3,336 matches
-
declarat existența a două "lumi paralele", din rațiuni metodologice, pe cea fiziologică a subordonat-o celei psihologice. Astfel, se ajunge ca evidențele fiziologice să aibă rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale "eu"-lui conștient. Un gest de nedreptate față de fiziologie, care cu această ocazie atunci i-a dat psihologiei un drept nemărginit, necesar înființării ei, de a avea la dispoziție date și metode ale fiziologiei, necesare abordării obiective a fenomenelor de comportament. În acord cu gândirea wundtiană, psihologia trebuie să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
rațiune existențială doar în raport cu cele psihologice, ale "eu"-lui conștient. Un gest de nedreptate față de fiziologie, care cu această ocazie atunci i-a dat psihologiei un drept nemărginit, necesar înființării ei, de a avea la dispoziție date și metode ale fiziologiei, necesare abordării obiective a fenomenelor de comportament. În acord cu gândirea wundtiană, psihologia trebuie să fie compusă din două părți distincte: prima să fie elaborată din perspectiva științelor naturii; cea de a doua, "spirituală", este determinată cultural istoric și i
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mult loc pentru studiile de psihologie. Întrevede perspectivele cunoașterii psihologice, spunând că aceasta trebuie să fie diferită de metafizica sterilă, să studieze fenomenele sufletești, să aibă un statut comparabil cu cel al celorlalte discipline ale științelor naturii, cu biologia, cu fiziologia în particular. În studiile sale s-a străduit să confere proceselor psihice: memoriei, emoțiilor, fundamente organice necesare, să le completeze cu cele proprii acestui domeniu. Mai mult, el a susținut necesitatea ca fenomenul psihic să fie adus în laborator, să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
amărăciune că, din motive preconceptuale, foarte puțini fiziologi sunt interesați de psihologie și că majoritatea celor care se declară psihologi nu cunosc psihologie. În accepțiunea sa, pentru ca cineva să devină psiholog, acesta trebuie să aibă cunoștințe solide și multiple, de fiziologie, de matematică, fizică, patologie și în plus, aptitudini experimentale. Prin el psihologia face pasul decisiv de despărțire de cabinetele de meditație ale filosofilor. Experiența sa științifică, Ribot a sintetizat-o în mai multe lucrări publicate la acea vreme. Printre acestea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apărut în anul 1881, Bolile Voinței care a apărut în anul 1883 și Bolile Personalității, în 1885. Ribot a sesizat dificultatea aparte a experimentului psihologic, necesitatea ca acesta să-și conjuge aplicabilitatea în domenii învecinate psihologiei, cu antropologia, biologia, respectiv fiziologia, pe de o parte, și etnografiei, politicii sau religiei, pe de altă parte. În ignoranța pe care a întâlnit-o față de aceste domenii învecinate psihologiei el a întrevăzut de atunci cele mai importante limite ale cunoașterii psihologice. La Congresul de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiziologică a științei psihologiei. În lucrările sale, Psihologia engleză contemporană, care a apărut în anul 1870, și Psihologia germană contemporană, care a apărut în anul 1879, el a pledat pentru necesitatea integrării eforturilor făcute în domeniul științelor naturii, anatomiei și fiziologiei la progresele realizate între timp în cunoașterea psihologică. IX. NEVOIA DE "STRUCTURARE" A PSIHOLOGIEI 1. Psihologia și criza socială la începutul secolului al XX-lea Începutul secolului al XX-lea a pus noua știință a psihologiei în fața unor probleme cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Un alt traseu de fundamentare experimentală a științei psihologiei s-a înscris pe o linie investigativă devenită deja tradițională, cu origine în laboratoarele de psihofiziologia activităților senzorio-motorii. Exista precedentul activității rodnice a lui Helmoholtz, sintetizată în lucrarea lui de bază, Fiziologia opticii. Problemele ridicate de el au rămas de actualitate și erau provocatoare pentru tânăra știință psihologică. Aceasta a făcut ca în laboratorul lui Wundt numeroși cercetători să debuteze cu studierea unor probleme de mare actualitate, cum este cea a vederii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzoriale a culorilor, soluții teoretice și experimentale la care s-a ajuns grație unor importante sacrificii materiale, prin învingerea a nenumărate greutăți pentru acele vremuri. Remarcabil a rămas faptul că ambii au pornit cu cercetările lor experimentale din laboratorul de fiziologie și au ajuns ca problemele să-și găsească soluția experimentală în laboratorul de psihologie. Pentru Hering senzația era un fenomen de conștiință, o concepție larg răspândită în acea vreme. Aceasta a fost adoptată și de Carl Stumph (1848-1936), un fiziolog
