25,509 matches
-
pentru liniștea consumatorului. Postmodernitatea a adus cu sine și post-rațiunea, instalată neîndoielnic în puterea extensivității sale fără precedent. Personal, am însă unele îndoieli referitoare la această rețetă a fericirii... Nenea Anghelache c’est moi ! Masa rotundă despre „științele sociale și finanțatorii lor”, organizată de Corina Iosif la conferința anuală a societății de antropologie, a pus în scenă o problemă care ar fi trebuit să aibă și la noi sute de dezbateri și zeci de volume bine documentate în spate. Nu are
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
principalele argumente : - Are un limbaj sau, poate mai corect, un idiom instituționalizat de origine anglo saxonă, pus în evidență și prin „serviciile de traducere” ale „consultanților” care, de la Bruxelles la București, sînt plătiți pentru a traduce gîndurile beneficiarilor în limbajul finanțatorilor. - Are un set de norme de „good practice”, cu reguli de includere/excludere ce derivă din ele și mijloace de control și sancțiune. Expresia lor palpabilă o constituie template ul și acele „ritualuri de verificare” despre care vorbește Power. - Fetișizarea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
droguri care prezintă eșec școlar); programele specifice sunt desemnate pentru cei care au experimentat droguri sau prezintă alte comportamente de risc. 7. Coordonatorul proiectului și echipa proiectului persoanele implicate în proiect. 8. Sursă de finanțare și valoarea finanțării cine este finanțatorul proiectului; care este valoarea totală a proiectului; dacă există sponsorizări, in ce constau acestea și care este valoarea lor, daca este cazul. 9. Parteneri în proiect toate instituțiile implicate în proiect, altele decât sponsorii și finanțatorii. 10. Grupul țintă al
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
valoarea finanțării cine este finanțatorul proiectului; care este valoarea totală a proiectului; dacă există sponsorizări, in ce constau acestea și care este valoarea lor, daca este cazul. 9. Parteneri în proiect toate instituțiile implicate în proiect, altele decât sponsorii și finanțatorii. 10. Grupul țintă al proiectului și număr de beneficiari publicul țintă (de exemplu elevii școlii x), beneficiarii direcți (de exemplu elevii claselor a,b,c din școala x), beneficiarii indirecți (de exemplu familiile elevilor, cadrele didactice, comunitatea locală). 11. Zonele
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
coechipierilor, suporterilor și oprin îndârjirea competitorilor, oprin răsplată: politică, economică și morală cu privire la transmisiile rezultatelor sportive. Sistemul sportiv reprezintă un sistem, care funcționează pe baza unor relații cu un grup avizat de adjuvanți sportivi format din: organizatori, antrenori, sportivi, arbitri, finanțatori: sistemul cultural sportiv utilizează numeroase structuri de tip sacru, care se observă în procedeele de sacralizare specifice simbolurilor sportive: jurăminte, vestimentație, laude, premieri, public, insigne, logouri. Adeseori, importante pentru rezultatul sportiv sunt reacțiile sportivilor și ale publicului, reacții, care depind
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rolurile în echipă, rolurile în conflict, rolurile în organizare, rolurile între coechipieri, rolurile în premiere, rolurile în comunicare, cu oficialități, cu publicul, participarea spectatorilor; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din putere, vizibilă și la câștigători și la public, și la finanțatori; -ceremonia sportivă reprezintă prin environment o parte din dezvoltarea arhitectonică, economică, socială a urbei, a națiunii, a situației globale: (linii noi de metrou, stadioane olimpice și mii de spații verzi: autoritățile de la Beijing 2008, au investit mai multe miliarde de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
flexie, prin care două segmente articulate între ele se îndepărtează unul de celălalt, se execută în plan sagital. Procesual trebuie vădită influența procedeelor de relație dintre public și corpul sportivului performant, trebuie menționată transferarea sportivilor în antrenori și arbitri sau finanțatori, trebuie comentată renunțarea la imaginea jocului ca euforie gratuită, căci reprezintă o dirijare a jocului, către un sistem de exerciții desfășurate pentru public și pentru antrenarea adrenalinei. Sporturile extreme se structurează pe un liniament special al valorilor epocii contemporane, reeditând
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
politică (iarna nu-i ca vara!), -sigur că un element important în timpul sportiv îl reprezintă creșterea și refacerea capacității economice a sportivilor, -creșterea și refacerea în timp a capacității a sponsorilor și, mai ales -creșterea și refacerea timp a capacității finanțatorilor, ori -creșterea și refacerea timp a capacității corpurilor sportivilor, care cresc sau îmbătrânesc (a participa la trei Olimpiade reprezintă o excepție!). Adeseori numărul poate determina o perturbare a societății sportive: - fenomenele de perturbare a societății pot apărea și într-o
