13,616 matches
-
de Învățământ În virtutea conceptelor de calitate din seria de standarde ISO 9000:2001. Conținutul mesajului informațional În tehnologia didactică. Mesajului informațional din procesul instructiv-educativ poate fi tratat, prin abstractizare, În conformitate cu teoria informației. În teoria informației, un mesaj este un grup finit, ordonat, de elemente prelevate dintr-un repertoriu, constituind o secvență de semne asamblate conform anumitor legi, ale „ortografiei”, ale „gramaticii”, ale „sintaxei”, ale „logicii”; acești termeni fiind extrem de generali, aplicându se nu numai domeniului limbii scrise care le-a dat
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asupra sensului. Controlul se sprijină pe dispozitive construite și, pe cât posibil, transparente. Evaluarea reprezintă un proces și un demers ce comportă zone de opacitate. Controlul este În afara timpului, evaluarea este indisociabilă de experiența istorică și temporală. Controlul reprezintă un proiect finit și total; evaluarea este un proces infinit și, În consecință, Întotdeauna parțial, de vreme ce sensul este neîncetat repus În discuție de evoluția fiecărei situații: comportamente și procese de Învățare identice au sensuri diferite dacă se desfășoară la momentul t sau la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
deschid și Înlesnesc drumul cunoașterii personale și a celor din jur, fiind În măsură să clarifice ierarhizarea oamenilor În societate după criterii de valoare. Comunicarea implică transmiterea unui mesaj de la emițătorul (E) la receptorul (R). Un mesaj este un grup finit, ordonat, de elemente prelevate dintr-un repertoriu, constituind o secvență de semne asamblate conform anumitor legi, ale „ortografiei”, ale „gramaticii”, ale „sintaxei”, ale „logicii”; acești termeni fiind extrem de generali, aplicându-se nu numai domeniului limbii scrise care le-a dat
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
legi constituie teoria comunicațiilor, care se ocupă tocmai de ceea ce este general În actul comunicării, independent de natura particulară a semnelor utilizate, tratate pentru prima dată de inginerul american Claude E. Shannon. Primul care a Încercat să dea o caracterizare finită a conceptului de informație a fost Norbert Wiener. Acesta scrie: Informația este informație, deci nici materie și nici energie. O definiție mult contestată, Însă de fiecare dată se revine la ea. Dar, dacă nu este „nici materie și nici energie
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
operării, În principal, cu probleme a căror metode de rezolvare a fost demonstrată anterior În amănunt; consolidarea sistemului de operații reglementat cu strictețe de către profesor. Instruirea explicativ - exemplificativă, În procesul căreia studentul dobândește cunoștințe date cu precădere sub o formă finită, limitează În mod accentuat posibilitățile de dezvoltare a independenței gândirii și acțiunii studenților. În același timp, poate deveni un bun durabil al subiectului numai ceea ce a trecut prin gândirea independentă, prin acțiunea sa independentă. În măsura În care instruirea tradițională se caracterizează prin
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de Învățământ, a fost adoptată o schema generală de abordare a acestui proces. Prin calitate la nivel global a activității didactice, s-a convenit să se Înțeleagă, măsura În care această activitate furnizează "materia primă" necesară pentru obținerea ca "produs finit" a "specialistului ideal". "Portretul robot", care să definească acest concept de "specialist ideal", trebuie să țină seama de nivelul de cunoștințe furnizat În țările europene, absolvenților de Învățământ superior și urmează sa fie stabilit prin sondarea opiniei următoarelor categorii de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
un arc metalic (antena hertz). Hertz nu a continuat Însă transmisiunile, deoarece dorea să demonstreze teoria electromagnetismului, nu să dezvolte o cale de comunicare. Radiațiile hertziene cunoscute și sub denumirea de unde radio, se propagă În linie dreaptă și cu viteză finită, având proprietatea de a se reflecta atunci când Întâlnesc obiecte sau obstacole În calea lor. Datorită acestei proprietății, undele radio sunt utilizate În detectarea și determinarea poziției unui obiect sau avion aflat În zbor, prin emisia unor unde radio, reflectarea lor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Înregistrarea, pe jumătate mecanică, a „tocmaitrăitului”? Numai la o analiză superficială. Pentru că jurnalul intim are tocmai funcția unui malaxor al anodinelor evenimente cotidiene și transformarea lor Într-o nouă substanță. Intimitatea nu e materia primă a jurnalului, ci produsul său finit. Ea spiritualizează, Înnobilează (așa cum a dovedit-o Întreaga tradiție a poeziei secolului al XIX-lea), În numele unei idealități nou descoperite (a frumuseții readuse În prim-planul literaturii și al reinvestirii esteticului cu vechile sale funcții), banalitatea vieții. Mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
