2,734 matches
-
b) și întrebări mult mai generale (c). Astfel grupate, am încercat să vedem ce funcții îndeplinesc aceste întrebări: de reprezentare a intereselor, de informare sau de control al Comisiei? Analiza întrebărilor adresate de deputații români arată că cele mai multe s-au focalizat asupra politicilor Uniunii Europene. De cele mai multe ori, prin intermediul acestora, deputații au încercat să obțină informații suplimentare din partea Comisiei sau să informeze Comisia de situația într-un anumit domeniu la nivel local, regional, național sau european. Este destul de dificil să operăm
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
partidului. Cum s-au format partidele politice europene? Câte partide există astăzi și ce ideologii apără? Care sunt funcțiile pe care le îndeplinesc? Care este rolul lor în cadrul sistemului politic al Uniunii europene? Acestea sunt întrebările centrale asupra cărora se focalizează acest capitol. 4.1. Cum s-au format partidele politice europene? Singularitatea naturii construcției europene împiedică partidele politice să joace un rol comparabil celui pe care îl au pe scena politică națională 6. În primul rând, așa cum observa Paul Magnette
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
de rezultatele relativ bune obținute de partidele mici (Ataka și partidul etno regionalist, DPS) și de slaba prezență la urne76. Campania bulgară pentru alegerile europene s-a caracterizat printr-o absență totală a dezbaterii asupra temelor europene. Campania s-a focalizat în primul rând pe desemnarea candidaților și pe competențele acestora. A fost marcată de un scandal de corupție în care a fost implicat Ministru R. Ovtachov, membru al Partidului socialist bulgar (BSP), aflat la putere. Tema corupției a fost preluată
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Bulgarii europeanizate, DPS pe chestiunea toleranței fată de minorități și raționalitatea politică 79. Partidele din opoziție au insistat pe apărarea intereselor bulgare în PE și pe onestitatea în politică (GERB, SDS, DSB). Campania partidului de extremă dreaptă, Ataka, s-a focalizat pe "amenințarea" reprezentată de aderarea Turciei la UE80. Centre de informare au fost deschise în mai multe orașe cu ajutorul "Europa Direct", pagini Internet au fost create pentru a explica natura PE și atribuțiile deputaților europeni. Cu toate acestea, cunoștințele cetățenilor
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
este neapărat legat de susținerea cetățenilor față de UE, relativ ridicată în Bulgaria 89. Gradul scăzut de participare poate fi explicat prin lipsa de încredere a cetățenilor în partidele politice și prin natura campaniei care a precedat scrutinul. Partidele s-au focalizat în primul rând pe teme de interes național, fără să mobilizeze electoratul și să explice mizele scrutinului 90. Care este profilul deputaților bulgari aleși în 2004? Aceștia sunt in mare majoritate titulari de diplome universitare, obținute în strainătate (10/18
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
suprimării lor. Aproape toate statele au decis înainte de scrutin modul în care vor proceda pentru a desemna acești deputați în cazul în care Tratatul de la Lisabona ar intra în vigoare. Ca și în cazul scrutinurilor precedente, atenția mediatică s-a focalizat asupra nivelului de participare. Dacă rezultatele alegerilor sunt cel mai des analizate într-un cadru național, fiind privite prin intermediul vieții politice interne, participarea, a contrario, poate oferi o imagine globală a interesului sau dezinteresului pentru chestiuniile europene 9. În cazul
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă o dată proba impresionantei sale culturi; ținută impecabilă, verb sigur și o forță lăuntrică pe care numai oamenii însemnați o au. Fără a focaliza pe o anumită temă, interviul de mai jos reprezintă doar o firavă încercare de a intra în dialog cu unul dintre ieșenii cei mai de preț pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vremuri de Pele sau Eusebio, ci fiindcă le joacă-n fața ochilor milioanele de dolari prea intens și ispititor etalate-n mass-media. Să ai tu un public potențial de-o sută de mii de cititori aici, acasă, și să-ți focalizezi talentele, timpul, relațiile și energia pentru a tipări o broșură aiurea, a vinde eventual zece exemplare căpșu-narilor rătăciți printr-o librărie de fund de țară și a colecta trei rânduri prizărite amabil într-o gazetă locală? Unii autori, e drept