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reflectării senzoriale. Ele s-au inițiat din perspectivă fiziologică pentru ca în final să aibă ca obiect problemele psihologice ale reflectării senzoriale. În acest fel ele au fost preluate în laboratoarele de psihologie, unde s-a realizat separarea problemelor propriu-zise de fiziologie a reflectării de cele psihologice. Interesul a fost îndreptat nu numai spre ceea ce se întâmpla la nivelul periferic al receptorilor, ci și spre efectele unor influențe centrale evidențiate la nivelul răspunsurilor motorii. În lanțul reflex recunoscut ca stând la baza
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu cât opinia lui Wundt că procesele psihice superioare nu pot fi abordate pe cale experimentală continua să fie încă larg împărtășită de mulți alți cercetători fiziologi. Aceștia își rezervau dreptul să abordeze procesele psihice doar din perspectiva procedeelor și metodelor fiziologiei, inițiativele lor se rezumau la studiul problemelor reflectării senzoriale, ale reactivităților motorii care însoțesc fenomenele senzoriale. Aceștia, însă, aveau să descopere foarte repede că studierea experimentală a reactivității verbale le deschidea o nouă perspectivă de explicare a reflectării senzoriale în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a făcut dovada că a fost primul psiholog care a reușit să descopere o metodă propriu-zisă de investigație experimentală psihologică. În psihologie erau la acea dată funcționale numeroase alte metode de investigare experimentale, dar acestea își aveau originea în domeniul fiziologiei, de unde au fost împrumutate și pe urmă adoptate ca proprii. Evenimentul s-a întâmplat tocmai când în problema asociațiilor mentale se acumulase o experiență seculară și când era cea mai mare nevoie de o metodă psihologică proprie cu care ele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reluate și dezvoltate în noul context social al SUA. 3.1. Școala structuralistă a lui Titchener Unul dintre discipolii cei mai credincioși ai lui Wundt a fost englezul Edward B. Titchener (1867-1927). Acesta, după terminarea pregătirii sale în filosofie și fiziologie la Oxford, a decis să urmeze un stagiu de doi ani de practică în laboratorul lui Wundt. A fost o decizie care avea să-i marcheze în continuare întregul destin profesional. Drept urmare, după acest stagiu, a plecat în S.U.A., unde
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
după Titchener, obiectul psihologiei nu poate fi altul decât conștiința. Or, prin această formulare s-a pus semnul egalității între conștiință și psihic. Ceea ce a însemnat desemnarea pentru psihologie, a unor hotare care pot să nu ajungă la cele ale fiziologiei. În accepțiunea lui Titchener, psihologia este acea știință care studiază experiența conștientă din perspectiva experimentatorului. Numai că stabilirea cu precizie, doar prin observație, a ce anume aparține sau nu experienței conștiente este un lucru foarte dificil. Aceasta presupune antrenament și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
3.2. Conștiința în concepția lui William James William James (1842-1910) a început să se ocupe de psihologie abia când în Europa, acestei discipline i se puneau bazele experimentale. Era profesor la Universitatea Harvard, unde a predat un curs de fiziologie. Pe acesta l-a direcționat spre formularea unor probleme de graniță a fiziologiei cu psihologia. În deceniul al 8-lea, a publicat, într-un lung ciclu de articole, argumentele sale experimentale, aduse în favoarea ideilor sale din curs. În anul 1890
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
să se ocupe de psihologie abia când în Europa, acestei discipline i se puneau bazele experimentale. Era profesor la Universitatea Harvard, unde a predat un curs de fiziologie. Pe acesta l-a direcționat spre formularea unor probleme de graniță a fiziologiei cu psihologia. În deceniul al 8-lea, a publicat, într-un lung ciclu de articole, argumentele sale experimentale, aduse în favoarea ideilor sale din curs. În anul 1890 îi apare tratatul clasic, Principiile psihologiei, în două volume. În centrul preocupărilor lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
laboratorul lui Wundt din Leipzig. Acest lucru a avut loc într-un context teoretic și organizatoric aparte, când se cerea psihologiei avansarea de soluții care să poată pune rezultatele cunoașterii psihologice alături de cele ale celorlalte domenii ale științelor naturii, de fiziologie, de fizică. În biologie și în medicină, de atunci încoace, s-a statuat pretenția actuală și astăzi de a verifica universalitatea legilor și principiilor de bază ale psihologiei prin experiențe efectuate mai întâi pe animale. Pe această linie, psihologia animală
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
