2,868 matches
-
noian de prospețime, Zâmbește-o buburuză unui boboc de cală Ce amorțise-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, ... Citește mai mult ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
-n glastră. Un val de-ntunecime Își unduie mătasea-n ocean pictat cu vise Pe boltă ard luceferi când jarul din lalele Se stinge-n bobi de rouă; firavele narcise Privesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele. Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri, ... Citește mai mult ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂSemeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșeșteMantia-și trece-n grabă pe creasta unui dealLa poale, crude ierburi și pacea ce domneșteRăzbate lin spre crânguri un plânset de cavalStrăpunge liniști scurse din
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
miresme dau năvalăInundă-ne iubirea - noian de prospețime,Zâmbește-o buburuză unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n bobi de rouă; firavele narcisePrivesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele.Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri,... XVII. GEORGETA RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
unui boboc de calăCe amorțise-n glastră. Un val de-ntunecimeîși unduie mătasea-n ocean pictat cu visePe boltă ard luceferi când jarul din laleleSe stinge-n bobi de rouă; firavele narcisePrivesc îndrăgostite spre-un snop de albăstrele.Cu razele-i firave, purtând în trenă doruri,... XVII. GEORGETA RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 864 din 13 mai 2013. „La Bologa, Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu”! Bologa, județul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
Ediția nr. 1361 din 22 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului imagine: Rodin - Cea care a fost prea frumoasa Armurieră voi fi murit de mult tumult când voi muri și-n fiecare pas voi recunoaște dorul de voi cei blânzi cei firavi prea grăbiți să încheiați cu mine rostul răspund în bucurie clipei voi privi atent aproprierea luntrei unda valul timpul mâna ce-a răsturnat pocalul cu arginți și sângele lipsind la judecată și osul frânt călcâiul visului rămas neatins vreodată întind
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
numai 53 de ani. Scrierile sale au fost salvate prin grija scriitorului Breton Ginguene. Precum i-a fost viața, fără prea multe meander, fără străluciri exaggerate și fără întâmplări spectaculoase, tot așa a fost și destinul operei sale. Aceasta foarte firav a fost menționată în istoriile literare și de criticii timpului. Opera lui risca să fie dată uitării.Criticul cu autoritate consacrată, Sainte-Beuve îl privește pe Chamfort cu subiectivitate, vădit neprietenos. Cu greutate îi recunoaște, pe ici, pe colo unele calități
CHAMFORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375130_a_376459]
-
pământul! În ciocnirea sa cu timpul. "Roșu de maci" este iubirea, Când omul află împlinirea Înflăcărată-i e privirea Care-i aprinde fericirea. "Roșu de maci" e... un mister, Când sângeriu este pe cer Pâlpâie lumina în eter Ca macul firav, efemer. "Roșu de maci" este visare, Când iese soarele din mare Luminând orice întristare Și-aducând vieții alinare. "Roșu de maci" e poezie, Când plouă cu melancolie Se-ntrec poeții-n elegie Cântând culoarea purpurie. Referință Bibliografică: Roșu de maci
ROȘU DE MACI ... de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375219_a_376548]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > SENZAȚII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fierb rădăcinile iubito, asemeni Evei jinduiești la păcat, trupul tău firav emană suave parfumuri asemeni florilor și eu asemeni fluturilor mă opresc din zbor să-ți simt mătasea părului atingându-mi obrajii sub cerul ochilor tăi eu mă pierd și simt cum iubirea ta curge prin trupul meu. Iubito... Iubito, trupului
SENZAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372661_a_373990]
-
