5,600 matches
-
reale trebuie să se țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor prin care curge acesta. Aceste interacțiuni se manifestă prin apariția unor forțe de frecare internă dintre straturile de fluid sau între fluid și pereții vecini. Fluidele la care se manifestă astfel de forțe de frecare se numesc fluide vîscoase iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
țină cont de interacțiunile dintre diferitele elemente de fluid sau dintre fluid și pereții tuburilor prin care curge acesta. Aceste interacțiuni se manifestă prin apariția unor forțe de frecare internă dintre straturile de fluid sau între fluid și pereții vecini. Fluidele la care se manifestă astfel de forțe de frecare se numesc fluide vîscoase iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind fixă iar suprafața B
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și pereții tuburilor prin care curge acesta. Aceste interacțiuni se manifestă prin apariția unor forțe de frecare internă dintre straturile de fluid sau între fluid și pereții vecini. Fluidele la care se manifestă astfel de forțe de frecare se numesc fluide vîscoase iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind fixă iar suprafața B se află într-o mișcare de translație cu viteza v. Diferitele straturi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
manifestă prin apariția unor forțe de frecare internă dintre straturile de fluid sau între fluid și pereții vecini. Fluidele la care se manifestă astfel de forțe de frecare se numesc fluide vîscoase iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind fixă iar suprafața B se află într-o mișcare de translație cu viteza v. Diferitele straturi de fluid dintre cele două suprafețe se pun în mișcare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
iar fenomenul se numește vîscozitate. Să considerăm un fluid vîscos plasat între două suprafețe plane A și B dispuse paralel, suprafața A fiind fixă iar suprafața B se află într-o mișcare de translație cu viteza v. Diferitele straturi de fluid dintre cele două suprafețe se pun în mișcare datorită forțelor de frecare, cu viteze cuprinse între 0 și v. Deci între diferitele straturi apare o variație de viteză (gradient de viteză), în direcție perpendiculară pe direcția de mișcare. Dacă se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
gradient de viteză), în direcție perpendiculară pe direcția de mișcare. Dacă se notează cu S aria comună a celor două suprafețe, forța de frecare internă (forța de vâscozitate) este: semnul ““arătînd că forța de frecare este de sens opus mișcării fluidului Expresia reprezintă forma analitică a legii lui Newton Factorul de proporționalitate η este coeficientul de vâscozitate dinamică. Unitatea de măsură în sistemul internațional este decapoisul (daP) = 1 Kg/m.s Lichidele care respectă legea lui Newton se numesc lichide newtoniene
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
internațional este decapoisul (daP) = 1 Kg/m.s Lichidele care respectă legea lui Newton se numesc lichide newtoniene iar cele care nu respectă această lege, lichide nenewtoniene. In practică se folosește și vâscozitatea cinematică, dată de relația: ρ fiind densitatea fluidului. Unitatea de măsură în S.I pentru vâscozitatea cinematică este decakilostokesul (dakSt) definit prin relația: Se definește și vâscozitatea relativă fiind vâscozitatea dinamică a unui fluid de referință. sη Mărimea se numește fluiditate. Facem observația că vâscozitatea dinamică este funcție de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
nenewtoniene. In practică se folosește și vâscozitatea cinematică, dată de relația: ρ fiind densitatea fluidului. Unitatea de măsură în S.I pentru vâscozitatea cinematică este decakilostokesul (dakSt) definit prin relația: Se definește și vâscozitatea relativă fiind vâscozitatea dinamică a unui fluid de referință. sη Mărimea se numește fluiditate. Facem observația că vâscozitatea dinamică este funcție de temperatură. De exemplu pentru apă aceasta scade după o lege de forma: Pentru toate fluidele, coeficientul de vîscozitate dinamică depinde și de natura fluidului respectiv. I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