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și mai mult discursul, provocându-l pe cititor la descoperirea sensurilor ascunse ale romanului. Tot valoare simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a gros-planului focalizând diferite obiecte pentru a sublinia, prin izolarea lor, anumite sensuri nebănuite ale operei. Cel mai elocvent exemplu este, poate, descrierea mâinii Ilenei, chiar în primul capitol: ,,Și din toate aceste fragmente, profiluri, lumini gesturi, fețe, glasuri, am văzut deodată desprinzându
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
termenii avansați inițial și relația dintre aceștia. Ei trebuie să compare relația existentă între termenii cheie, așa cum apare ea în text, cu cea anticipată de ei în cadrul discuției inițiale, anterioare citirii textului. Această tehnică de predare-învățare are rol de: a focaliza atenția și interesul elevilor asupra unor noțiuni / termeni, cu rol esențial în înțelegerea textului; a-i determina pe elevi să anticipeze legătura posibilă dintre termenii dați, solicitându le gândirea și imaginația. Această tehnică este utilizată în fazele de evocare și
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
o definiție generală a paratextului și insistă asupra cadrului de analiză și a domeniului de studiu. Cel de-al doilea capitol tratează paratextul autorului prin abordarea diferitelor elemente, precum: numele autorului, titlurile, epigrafele, prefețele și dedicațiile. Al treilea capitol este focalizat pe paratextul editorului, fiind vorba înainte de toate de problematica impusă de cataloage, coperte și supracoperte, campanii publicitare. Capitolul 1 Definiția paratextului 1. Elemente de definiție La originea acestui studiu plasăm definiția dată de Gérard Genette termenului de "paratext": Opera literară
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
suferință, sacrificiu pentru umanitate", în acest mod simțind și prevestind ceea ce este nou. Figura sa tragică, hamletiană, îi apărea "înconjurată de strălucirea fulgerelor unei lumi care se reînnoiește"130, scriitorul slujindu-se de diagnosticarea nietzscheană a nihilismului pentru a-și focaliza propria reprezentare asupra crizei. Dar, preocupat fiind să readucă la lumină valorile călcate în picioare ale tradiției umaniste, a ajuns inevitabil să considere nihilismul nietzschean cu exaltarea sa romantică a răului și cu a sa distrugere a moralei, drept o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
el ar fi pus în lumină cele două trăsături esențiale ale realității cotidiene: caracterul său total de muncă și epuizarea oricărei valori și resurse a sensului, așadar tehnica și nihilismul, ca fenomene nu numai europene, ci și planetare. Viziunea jüngeriană focalizează așadar două fenomene care sunt fundamentale și pentru Heidegger. Potrivit acestuia din urmă este vorba însă, trecând dincolo de Jünger, de a înțelege aceste două trăsături, cu referire la istoria ființei, ca simboluri esențiale și extreme ale sfârșitului metafizicii occidentale. Sintonia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
în mod coerent fenomenele nihiliste ale culturii contemporane ca evenimente pozitive. Intervenind în acest sens în dezbaterea filozofică asupra unor teme precum criza gândirii dialectice (Aventurile diferenței, 1980), moartea subiectului (Dincolo de subiect, 1981), cultura postmodernă (Sfârșitul modernității, 1985) el a focalizat în mod progresiv o perspectivă filozofică definită ca "gândire slabă" (Gândirea slabă, 1983). În cadrul unui astfel de program, receptând în mod propriu critica și depășirea metafizicii teoretizată de Nietzsche și Heidegger, Vattimo a afirmat exigența renunțării la categoriile tari ale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mere. Știi că un măr pe zi Ține doctorul departe. Ei bine, se pare că poate Ține și neurologul departe. Mărul poate crește nivelul de acetilcolină și antioxidanți de sânge, care ajută și la protecția celulelor nervoase și neuronilor; 5. Focalizează-Ți întreaga atenție asupra a ceea ce vreți să rețineți; 6. Scrie informațiile pe care vrei să le memorezi. Poți face fișe de lucru pe care să le afișezi în camera de lucru până reușesti să memorezi informațiile; 7. Căută să
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și mai mult discursul provocându-l pe cititor la descoperirea sensurilor ascunse ale romanului. Tot valoare simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a gros-planului focalizând diferite obiecte pentru a sublinia, prin izolarea lor, anumite sensuri nebănuite ale operei. Cel mai elocvent exemplu este , poate, descrierea mâinii Ilenei, chiar în primul capitol: ,,Și din toate aceste fragmente, profiluri, lumini gesturi, fețe, glasuri, am văzut deodată desprinzându
