră înainte de micul dejun, apoi seara, cu două ore după cină". Fiindcă una din marile probleme ale lui Cioran a fost gripa, filosoful din mansardă și-a tratat anual fratele de gripă. În 1970 i-a trimis, tot pentru gripă, "Survitine", în 1971, un vaccin antigripal "Biothérapique", "produs homeopatic", dîndu-i amănunțite indicații de administrare. Regula de aur a doctorului Cioran este următoarea: boala
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
cutii cu sulf, cu indicația: " Ia cîte o pilulă (înghite-o) înainte de cele trei mese principale. E o cură de sulf, nu un tratament", și-i prescrie, pentru a treia oară, o cură balneară: de data asta, la Govora. Pentru ca filosoful își trata bolile digestive cu rozmarin, Relu beneficiază și el de tratament: primește un medicament pentru ficat - Chofitol - și sfaturi. "Ar trebui să ții un regim sever, cu mai puține grăsimi. Dacă găsești pe acolo rozmarin, caută să-l bei
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
din Estul Ucrainei, care și-au declarat luni "independență" față de Kiev. Dacă i-am salvat pe frații lor din Osetia de Sud și Abhazia, vom permite ca milioane de ruși să devină victimele genocidului? Desigur, vom folosi trupele", a spus filosoful. Dugin consideră că Rusia ar trebui să facă uz de forță militară dacă forțele Kievului vor lua cu asalt manifestanții din Estul Ucrainei. În cazul în care Ucraina este deschisă la negocieri, atunci Rusia trebuie să primească asigurări că interesele
Dugin, ideologul lui Putin: Trupele ruse să salveze rușii din Ucraina de genocid by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79290_a_80615]
-
La psychanalyse de l'adolescence, Editura Dacia, 2001). Doi ani mai târziu, eseistul Valentin Protopopescu publică studiul Cioran în oglindă. Încercare de psihanaliză (Editura Trei, 2003). Oarecum pe aceeași linie de abordare se înscrie și volumul Martei Petreu, Despre bolile filosofilor. Cioran. Cu deosebirea majoră că acesta nu propune (cel puțin, nu în mod explicit) o altă intepretare din perspectivă psihanalitică a gândirii filosofului, ci face un fel de fișă clinică a veșnicului bolnav Emil Cioran, demonstrând modul în care suferințele
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
Editura Trei, 2003). Oarecum pe aceeași linie de abordare se înscrie și volumul Martei Petreu, Despre bolile filosofilor. Cioran. Cu deosebirea majoră că acesta nu propune (cel puțin, nu în mod explicit) o altă intepretare din perspectivă psihanalitică a gândirii filosofului, ci face un fel de fișă clinică a veșnicului bolnav Emil Cioran, demonstrând modul în care suferințele sale fizice au furnizat un permanent combustibil pentru operă. Comparând idei din cărțile scrise de Cioran în anumite perioade ale vieții sale și
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
în care suferințele sale fizice au furnizat un permanent combustibil pentru operă. Comparând idei din cărțile scrise de Cioran în anumite perioade ale vieții sale și suferințele sale fizice din anii respectivi, așa cum sunt ele menționate în Caietele și corespondența filosofului, ori în însemnările celor care l-au cunoscut, Marta Petreu ajunge la concluzii poate surprinzătoare, dacă nu șocante: ceea ce pentru mulți părea să fie rezultatul unei risipe de imaginație și al unei infatigabile abilități în combinarea unor termeni aparent incompatibili
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
ințiat, recomandă la rândul său medicamente și dă sfaturi (toate din perspectiva propriei sale experiențe de pacient) celor care se plâng de diverse inconveniente fizice (în special fratelui său, Relu). Capitolul Doctorul Cioran este chiar amuzant prin prisma faptului că filosoful le recomanda cunoscuților - cu aer de mare cunoscător, adesea într-un limbaj cât se poate de specializat - exact tratamentele pe care le urma el, indiferent de bolile acestora. Oricât ar părea de surprinzător din perspectiva reputației sale de persoană incomodă
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
unui entuziasm estetic? Să fie apariția numelui lui Dumnezeu în acest text suficientă pentru a proba urmele credinței? Nici celălalt fragment esențial pentru raporturile lui Cioran cu divinitatea nu pare cu mult mai convingător. La vârsta de 56 de ani, filosoful își notează în Caiete: "Prin 1919 (aveam opt ani), la Rășinari, dormeam în odaia părinților mei. Seara, tata îi citea adesea mamei, cu voce tare, câte o carte. Odată am fost izbit în chip deosebit de niște lucruri nu tocmai în