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sportive speciale pentru probe, pentru coechipieri, pentru adversari, cu o lejeritate care depinde de hazard în incipitul mijlocul și sfârșitul jocului, de noroc în execuția mișcării și în perfecționare fizică și mentală. Se admite că există o distanțare față de organizatori finanțatori, antrenori și arbitri, cu o precizare a intervenției acestora și cu o reglementare a acțiunii publicului suporter sau nu. În mileniul al treilea, Olimpismul devine moral, se bazează pe fairplay și începe să aibă o amprentă vizibilă ca subordonare la
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
totul: am făcut parte din echipă sunt câștigător, deci îmi va merge bine sau rău), port culorile echipei, steagul, cânt imnul sunt suporter și de 2.metaforă, prin asemănare și înlocuire (am făcut parte din echipă, mă gândesc victorie), sunt finanțator al echipei, sunt arbitru al sportivului, al echipei. În cadrul caracteristicilor sportului se creează o socializare prin intermediul unui transfer de sociabilitate din religie către sport și din sport către societate. În context sportiv, precum în environmentul religios există o identitate individuală
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rolurile în echipă, rolurile în conflict, rolurile în organizare, rolurile între coechipieri, rolurile în premiere, rolurile în comunicare, cu oficialități, cu publicul, participarea spectatorilor; -ceremonia sportivă reprezintă o parte din putere, vizibilă și la câștigători și la public, și la finanțatori; -ceremonia sportivă reprezintă prin environment o parte din dezvoltarea arhitectonică, economică, socială a urbei, a națiunii, a situației globale: (linii noi de metrou, stadioane olimpice și mii de spații verzi: autoritățile de la Beijing 2008,au investit mai multe miliarde de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
însă doar pentru a scurta o ceartă inutilă. Suferi de cea mai veche dintre iluziile din politică. Crezi că poți schimba lumea vorbind cu un lider. Liderii sînt efecte, nu cauzele schimbării. Eu nu pot oferi prosperitate oamenilor pe care finanțatorii mei nu-i pot exploata. Lanark își puse coatele pe genunchi și-și propti fața între mîini. După o vreme, zise: — Nu-mi pasă ce se întîmălă majorității. Toți cei care am trecut de optsprezece ani am fost pervertiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și la locul potrivit. În timpul anilor 1920 noua Republică Turcă pulsa Încă de zel și lucrul manual, deși venerat sistematic În propaganda guvernamentală, aducea puțini bani. Noul regim avea nevoie de profesori ca să scoată turci patrioți din elevii săi, de finanțatori care să-l ajute să creeze o burghezie națională și de fabricanți de steaguri ca să Împodobească Întreaga țară cu steagul turcesc, Însă cu siguranță nu avea nevoie de cazangii. Așa a intrat Riza Selim În afacerea fabricării de steaguri. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
în ce privește conducerea, sumarul sau periodicitatea — un „mister” similar celui de care se înconjurase, în 1912, Fronda ieșeană a tinerilor Eugen Relgis și A. Schreiber. În nota explicativă din Ion Vinea. Opere IV, ed. cit., p. 361, Elena Zaharia-Filipaș afirmă că finanțatori ar fi fost, ca și în cazul Simbolului, Marcel Iancu și Tzara. Abia în numărul 2 (4 octombrie) sînt menționate numele colaboratorilor: I. Vinea, N. Porsenna, Ernest Poldi, Tristan Tzara, I. Lupa, Thompson, Valloton. Regăsim în această formulă pe trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Revoluzzer-Chor”. Cei patru „orientali” (cf. Hugo Ball), deveniți între timp cinci (împreună cu Jules Iancu), se înfățișaseră prompt, purtînd cu ei maldăre de dosare și fotografii. Un aport consistent, vădind seriozitatea implicării. Ulterior, Marcel Iancu va deveni unul dintre organizatorii și finanțatorii manifestărilor, participînd cu măști, design de afișe, ilustrații, costume, scenografii ș.a.m.d. la seratele și happening-urile Dada. Potrivit mai multor relatări ale martorilor, tînărul arhitect obișnuia să povestească la Zürich despre eforturile sale de a aclimatiza literatura și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
versiune a Project Cycle Management (PCM) - (Managementul Ciclului de Proiect - MCP), care reprezintă un set de instrumente pentru elaborarea și managementul proiectului, bazat pe metoda de analiză a cadrului logic (matricea logică), metodă care era deja larg folosită de mulți finanțatori din lume, inclusiv din statele membre ale Uniunii Europene, și încurajată de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). footnote> , acesta fiind instrumentul prin care se manageriază nu organizații, ci procese. De fapt, în
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cu resurse limitate, având la bază principiile fundamentale<footnote Max R. Wideman (2000), Fundamental Principles of Project Management, AEW Services, Vancouver, http://www.pmforum.org/library/papers/2000/pm1stpr n wideman.pdf footnote> ale managementului proiectelor: • principiul angajamentului, conform căruia între finanțator și instituția care implementează proiectul trebuie să existe, încă de la începutul parteneriatului, un angajament echitabil astfel încât fiecare parte să cunoască procesele și riscurile asociate proiectului, fiind dispuși să și asume responsabilitățile, riscurile și, de ce nu, un eventual eșec; • principiul strategiei
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