se situeze exact la antipodul intențiilor - declarate sau subînțelese - ale scriitorului. Autoportretul pictorului (ca și al fotografului ori al cineastului, pentru a ne referi la două exemple clasice) surprinde prin directețe, instantaneitate și chiar o anumită violență: e brutalitatea perceperii finitului, a presimțirii acumulării (aproape pe neobservate) a tensiunii creatoare. Autoportretul decupat În adâncimea paginii de jurnal e receptat În trepte, cu o anumită lentoare, cu diminuarea șocului imaginii-simbol constituită din aglomerările de cuvinte fixate zilnic În pagină. Însă din perceperea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
conține Întregul „program al imaginarului”, el ajunge să vorbească mai mult despre text, decât despre autor. Desprins de formidabila capcană a presiunii subiectivității, textul Își ordonează propria identitate, nemaiavând cu autorul său decât legătura discutabilă dintre materia primă și produsul finit. Când Roland Barthes Își refuză până și dreptul la lectură, el admite, autoportretizându-se, că a depășit limitele a ceea ce, obiectiv, el putea face: descrierea seacă a unui șir de Întâmplări În care ființa sa a fost pusă În joc. Miracolul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
activități conform nomenclatorului CAEN; − pe forme de proprietate; − după stadiul în care se află: • stocuri pentru producție (materii prime, materiale, combustibil, ambalaje, obiecte de inventar, piese de schimb etc.); • stocuri în producție (producție neterminată, semifabricate); • stocuri în sfera circulației (produse finite); − după fondul de acoperire și conținutul lor material: • stocuri pentru activitatea curentă de producție; • stocuri pentru investiții; • stocuri pentru consum. Analiza indicatorilor cuprinși în balanță furnizează informații despre structura, nivelul și dinamica stocurilor materiale. Având în vedere multiplele probleme pe
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
acest triumf amînat după plac), acesta fiind scopul și sensul demonstrației sale" (M. Robert, 1983: 103). În orice caz, pornind pe de o parte de la un asemenea model foarte general, iar pe de altă parte de la proprietățile stabile și numărul finit al elementelor combinabile în basme, rezultă trei domenii de cercetare proprii analizei povestirii (analyse des récits): i) analiza tehnicilor povestirii (cf. R. Barthes); ii) analiza legilor sau regularităților care guvernează universul narativ (C. Bremond), a logicii acțiunii (T. Todorov) și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vastelor paradigme culturale cu care se poate opera oricând și oriunde, afirmații de genul "orice epocă își are postmodernitatea sa" sau "Don Quijote reprezintă întâiul mare roman postmodern" nemaipărând astăzi exagerate. În plus, pozițiile de pe care se discută și acum produsul finit al acestui curent, literatura lui, nu depășesc cele două direcții pe care le descoperise Mihaela Constantinescu în volumul Forme în mișcare. Postmodernismul ("Criticii literari sunt de părere că cele mai multe discuții purtate în jurul postmodernismului cad, în general, într-una din cele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care îl forțează să deservească finalități fundamental opuse în raport cu semnificația operei de origine. Epicul, sub forma atât de dezbătută a romanului, devine "câmpul de luptă" pe care se înfruntă intenția polemică a unui autor cu însuși rezultatul ei, cu produsul finit, în ultimă instanță o creație de sine stătătoare. Asemănările formale, dublate însă de diferențe de fond pot într-adevăr să conducă la apariția acelor opere care își surclasează, pe termen nedefinit, modelul. Așa este, de pildă, Don Quijote, roman ce se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
răspunsurilor, verificărilor. • Predarea este mai complexă și include coordonarea învățării directe. • Actualizarea ca expert în domeniu. • Pregătirea clară a prezentării conținutului, lecturilor. • Predarea este o activitate de rutină pentru transmiterea conținutului dat. Scopuri, obiective • Scopul ultim educații nu sunt produse finite, ci continuă dezvoltarea diferitelor dimensiuni. • Sunt combinate obiectivele generale, cele formative cu interesele, așteptările proprii ale educaților. • Scopul major educații ca produse ale școlii, instruirii. • Scopurile, obiectivele sunt stabilite centralizat în curriculum, ca definind profilul formării și Criterii Paradigma centrării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de tușe aplicate grijuliu de impresioniști, și caracterele din textul lui Mallock, și mărcile grafice ale picturii lui Tom Phillips. Scriitura, această țesătură tulburătoare, prinsă, la rândul ei, în cealaltă țesătură, a lumii, nu privilegiază niciuna din scriiturile ei sensibile, finite, nu privilegiază niciuna din vicleniile ei încarnate accidental în texte, sonorități, volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de tușe aplicate grijuliu de impresioniști, și caracterele din textul lui Mallock, și mărcile grafice ale picturii lui Tom Phillips. Scriitura, această țesătură tulburătoare, prinsă, la rândul ei, în cealaltă țesătură, a lumii, nu privilegiază niciuna din scriiturile ei sensibile, finite, nu privilegiază niciuna din vicleniile ei încarnate accidental în texte, sonorități, volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
