8,923 matches
-
functio laesa). Exsudatul inflamator are multiple roluri în evoluția procesului: fluidele exsudate conduc la acumularea lor în spațiul interstițial și la un efect de diluție asupra factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce, pe de o parte la formarea unui
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
factorilor nocivi introduși sau produși de agentul vulnerant (toxine și bacterii). Globulinele aduse în focar odată cu fluidele sanguine sunt anticorpi, polipeptide cu rol în apărarea antiinfecțioasă specifică a organismului. La acestea se adaugă deversarea de mari cantități de fibrină în focar, important factor de coagulare, ce va conduce, pe de o parte la formarea unui cheag perifocal cu rol în izolarea inflamației, iar pe de altă parte, la formarea unei structuri de fibre pe care vor glisa fibroblastele în procesul de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
scăderea presiunii osmotice intracapilare conduc la creșterea presiunii de filtrare eficace la nivel capilar cu apariția edemului și creșterea fluxului limfatic. Acțiunea factorilor chemotactici are drept urmare migrarea leucocitară, acestea marginalizându-se din curentul axial capilar prin diapedeză. Acumularea leucocitelor în focarul inflamator este urmată de creșterea fagocitozei. Aceasta se realizează de către PMN (a căror durată medie de viață este de 1-3 zile) și de macrofage (durata lor medie de viață fiind de luni și chiar ani de zile). Acest proces este
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
PMN (a căror durată medie de viață este de 1-3 zile) și de macrofage (durata lor medie de viață fiind de luni și chiar ani de zile). Acest proces este favorizat de prezența anticorpilor specifici, care opsonizează celulele non-self din focar și de acțiunea factorilor complementului, fiind sub influența statusului fizic al pacientului (stare de nutriție, rezistența fizică) și a calităților mediului intern perilezional (pH, densitatea bacteriilor). Fagocitoza poate fi urmată fie de rezoluția inflamației, fie de apariția procesului supurativ în
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
a se recolta culturile înaintea începerii terapiei. Se va schimba antibioticul, dacă este necesar, la sosirea rezultatelor antibiogramei. Antibioticul trebuie să vină în contact cu organismul infectant. într-o infecție acută difuză, fluxul sanguin va realiza concentrații antibiotice adecvate în focar. O celulită extensivă, cu limfangită și limfadenită, răspunde de regulă în 24 de ore la un antibiotic adecvat. Antibioticul nu poate penetra prin peretele gros al unui abces, de aceea trebuie combinat cu incizia și drenajul acestuia, debridarea țesutului necrotic
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Dacă se intenționează efectuarea unei intervenții de mai mare amploare și cu risc, precum plastia peretelui abdominal cu materiale sintetice neresorbabile sau transplantul de organe (la care este absolut necesară terapia imunosupresoare preși postoperatorie), este obligatorie depistarea și tratarea oricărui focar de infecție din organism; în aceste cazuri se recurge la antibioprofilaxie. O altă aplicație a antibioprofilaxiei o constituie pacienții malnutriți, cu tulburări circulatorii sau cu infecții preexistente în preajma câmpului operator, obezitatea, vârsta avansată, stările imunodeficitare, folosirea prelungită a corticoizilor, agenților
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în cuva cu lichid și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și iluminați-o cu un fascicul paralel de lumină de la sursa cu fantă. Răspuns: Lentila de aer convergentă când o introducem în apă devine divergentă, împrăștie razele paralele care ajung pe ea. Orice lentilă are două focare, iar distanța de la focar la lentilă, numită distanță focală, este o caracteristică a celor două medii lentilă mediu exterior. De aceea, orice lentilă se comportă în funcție de mediul exterior acesteia, putând deveni din convergentă divergentă și invers, dacă o introducem în alt mediu. REFLEXIA TOTALĂ
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
separare a două medii transparente, unghiul de reflexie și unghiul de refracție sunt egale. 3. Unghiul de refracție este întotdeauna mai mic decât cel de reflexie. 4. Planul focal al unei lentile este planul perpendicular pe axa optică principală în focarul imagine și în care se intersectează toate razele incidente paralele între ele. 5. O substanță, în aceleași condiții, va avea indici de refracție diferiți pentru radiații cu culoare diferită. 6. Fasciculele paraxiale sunt înclinate la 45°. 7. Reflexia totală apare
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
luminii pe un paravan; 2. reflexia luminii pe o oglindă plană; 3. dispersia luminii printr-o prismă; 4. interferența luminii pe o lamă subțire. IV. Despre lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
lentila convergentă se poate afirma că: 1. formează numai imagini reale; 2. are două focare principale; 3. una din suprafețe poate fi concavă; 4. se poate utiliza ca lupă. V. Un obiect real se află în fața unei lentile divergente, între focar și lentilă, imaginea sa este: 1. reală; 2. mai mică decât obiectul; 3. virtuală; 4. răsturnată. VI. În general, pentru surse coerente punctiforme sau filiforme, se produce: 1. interferență nestaționară; 2. interferență localizată; 3. interferență nelocalizată; 4. nu se poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