să existe o relație de interdependență, toate cele patru elemente trebuie să fie realizabile și să se reflecte unul pe celălalt. Cu alte cuvinte, orice modificare a unuia antrenează modificări ale celorlalte; • principiul canalului unic de comunicare, conform căruia între finanțator și managerul proiectului trebuie să existe un singur canal de comunicare, astfel încât să fie evitată transmiterea eronată a informațiilor, dar fără a exclude principiul transparenței sau pe cel al accesului neîngrădit la informație; • principiul mediului de lucru stimulativ reprezintă responsabilitatea
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
proiectului; − întocmește și înaintează rapoartele finale, în speță raportul narativ<footnote Raportul narativ trebuie să fie o prezentare fidelă a modului în care s-a derulat proiectul, cu accent pe elementele de interes pentru actorii externi organizației, mai ales pentru finanțatori. footnote> și cel financiar<footnote Raportul financiar trebuie să prezinte printr-o modalitate clară și precisă cum anume au fost utilizate fondurile. footnote>; − realizează o evaluare a proiectului pentru uz intern; − evidențiază performanțele și subliniază eventualele ținte neatinse; − anunță public
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
de a lua decizii”. Într-adevăr, responsabilitatea constituie principalul atribut la unui manager de proiect; • asumarea rezultatelor proiectului. Alte atribute care pot defini un manager de proiect sunt asumarea și estimarea rezultatelor unei acțiuni concertate. Managerul de proiect răspunde în fața finanțatorilor pentru furnizarea rezultatelor globale și parțiale previzionate. Rezultatele trebuie să fie măsurabile/cuantificabile, iar managerul trebuie să fie abilitat pe deplin pentru a răspunde de livrarea acestora; • autoritatea de a executa proiectul, cu finalitatea rezultatelor așteptate - atributul cheie al managementului
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
unei propuneri scrise, pe baza unei cereri de finanțare; cel puțin, la nivelul Uniunii Europene, aceasta este singura modalitate prin care pot fi accesate fondurile comunitare; • finanțările sunt acordate în scopul promovării unei anumite politici a Uniunii Europene, drept urmare, obiectivele finanțatorului se răsfrâng asupra organizației aplicante, dacă cele două obiective generale nu corespund, propunerea nu va fi eligibilă; • bugetul alocat proiectului, tocmai pentru că este vorba despre o finanțare nerambursabilă, reprezintă mai degrabă o constrângere decât un obiectiv. Pentru acest tip de
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
impuse de Uniunea Europeană; • față de proiectele obișnuite, comerciale, în cazul proiectelor cu finanțare europeană, datorită anvergurii rezultatelor scontate, o importanță deosebită se acordă etapelor de stabilire a obiectivelor și de redactare a propunerii de proiect; • consultarea documentației puse la dispoziție de finanțator (ghidul finanțatorului, ghidul solicitantului), precum și înțelegerea obiectivelor sursei de finanțare constituie tot atâtea etape suplimentare, față de proiectele comerciale; • obiectivul finanțatorului nu-l va constitui niciodată recuperarea investiției, ci promovarea unei politici, de aici derivând și accentul pus pe durabilitatea rezultatelor
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Uniunea Europeană; • față de proiectele obișnuite, comerciale, în cazul proiectelor cu finanțare europeană, datorită anvergurii rezultatelor scontate, o importanță deosebită se acordă etapelor de stabilire a obiectivelor și de redactare a propunerii de proiect; • consultarea documentației puse la dispoziție de finanțator (ghidul finanțatorului, ghidul solicitantului), precum și înțelegerea obiectivelor sursei de finanțare constituie tot atâtea etape suplimentare, față de proiectele comerciale; • obiectivul finanțatorului nu-l va constitui niciodată recuperarea investiției, ci promovarea unei politici, de aici derivând și accentul pus pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
se acordă etapelor de stabilire a obiectivelor și de redactare a propunerii de proiect; • consultarea documentației puse la dispoziție de finanțator (ghidul finanțatorului, ghidul solicitantului), precum și înțelegerea obiectivelor sursei de finanțare constituie tot atâtea etape suplimentare, față de proiectele comerciale; • obiectivul finanțatorului nu-l va constitui niciodată recuperarea investiției, ci promovarea unei politici, de aici derivând și accentul pus pe durabilitatea rezultatelor, pe metodele de diseminare și promovare a acestora. După ce s-a familiarizat cu aceste informații de tip general, aplicantul, în vederea
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
care să se potrivească, măcar în linii mari, obiectivelor respectivei surse de finanțare. Drept urmare, obiectivele proiectului nu sunt concepute în funcție de necesitățile de dezvoltare ale organizației, ci organizația se „străduiește” să și ajusteze obiectivele pentru ca acestea să coincidă cu cele ale finanțatorului. Noile condiții economice impun, mai mult ca oricând, din partea organizațiilor procese de transformare dintre cele mai radicale. Gestiunea acestor schimbări, în absența unui management al riscului coerent și consistent în tehnici și metode care și-au dovedit viabilitatea, poate conduce
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]