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
de tatăl meu, care era preot, m-a răscolit - și m-a eliberat. Cred că n-am închis ochii toată noaptea." Este acest fragment edificator pentru a proba lipsa de credință a preotului Cioran? Nu aș băga mâna în foc. Filosoful însuși se plânsese, încă din 1961, de o anumită "dezagregare a memoriei". Ce preț putea pune, atunci, pe o amintire de la vârsta de 8 ani și, mai ales, pe înțelegerea sa de la vârsta de 8 ani. Cine știe în ce
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
că în termeni nu foarte admirativi, nefiind deloc de colea nici ca un călugăr să aibă un fiu (mai ales unul ca Rasputin!!!). Decât să fi trăit toată viața cu această obsesie, nu ar fi fost mai simplu ca viitorul filosof să-și întrebe direct tatăl despre rostul celor citite, chiar și după scurgerea unui număr de ani? Dar mai importantă decât faptul în sine - dacă preotul Cioran a fost sau nu credincios - este percepția fiului legată de această situație. Or
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
mai importantă decât faptul în sine - dacă preotul Cioran a fost sau nu credincios - este percepția fiului legată de această situație. Or, aici, cel puțin cuvintele subliniate în citatul cu pricina par să îi dea dreptate Martei Petreu. Despre bolile filosofilor. Cioran, de Marta Petreu este o carte construită pe logica celor de tipul Acești bolnavi care ne guvernează. Un demers cvasi-publicistic, un exercițiu de investigație literară făcut cu inteligență și indiscutabil talent. La capătul lui, cititorul are, efectiv, sentimentul că
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
mai bine personalitatea și resorturile operei lui E. M. Cioran. Mă întreb însă dacă nu cumva această scufundare în adâncurile uneori foarte tenebroase ale personalității lui Cioran poate avea, ca efect secundar, o diminuare a interesului publicului pentru opera unuia dintre filosofii foarte respectați ai secolului XX. Mărturisesc sincer că mi-a plăcut cartea Martei Petreu. La fel de sincer trebuie să spun însă că mă voi strădui să o uit cât mai repede. Nu mă bucur să constat că acolo unde bănuiam că
Revelațiile durerii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7430_a_8755]
-
de cît, și oferind material de studiu cui vrea să știe cum trece timpul. Și paginile. La Medeleni nu se poate rezuma. Scene scurte, întrerupte - copiii nu pot fi bănuiți de răbdare... - fac viața fiecărei pagini, independentă de a celorlalte. Filosofii care se frîng, ca monologul unui Dănuț speriat de noapte, și de bătrînețe. Spaima care o va scoate, mai tîrziu, din scenă pe sora lui, spre brutala înțărcare de iluzii a atîtor generații. Cînd te gândești că 'ntr'o zi
Copilării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7442_a_8767]
-
mai era posibilă, din motive obiective, ca să le spunem așa, adică din pricina simplă că revoluțiile obosite pe cîmpul de luptă efectiv își pierd și virulența romantică a ideologiei, fenomenul Cântarea României se regăsește și evoluează mai curînd în cadrele unor filosofii revanșarde și compensatorii, de tipul corectitudinii politice americane, adică într-un anumit climat disolutiv și crepuscular, iar acest fapt subminează autoritatea culturii înalte, dar nu reprezintă, totuși, o amenințare directă, ca altădată, chiar la viața artiștilor. Pericolul major este acum
Sculptura, de la materie la sens (I)(Maxim Dumitraș la 50 de ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7941_a_9266]
-
românești cu valorile culturale ale țării de origine. Manifestările organizate de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția vor aduce în fața vizitatorilor peste 30 de invitați, printre care: scriitori români, reprezentanți ai unor edituri italiene, jurnaliști, istorici și filosofi.
România, prezentă la Salonul de Carte de la Torino by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79500_a_80825]
-
și farmecul nu au palate, / nu și nu, sau au, cine știe, căci iar sunt trimis, / fircălog, în coliba unchiului mort, / domnul cu suflet din fildeș și azimă, Tom, // acolo văd și ascult, curge rîul, șarpe drogat, / sîsîind vetusteți, falși filosofi, eu clamez, / numai timpul prezentul e timp și e nou" (În coliba unchiului mort). Postura persiflatoare vizează "inimile" sentimentale ce se pictează, "ele pe ele", pe "protuberanțele trandafirului": "pe a mea n-o văd, minunea / a cîntat îndestul pasămite, / a
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]