la o lentilă este de 10 m, iar de la imagine la lentilă este de 2,5 m. Să se determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
determine convergența lentilei dacă imaginea este: a) reală; b) virtuală. 2. Un obiect se află la distanța d1=10 cm în fața focarului unei lentile convergente, iar ecranul pe care se formează imaginea sa la distanța d2=40 cm dincolo de celălalt focar. Să se afle distanța focală a lentilei și mărirea dată de lentilă în această situație. 3. Două lentile cu distanțele focale f1 = 12 cm și f2 = 15 cm se găsesc la distanța d = 36 cm una de cealaltă. Un obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în deșert, dar și în localitatea noastră. TEST 7 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer (n1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
TEST 7 1. Pentru a obține o imagine virtuală a unui obiect real într-o lentilă convergentă, obiectul trebuie plasat fața de lentilă: a. la infinit; b. la dublul distanței focale; c. între focar și dublul distanței focale; d. între focar și lentilă. 2. O rază de lumină trece din aer (n1 = 1) într-un mediu cu indicele de refracție n2. Pentru un unghi de incidență i = 45 0, unghiul de refracție este r = 30. Indicele de refracție n2 are valoarea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
de lentile alipite; b. mărirea liniară transversală dată de sistemul de lentile pentru obiectul considerat; c. distanța focală a lentilei divergente ; d. realizați un desen în care să evidențiați construcția imaginii printr-o lentilă divergentă, pentru un obiect situat între focarul imagine si lentilă. 3. În graficul din Fig.2.4. este reprezentată dependența energiei cinetice maxime aelectronilor emiși prin efect fotoelectric extern, de frecvența radiației incidente. Metalul pentru care a fost obținut acest grafic este supus acțiunii radiațiilor luminoase cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a lentilei. 3. Imaginea unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este. 6. Simbolurile mărimilor fizice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
unui obiect real dată de o lentilă divergentă este întotdeauna: a. reală, răsturnată, micșorată ; b. virtuală, dreaptă, micșorată ; c. reală, dreaptă, micșorată ; d. virtuală, răsturnată, micșorată. 4. Despre lentila convergentă se poate afirma că: a. are focare virtual; b. are focare reale; c. are distanța focală imagine negativă; d. formează doar imagini reale. 5. O radiație monocromatică are lungimea de undă λ = 660nm. Energia unui foton ce face parte din această radiație este. 6. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
convergențele C1 = 4 dioptrii și C2 = − 2 dioptrii este. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a . obligatoriu la distanță mare (practic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și C2 = − 2 dioptrii este. 2. Dacă imaginea unui obiect luminos printr-o lentilă sferică subțire convergentă este reală, răsturnată și egală cu obiectul, acesta este plasat, față de lentilă a. la distanță practic nulă ; b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a . obligatoriu la distanță mare (practic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a oricăreia dintre cele două lentile ; d. o lentilă convergentă cu convergență mai mare decât a oricăreia dintre cele două lentile. 3. O lentilă este convergentă dacă: a. este mai groasă la margini și mai subțire la mijloc ; b. are focarul imagine de aceeași parte a lentilei în care este plasat obiectul real ; c. transformă un fascicul paralel într-un fascicul convergent ; d. distanța focală este negativă. 4. La incidența luminii pe o suparafață de separare dintre două medii având indici
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
una de alta. Una dintre lentile are convergența de 5 dioptrii. Distanța focală a celei de a doua lentile este. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a celei de a doua lentile este. 4. Un punct luminos se află pe axa optică principală a unei lentile sferice subțiri, convergente, la 20 cm înaintea focarului obiect al lentilei. Imaginea sa reală se formează la 45 cm după focarul imagine al lentilei. Distanța focală a lentilei este. 5.Graficul alăturat din Fig.2.17. reprezintă dependența inversului valorii măririi liniare transversale de valoarea distanței dintre un obiect real și o lentilă convergentă. Convergența lentilei are valoarea. 6. Iradiind succesiv
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
a celei de a doua radiații utilizate. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck h = 6,625· 10 -34 J · s TEST 30 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
-34 J · s TEST 30 1. Un obiect real se plasează între o lentilă convergentă și focarul obiect al lentilei. Imaginea obiectului este: a. mărită; b. micșorată; c. reală; d. răsturnată. 2. În sistemul de lentile din Fig.2.19. focarul imagine al lentilei L1 coincide cu focarul obiect al lentilei L2. Distanța focală a primei lentile este mai mare decât a celei de a doua. Un fascicul paralel de lumină care intră din stânga în sistemul de lentile este transformat, la
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]