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
a transfera discursul unui personaj din planul principal (secvență dialogală sau incompletă) într-un plan secundar are o funcție extrem de importantă; am putea chiar emite ipoteza unei alegeri destinate a nu acorda o prea mare importanță unui personaj secundar, narațiunea focalizându-se pe Charles care rămâne în continuare tăcut. Ca exemplu de înscriere a unui dialog în povestire, propun să revenim asupra fabulei lui La Fontaine, a cărei analiză narativă de la sfârșitul capitolului doi considerăm că este incompletă. Dezvoltând analiza secvențială
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de punere în secvență, și în care autorul își propune să definească organizarea proprie a secvențelor descriptive, în fine, una didactică cu valențe profund novatoare grație lecturilor orientate și unor variate exerciții de redactare de texte descriptive. Astfel, prima parte focalizează doar asupra descrierilor de peisaj, atît de apreciate și, nu o dată, supralicitate de genul romanesc, cu cele patru variante, descrierea ornamentală, descrierea expresivă, descrierea reprezentativă și descrierea productivă, fiecare analizată, din perspectivă istorică, pe baza reflecțiilor teoretice, atît cît există
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întră în sala cea mare (...)". 15. A se vedea Béatrice Didier. 16. A se vedea, de exemplu, analiza pe care o face Mieke Bal asupra descrierii orașului Rouen din Doamna Bovary (Garnier Flammarion, p. 287). "Vederea asupra orașului Rouen este focalizată de o manieră complexă [...]. Focalizarea prin Emma prezintă orașul așa cum personajul îl vede, dorește să-l vadă, la un moment precis al evoluției emoționale. Focalizarea de primul grad, făcută de naratorul-focalizator "obiectiv" ar putea să servească la prezentarea, în același
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
obiectul discursului "se prezintă sub forma unui fascicul de aspecte în centrul cărora, din punct de vedere noțional, el se plasează" (1983, p. 3). Abordînd, în acest sens, problema expansiunii proprie oricărei descrieri, putem spune că "aspectele asupra cărora se focalizează identificarea unui obiect, în schematizare, nu mai pot fi atît de importante dacă perspectiva se schimbă, în favoarea altora ce se regăsesc de asemenea, în rețeaua aceleiași noțiuni și devin, la rîndul lor, centru de interes" (id.). Este ceea ce precizează și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă diferență între DA analizate în [3] și descrierile homerice. În acestea din urmă, atenția nu este focalizată nici pe actor, nici pe acțiune, ci pe obiect, obiectul legat prin metonimie de personajul care acționează. Acest tip de descriere a fost mult timp considerată de către retori drept un model, drept singurul mod corect de a scrie. Ea este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptorii conțin calificări "speciale" (orb și maniac al detaliului). Primul poate utiliza toate simțurile necesare orientării (auditiv, olfactiv...) cu excepția vizualului, cel de-al doilea va multiplica elementele informatoare; că fiecare elev trebuie să realizeze trei texte: 1) un text inițial focalizat de centrul de orientare vizual; 2) rescrierea descrierii din punct de vedere alternativ al celor doi descriptori. Textul nr. 1 Pierre se plictisea singur în cameră. Stînd nemișcat, își privea pantoful. Acesta era așezat pe birou, în fața sa. Era un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
celălalt primul/cel de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de pînză armătură șolduri mantou trăgătoarea hamului burtă pantaloni genunchi ciorapi gambe papuci În ultima
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în discuție posibilitatea realizării unui sistem convențional de state și accentuează importanța altor actori pe scena mondială, respectiv companii transnaționale, organizații internaționale și regionale, agenții non-guvernamentale și chiar cetățeni. Marea majoritate a analizelor publicate asupra sistemului global, indiferent dacă se focalizează pe dimensiunea ideologică, economică, politică, culturală sau socială (Bauman, Z., 2003, Comeliau, C., 1997, Coronado, J.P., 2003, Galtung, J., 1999, Husen, T., 1999, Lopez Ruperez, F., 2003, Held, D. et al., 2004, Stiglitz, J.E., 2003, Spring, J., 2008, Giardina, M.D.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]