perioada unui ciclu curricular sau treaptă de școlaritate precizez că se urmărește formarea priceperilor și deprinderilor de îmbinare a unor materiale diverse, de proiectare, de asamblare, finisare și retușare, de organizare compozițională a formelor. Un aspect deosebit îl constituie produsele finite ca rezultat al realizării etapei creativ-compoziționale. La nivelul lecțiilor acestea se concretizează în compoziții sau obiecte realizate după model sau fără model, crearea unor module sau părți constitutive ale unei viitoare compoziții. Atunci când raportăm activitatea de creație la un sistem
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
viața cotidiană, din imaginație; realizarea portofoliului individual; 3.2. să-și asume diferite roluri în executarea și evaluarea unui produs jocuri de rol; aplicarea metodei de apreciere obiectivă; discuții cu un inventator local; 3.3. să aprecieze calitatea unui produs finit, în funcție de criterii simple date − compararea produsului cu modelul inițial sau cu produsele altora, în funcție de un criteriu determinat. − descrieri de produse realizate cu ocazia unor serbări, sărbători, (ex. Paște, Crăciun, aniversări); − evaluarea portofoliului individual; − expoziții /colecții cu produse 4.Înțelegerea implicațiilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
de tușe aplicate grijuliu de impresioniști, și caracterele din textul lui Mallock, și mărcile grafice ale picturii lui Tom Phillips. Scriitura, această țesătură tulburătoare, prinsă, la rândul ei, în cealaltă țesătură, a lumii, nu privilegiază niciuna din scriiturile ei sensibile, finite, nu privilegiază niciuna din vicleniile ei încarnate accidental în texte, sonorități, volume sculpturale sau forme și culori picturale. Ea nu privilegiază niciuna din vizibilitățile limbajului: nici textul de odinioară, adică vechiul roman victorian al lui Mallock, nici eliminările, raturile sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
foarte joasă fuziune 660-780ș C (emailarea Ti, a aliajelor cu conținut mare de Au). Proprietățile finale ale unei proteze ceramice (rezistența mecanică, microstructura, precizia adaptării, proprietățile optice) rezultă din natura chimică a materialului și din procedeul de obținere al piesei finite. Se impune, deci, o clasificare în funcție de: -natura chimică a materialului ceramic, -tehnologia de obținere a piesei protetice. A.După natura chimică: 1.Ceramica feldspatică a. din vechea generație (utilizată pentru coroane Jacket clasice arse pe Pt), b. noua generație include
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în timp și în condițiile mediului bucal, -stabilitatea nuanței coloristice, -transluciditate, -luciu. Un impediment în realizarea unei estetici perfecte îl constituie, totuși, prezența componentei metalice, pe care este arsă masa ceramică, precum și fenomenul fizico-chimic de oxidare, care determină opacitatea produsului finit. Există, deci, riscul diferențierii față de dinții naturali, precum și imposibilitatea realizării efectelor optice ca la coroana Jacket din porțelan. Pentru a masca scheletul metalic, care tinde să vireze culoarea spre gri, în timp, precum și pentru a asigura legătura chimică cu acesta
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
pot fi executate prin tehnica directă sau indirectă. În tehnica directă, după prepararea cavității, se modelează macheta incrustației în cavitatea bucală. Procedeul clasic folosește ceara albastră pentru inlay și acrilatul autopoli-merizabil. Macheta se ambalează și se toarnă în laborator, incrustația finită fiind adaptată și cimentată în cavitate. În tehnica indirectă, cavitatea se amprentează cu elastomeri de sinteză, macheta mode-lându-se pe un model de lucru. Restul fazelor sunt similare cu cele descrise la tehnica directă. Cu toate că incrustațiile metalice realizate din aliaje au
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
juridice , după cum voiu statornic i prin actul meu de ultimă voință. Din venitul (cupoanele) acestui fond, care se va denumi: «Fondul C. Hamanaiu pentru premii sau burse celor mai buni elevi ai liceului « Codreanu » din Bârlad», se vor împărți la finitul fiecărui an școlar, premii în bani (sa u burse de studii, când fondul și veniturile se vor mări), elevi lor săraci și distinși de la liceul « Codreanu » din Bârlad, unde mi-am făcut studiile Din primele venituri ale acestui fond destinat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se manifestă și ca obsesie a auroralului, a elementului genezic: "[...] realizarea este, negreșit, un fapt mare și categoric" dar mult mai de preț e devenirea, "momentul unic al începutului, al punctului inițial de evoluție și de metamorfoză". În locul produsului artistic finit, în locul "operei" (realitate estetică autonomă), este exaltată creativitatea in statu nascendi, virtualitatea pură. Când se referă la arta lui Creangă, de pildă, eroul lovinescian critică interpretările în cheie mimetic-realistă pentru a-i sublinia, într-o manieră foarte modernă, valoarea de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]