mamei mele, D-nei Lizeta SUSANU Am ajuns la 38 de ani și am trăit mai mult decât alții în 80, ce spun, 100 de ani, pielea mea transparență, de copil timid, prea timid, cu ochi mari,negri plângeam din orice firava cum eram, mă împleticeam la fiecare pas, mâna mamei - dreapta - imi strângea încheietura să nu cad ce picioare frumoase avea mama în sandale grena cu tălpile groase și taior la modă, sare și piper, ce denumire mai era și asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372664_a_373993]
-
ale camerei, unde tăcerea domnea peste chipurile obosite și triste ale familiei. Trei copii apropiați ca vârstă ședeau cuminți pe canapeaua înflorată din odaie tăcuți și posomorâți, strecurând uneori priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate de bumbac. Deși nu înțelegeau ei mare lucru despre ce puteau să însemne cuvintele ,, boală” și ,,moarte”, judecând după tristețea și suspinele mamei și muțenia funestă a tatălui, nu putea fi vorba despre
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > ROSTUL ... VIEȚII Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 983 din 09 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Femeia este rostul vieții tale! Îți dăruiește sufletu-i curat. E floarea firava cu moi petale, E-un înger ce te apară de...necurat! E steaua ce-n noapte o privești... Dorința, iti fierbe sângele în...valuri Măcar o dată ți-ai dori să o iubești, Sa simti cum zbori sus...peste dealuri. În
ROSTUL ... VIEŢII de DOINA THEISS în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372762_a_374091]
-
PRIMĂVARA MEA DIN VIS Autor: Irina Bbota Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului Visez să fiu firul de iarbă cu proaspătă rouă ce renaște după ce-ncepe mărunt să plouă, ridicându-și brațele ei moi, firave, delicate, insuflând viață liniștită, cu gânduri culcate. Visez să fiu mugurul din prospețimea primăverii și suflarea-mi să trezească bucuria naturii, la rândunici ce se-ntorc într-o zarvă de nedescris, la fluturi ce se zbenguie-n al meu stomac
PRIMĂVARA MEA DIN VIS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372773_a_374102]
-
de o certă valoare literară. „Femeia de zăpadă” este o carte a dorurilor nescrise, al căror timp de ieșire la lumină a sosit. Printre tenebre și angoase, printre lumini și străfulgerări mirate, construind și dărâmând - în același timp - ziduri, mugurul firav al ierbii, plăpând și bucuros, încearcă să străbată întunericul și să guste din lumină. Stările despre care se scrie în carte sunt: iluzia, oniricul, delirul creativ, dansul eteric, exercițiul hermeneutic, eul muribund, elixir, agonie, resemnare, metamorfoză, efuziuni, transfigurare. Sunt stări
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
măreață a nașterii Domnului ca pe o revelație a binelui omenirii, voi da curs unei povestiri pe care am auzit-o, într-o seară de iarnă, în Săliștea Sibiului, în ajunul Crăciunului. Undeva, în munții Cibinului, am cunoscut un bătrânel firav și cam scump la vorbă, însă cu toată această zgârcenie mi-a istorisit o întâmplare pe care am să încerc să v-o relatez, pe scurt. Într-o seară neagră, ca acelea petrecute în zonele unde munții stăpânesc așezările, demult
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
câte un fruct, iar semințele cădeau pe pământ. Datorită apei vărsate de puiul de gazelă, acele semințe încolțiseră și iată, răsărise un mic copăcel de rodie! Nu trebuia să-i spună cineva lui Hodja să aibă grijă de acel copăcel firav, răsărit în fața casei sale. Îl udă zilnic, aduse pământ și-l presără la rădăcină, făcu și un mic gărduleț, să-l apere de rozătoare. Nu vă gândiți la puiul de gazelă, căci în chip miraculos, puiul înțelegea că acel pom
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce, la ochi, pare bolnav. Vrăbiuțele fac larmă Și-și iau zborul ciorile: Ies ostași dintr-o cazarmă Și stârnesc furorile: Trece-o fată mai sprințară Îmbrăcată cam sumar, Semnul că-i semn de primăvară
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
pe podest o femeie. Aceasta și-a descris ”lumea ei perfectă” astfel: ” In lumea mea perfectă există multă natură, mult de mâncare și niciun război!” După acest concis răspuns, din mulțime s-a apropiat încet un bătrânel... Era atât de firav! Pașii îi erau greoi și pe fața lui se putea citi multă durere... Ajutat de mai mulți oameni, bătrânul a reușit să ajungă în fața oamenilor ce ascultau acum cu mare interes... Peste toată piața trona o liniște neobișnuită... Spre uimirea