subordonate unei cauze esențiale, aceleia de a putea înrola psihologia alături de celelalte domenii ale cunoașterii științifice. Era atunci nevoie de descoperirea și formularea unor legi cu aplicabilitate generală și universală, comparabile cu cele existente în domeniile științelor naturii, în fizică, fiziologie. Concomitent însă cu intensificarea frământărilor sociale, a crizelor din diversele sisteme sociale, în fața psihologiei se formulează probleme noi, care nu pot fi reproductibile simplist în laboratorul de psihologie experimentală. Pentru problemele de acest fel, psihologul a fost nevoit să se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a considerat că fenomenele hipnotice fac parte din categoria celor fiziologice, raportându-le la cele proprii somnului. Însă chiar Braid și-a dat seama că aici este vorba de ceva mai mult, de necuprins doar cu legile care acționează în fiziologie, care, oricât de importante ar fi, nu sunt suficiente pentru explicarea fenomenului. În cazul hipnozei mai intervine și altceva, pentru el imposibil de definit. În ceea ce-l privește, fenomenul de hipnoză îl conduce pe cercetător spre un domeniu care sare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
influența acestora se făceau progrese importante în matematică, în fizică, în chimie, în tehnică, psihologia era tot mai mult luată în seamă. După ce lui Ivan Petrovich Pavlov (1849-1936), la începutul secolului, în 1902, i-a fost onorată activitatea în domeniul fiziologiei condiționate a salivației cu acordarea Premiului Nobel, în Uniunea Sovietică și pe urmă în toate celelalte țări socialiste cunoașterea psihologică s-a extins și dezvoltat considerabil, cu toate că, în următoarele decenii, pavlovismul devenise, din păcate, o ideologie de stat. Sub influența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
genera pe mai departe nenumărate discuții și dispute. În acord cu vechile teorii, "atomii" senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând la baza reflectării, ascultau de legi de funcționare asemănătoare cu cele care acționează în fizică și fiziologie. Köhler propune însă aici o soluție diferită, potrivit căreia între-pătrunderea dintre aceste elemente reflectate se face în acord cu alte legi, cu cele de organizare a gestaltului. Legile din fizică, dacă trebuie să fie invocate, trebuie să se refere la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un alt cercetător, Watson, a dobândit doctoratul cu o teză despre comportamentul motor al șobolanului alb, în care a raportat despre reușitele acestuia din galeriile de alergare. Watson a avut ca prim obiectiv transformarea psihologiei într-o știință exactă, similară fiziologiei. La om, el și-a propus să cuantifice mișcările pe care le fac mușchii ochiului atunci când are loc reflectarea senzorială. Abia pe urmă își pune problema conținutului subiectiv al acestor mișcări, a însemnătății adaptative a acestora, problema performanțelor. Behaviorismul acestor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
face dependentă producerea procesului de învățare. Teoria sa neuronală a încercat să stabilească o legătură dintre senzația de satisfacție sau de insatisfacție recompensantă și funcționarea impulsului în circuitele neuronale. Această concepție neurologică a sa a stat mereu sub influența progreselor fiziologiei nervoase a lui Sherington, în mod nejustificat criticată de reprezentanții curentului reflexologic care s-a organizat în jurul laboratorului din St. Petersburg al lui I.P. Pavlov. În acord cu proiectele lui Thorndike, asociația elaborată prin învățare se voia raportată nu la
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formulată antica problemă a raportului dintre viața sufletească și cea corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub influența evoluționismului darwinist sau a reflexologiei secenoviene, a intros-pecționismului wundtian sau a sincretismului ribotian francez, care au favorizat dezvoltarea unor inițiative generoase în domeniul psihofiziologiei. În studiile inițiate s-a formulat problema dependenței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a inhibiției. Soluția lui Pavlov a fost aceea a intervenției unui mozaic de interacțiune dintre o multitudine de zone excitatorii și inhibitorii din sistemul nervos central, de pe scoarța cerebrală. Soluția imaginată este plastică dar fără acoperire în realitatea funcțională a fiziologiei sistemului nervos al animalului sau al omului. Oriunde o perspectivă teoretică și experimentală se dovedește deficitară, îndată acesteia îi va lua locul o alta spre a o completa, spre a se distinge în raport cu prima. Aceeași problemă a explicației formelor complexe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos. Acestea mecanisme sunt cele ale gestaltului, care face referire la forme sau structuri de organizare proprii activității perceptive, pentru un nivel superior de integrare adaptativă celei reprezentate de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]