relația: Se definește și vâscozitatea relativă fiind vâscozitatea dinamică a unui fluid de referință. sη Mărimea se numește fluiditate. Facem observația că vâscozitatea dinamică este funcție de temperatură. De exemplu pentru apă aceasta scade după o lege de forma: Pentru toate fluidele, coeficientul de vîscozitate dinamică depinde și de natura fluidului respectiv. I.5.4.1. Curgerea lichidelor prin tuburi subțiri. Legea Hagen Poiseuille Legea Hagen Poiseuille se referă la curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
a unui fluid de referință. sη Mărimea se numește fluiditate. Facem observația că vâscozitatea dinamică este funcție de temperatură. De exemplu pentru apă aceasta scade după o lege de forma: Pentru toate fluidele, coeficientul de vîscozitate dinamică depinde și de natura fluidului respectiv. I.5.4.1. Curgerea lichidelor prin tuburi subțiri. Legea Hagen Poiseuille Legea Hagen Poiseuille se referă la curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
după o lege de forma: Pentru toate fluidele, coeficientul de vîscozitate dinamică depinde și de natura fluidului respectiv. I.5.4.1. Curgerea lichidelor prin tuburi subțiri. Legea Hagen Poiseuille Legea Hagen Poiseuille se referă la curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi de fluid nu depinde de timp ci numai de distanța față de axa tubului. Pentru a calcula debitul volumic de fluid prin conductă, se consideră
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
toate fluidele, coeficientul de vîscozitate dinamică depinde și de natura fluidului respectiv. I.5.4.1. Curgerea lichidelor prin tuburi subțiri. Legea Hagen Poiseuille Legea Hagen Poiseuille se referă la curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi de fluid nu depinde de timp ci numai de distanța față de axa tubului. Pentru a calcula debitul volumic de fluid prin conductă, se consideră un strat de fluid cuprins între
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
I.5.4.1. Curgerea lichidelor prin tuburi subțiri. Legea Hagen Poiseuille Legea Hagen Poiseuille se referă la curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi de fluid nu depinde de timp ci numai de distanța față de axa tubului. Pentru a calcula debitul volumic de fluid prin conductă, se consideră un strat de fluid cuprins între r și drr + . Debitul volumic elementar din acest strat este, după definiție
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
curgerea laminară a unui fluid vâscos printr-un tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi de fluid nu depinde de timp ci numai de distanța față de axa tubului. Pentru a calcula debitul volumic de fluid prin conductă, se consideră un strat de fluid cuprins între r și drr + . Debitul volumic elementar din acest strat este, după definiție: După un calcul mai lung, pentru debitul volumic se obține expresia: unde: este diferența de presiune ce produce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
tub cilindric, fluidul fiind incompresibil ( ρ = constant) și curgerea staționară (viteza diferitelor straturi de fluid nu depinde de timp ci numai de distanța față de axa tubului. Pentru a calcula debitul volumic de fluid prin conductă, se consideră un strat de fluid cuprins între r și drr + . Debitul volumic elementar din acest strat este, după definiție: După un calcul mai lung, pentru debitul volumic se obține expresia: unde: este diferența de presiune ce produce curgerea 2p−1p -l este lungimea tubului -R
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
obține expresia: unde: este diferența de presiune ce produce curgerea 2p−1p -l este lungimea tubului -R este raza tubului cilindric -η coeficientul de vâscozitate dinamică a lichidului. Expresia (I.18) este legea Hagen-Poiseuille. Legea Hagen-Poiseuille afirmă că debitul de fluid real ce curge printr-o conductă cilindrică este proporțional cu puterea a patra a razei acesteia și cu gradientul de presiune l pp1 − 2 . Ea are aplicații foarte importante în fiziologia sanguină. Proporționalitatea cu puterea a patra de raza capilarului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
contracția acestor mușchi, declanșată pe cale neurohormonală, vasul se micșorează, ceeace determină o reducere puternică a debitului, deci se poate face o reglare eficace a debitului. I.5.4.2. Mișcarea corpurilor în lichide vâscoase Un alt aspect important legat de fluidele vâscoase o constituie determinarea forței de frecare ce se exercită asupra unui corp aflat în mișcare relativă față de fluid. Cazul cel mai simplu este cazul unui corp sferic aflat într-un fluid care are o curgere laminară în regiunile îndepărtate