O LUME PERFECTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373267_a_374596]
-
Toate Articolele Autorului Din neghina timpului meu ai ales cu răbdare un singur bob, umbrit stingher între ciulini și năgară. Apoi, ai pregătit cu grijă petecul de suflet în care să răsară udat de lacrimi de fericire. S-a ridicat firav și se-ntărește hrănit de darurile tale, unduit sub adieri de descântec. Floarea multicoloră am numit-o iubire. Din fructul ei vom alege sămânța născută pentru a rodi viitorul. Sămânță și floare și rod viețuind împreună. *** Volumul "Ucenic în alb
ROD PLĂMĂDIT DIN DESCÂNTEC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372111_a_373440]
-
care le cunoaștem numai noiNe risipim în două emisfereși-apoi ne strângem transformați în ploi.... XVII. NEVOIA DE TINE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1460 din 30 decembrie 2014. Nevoia de tine, nevoia de noi Așterne târzie o umbră firava, Pe pleoape lăsate,-ncărcate de ploi, Pe-o ruga șoptita pe struna bolnavă. Din foste dorințe se nasc tresăriri, O clipă se frânge și moare uitată Și false iluzii, iscând amintiri, Revin obosite pe fruntea plecată. Mă doare cuvântul ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
-mparte. Captivă mă simt-ntr-o lume amară, Clepsidra de timp se răsfiră-napoi Mi-aduce din tine iubirea de-o vară Presară pe suflet nevoia de noi. Citește mai mult Nevoia de tine, nevoia de noiAșterne târzie o umbră firava,Pe pleoape lăsate,-ncărcate de ploi,Pe-o ruga șoptita pe struna bolnavă.Din foste dorințe se nasc tresăriri,O clipă se frânge și moare uitatăși false iluzii, iscând amintiri,Revin obosite pe fruntea plecată.Mă doare cuvântul ce nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
fragmente care descriau acea epoca de restriște. În acele pasaje, era vorba de un grup de evrei, aflați la muncă obligatorie în București, la curățatul zăpezii. Românul îl descrie pe responsabilul grupului, un avocat - ofițer, un tip de intelectual evreu, firav, cu ochelari cu râma groasă, care a ținut piept unui ofițer german. Acesta din urmă condamnase pe toți membrii grupului la o pedeapsă de 25 de lovituri de bici la c..., invocând motivul că i-ar fi găsit stând de
D A D U de ELY LAZĂR în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372055_a_373384]
-
vorbire, cât și în multe alte scrieri ce poartă semnătura poetei timișorene. Cuvântul maci - la plural obsesiv - este folosit de aproximativ șaptezeci de ori pe parcursul lucrării, poeta atribuindu-i semnificații speciale, pornind de la cele arhicunoscute: macii cresc peste tot, sunt firavi, se apleacă ușor la orice adiere de vânt, dar nu se frâng; printre corolele lor, de la firul ierbii, se întrezăresc cerurile albastre; macii sunt misterioși, dar extrem de admirați. Prin extensie, se poate spune că aceste flori ale câmpului se întâlnesc
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului TIȚA De-o veți întâlni pe Tița, O veți recunoaște-ndată, Are galbenă cosița Și fața îmbujorată. Ea din clasă-i cea mai mică Și-i firavă și-i sfioasă, E o mână de fetică, Dar e-atâta de frumoasă! Uneori e visătoare, Alteori plină de viață, Dar mereu e sclipitoare, Vreau să spun: foarte isteață! Sprintenă și bucuroasă Ca un pui de căprioară, Blândă e, prietenoasă
TIŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372195_a_373524]
-
-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr și în grădină ... Mă-ndemni s-alerg, să zbor, să cânt cu el ... Plutesc, plutesc, plutesc ...mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
de ceva îndepărtat ... S-a întâmplat cu puțin timp în urmă. O picătură de ceară a scrijelit ființa Edwinei într-o dimineață răcoroasă de toamnă. A căzut ca o frunză îngălbenită de vreme la ea în suflet. Era atâta de firavă însă acestă fragilitate pârjolea fără milă fiecare colțișor al făpturii. A sângerat toată ființa ei sub povara primei arsuri. S-a revoltat pe îndrăzneala picăturii de ceară. După prima picătură de ceară au urmat altele. Acestea păreau niște gutui rătăcite
PICĂTURA DE CEARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376209_a_377538]