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
face o reglare eficace a debitului. I.5.4.2. Mișcarea corpurilor în lichide vâscoase Un alt aspect important legat de fluidele vâscoase o constituie determinarea forței de frecare ce se exercită asupra unui corp aflat în mișcare relativă față de fluid. Cazul cel mai simplu este cazul unui corp sferic aflat într-un fluid care are o curgere laminară în regiunile îndepărtate de sferă. Distribuția vitezelor în funcție de distanța de la centrul sferei este dată în Fig.I.18 și în Fig.I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lichide vâscoase Un alt aspect important legat de fluidele vâscoase o constituie determinarea forței de frecare ce se exercită asupra unui corp aflat în mișcare relativă față de fluid. Cazul cel mai simplu este cazul unui corp sferic aflat într-un fluid care are o curgere laminară în regiunile îndepărtate de sferă. Distribuția vitezelor în funcție de distanța de la centrul sferei este dată în Fig.I.18 și în Fig.I.19, atât pentru un fluid ideal ( 0=η ) cât și pentru unul vâscos
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
este cazul unui corp sferic aflat într-un fluid care are o curgere laminară în regiunile îndepărtate de sferă. Distribuția vitezelor în funcție de distanța de la centrul sferei este dată în Fig.I.18 și în Fig.I.19, atât pentru un fluid ideal ( 0=η ) cât și pentru unul vâscos. Se observă că , pentru un fluid ideal, viteza este maximă în punctul C și este egală cu 3/2 v, ( v fiind viteza fluidului departe de sferă) iar pentru unul vâscos viteza
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în regiunile îndepărtate de sferă. Distribuția vitezelor în funcție de distanța de la centrul sferei este dată în Fig.I.18 și în Fig.I.19, atât pentru un fluid ideal ( 0=η ) cât și pentru unul vâscos. Se observă că , pentru un fluid ideal, viteza este maximă în punctul C și este egală cu 3/2 v, ( v fiind viteza fluidului departe de sferă) iar pentru unul vâscos viteza este maximă în punctul C’, care este departe de sferă și este egală cu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și în Fig.I.19, atât pentru un fluid ideal ( 0=η ) cât și pentru unul vâscos. Se observă că , pentru un fluid ideal, viteza este maximă în punctul C și este egală cu 3/2 v, ( v fiind viteza fluidului departe de sferă) iar pentru unul vâscos viteza este maximă în punctul C’, care este departe de sferă și este egală cu ). Deci fluidele vâscoase aderă la sferă și ca urmare gradientul de viteză este maxim la suprafața sferei unde
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
viteza este maximă în punctul C și este egală cu 3/2 v, ( v fiind viteza fluidului departe de sferă) iar pentru unul vâscos viteza este maximă în punctul C’, care este departe de sferă și este egală cu ). Deci fluidele vâscoase aderă la sferă și ca urmare gradientul de viteză este maxim la suprafața sferei unde apar forțele de vâscozitate dintre fluid și sferă. Măsurătorile experimentale și studiile teoretice au condus la următoarea expresie a forței de vâscozitate: Formula (I.
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
unul vâscos viteza este maximă în punctul C’, care este departe de sferă și este egală cu ). Deci fluidele vâscoase aderă la sferă și ca urmare gradientul de viteză este maxim la suprafața sferei unde apar forțele de vâscozitate dintre fluid și sferă. Măsurătorile experimentale și studiile teoretice au condus la următoarea expresie a forței de vâscozitate: Formula (I.19) este cunoscută sub denumirea de legea lui Stokes. Ea arată faptul că la deplasarea unei sfere printr-un fluid vâscos, forța
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vâscozitate dintre fluid și sferă. Măsurătorile experimentale și studiile teoretice au condus la următoarea expresie a forței de vâscozitate: Formula (I.19) este cunoscută sub denumirea de legea lui Stokes. Ea arată faptul că la deplasarea unei sfere printr-un fluid vâscos, forța de frecare ce se exercită asupra sferei este proporțională cu coeficientul de vâscozitate dinamică, cu raza sferei și cu viteza cu care sfera se deplasează prin fluid. Pe baza legii lui Stokes se poate determina vâscozitatea dinamică a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]