5,108 matches
-
Managementul timpului”, CCD Iași, 2002; * „Tehnologia informației și comunicării”, ISJ, 2002; * „Modulul de orientare privind cariera”, organizator - ISJ Iași, 2004; * Cursul “Inițiere IT” și “Utilizare AEL”, CCD Iași; 2007- 2008; * parcurgerea cursului și susținerea examenului pentru obținerea certificatului/atestatului de formator, cod COR 241205, Iași, 2008; Comunicări științifice deosebite: * studii și articole publicate în reviste precum “Spiritul critic” ( 2006- 2008), “Caiete pedagogice”(2006), “Acces” (2001); * sesiunea interjudețeana de comunicări științifice: referatul :” Unele aspecte cu privire la ideile clare și distincte din
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
orientare; * Consilierea copiilor vulnerabili la trafic de persoane; * Instruire HIV/SIDA; * Consiliere pe probleme de violența domestică; * Consiliere în cariera; Proiectare didactica; * Metode active în predarea religiei; cursuri de Perfecționare continuă în cadrul disciplinei(religie)- Universitaria I, Universitaria IInefinalizat; * cursuri de Formator, Manager de proiect; Cursul de ”Tehnici informaționale computerizate”; * curs de Inițiere, Proiectare și Implementare a proiectelor transfrontaliere, cursuri de Inițiere și Facilitare ca Lider Impact, curs de formare “Proiectul în folosul comunității”. · publicații în specialitate : * ”Ikon-the relation between substance and
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
Cristian a VII a, coordonator prof.Șerban Genoveva) Participare la programe educaționale: 2009 până în prezent - membru fondator al Centrului Local Pașcani- Cercetași în cadrul Organizației Naționale Cercetașii României 2009- până în prezent Voluntar Societatea Național de Cruce Roșie - Filiala Iași 2006-2009 Formator persoane adulte 2005-până în prezent-Coordonator Zona E1( jud. Iași, Bacău, Neamț, Vaslui) Programul Mondial Eco Școală, prin Centrul Carpato Danubian de Geoecologie, FEE, UNEP 2006-2008 Colaborare cu Asociația” Infoed XXI” Iași 2005-până în prezent Colaborare cu Fundația “ Corona” Iași 2004-până
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de informatică Stagii și cursuri de perfecționare: * Curs pe teme de reformă și de abilitate curriculara organizate de CCD cu tema : « Implementarea programei -Consiliere și orientare » ; * Program de perfecționare organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii, obținând competența de formator. ; * „Intel Teach” -Instruire în Societatea Cunoașterii, anul școlar 2009-2010. Performanțe deosebite: · publicații în specialitate și comunicări științifice deosebite: *redactor la revista profesorilor de informatică din zona Pașcani-Târgu Frumos, intitulată “Inform@tic@”, cu care am participat la Sesiunea Națională de Comunicări
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
de informatică Stagii și cursuri de perfecționare: * Curs pe teme de reformă și de abilitate curriculara organizate de CCD cu tema : « Implementarea programei -Consiliere și orientare » ; * Program de perfecționare organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Muncii, obținând competența de formator. ; * „Intel Teach” -Instruire în Societatea Cunoașterii, anul școlar 2009-2010. Performanțe deosebite: · publicații în specialitate și comunicări științifice deosebite: * redactor la revista profesorilor de informatică din zona Pașcani-Târgu Frumos, intitulată “Inform@tic@”, cu care am participat la Sesiunea Națională de Comunicări
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
le-am auzit cu o zi Înainte, la o televiziune, după ieșirea de la concertul unui cunoscut interpret. Lume rafinată, consumatoare de produs cultural superior, nu lume de pe stradă. televiziunile distribuie zilnic acest tip de comentariu-discurs, lansat de vedete, staruri, starlete, formatori, oameni ai ecranului sau cum s-or mai fi chemând. Acesta e socioculturalul care ne Învăluie și ne modelează. (23.02.2009) Efectul Lucifer Philip Zimbardo este un psihosociolog american care și-a câștigat notorietatea În calitate de expert În analiza abuzurilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lider În care se puseseră speranțe. „Dă-i dracului, n-am Încredere În nici unul, votez cu cine-mi dă de băut mai bine”, mi-a Împărtășit „opțiunea” sa, acum un timp, un megieș de la Bârnova. Este exact ce urmăresc noii „formatori de opinie”: amețește l pe individ, fă-l să se Îndoiască de tot și de toate, sapă-i Încrederea În simțul său de orientare, schimbă-i structura cognitivă și apoi du-l unde dorești sau unde ți se plătește să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lucruri care m-ar mai putea surprinde, dar trebuie să recunosc că m-am înșelat. Iresponsabilitatea, reaua-credință, partizanatul mocirlos, manipularea, febrilitatea de a prelua informații neverificate, extazul în fața calomniei, substituirea reportajului cu colportajul și, deseori, o incultură crasă a unor „formatori de opinie” se dovedesc în acest an electoral inepuizabile. O altă bombă cu ceas. Peste nivelul intereselor pentru care trusturi media de tipul WAZ și Ringier ar putea fi dispuse să saboteze libertatea presei în România se suprapune, vai!, nivelul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
căreia să strângă ei înșiși averi considerabile plângând zilnic, cu lacrimi de crocodil, pe umărul săracului. Ce ar putea aduce în plus interesele unor patroni occidentali nu e decât frișca alterată de pe acest tort urât mirositor. Tortul este opera unor „formatori de opinie” autohtoni, al căror vis suprem pare a fi transformarea opiniei publice într-o imensă masă de manevră care să-i propulseze în liga financiară și socială a marilor patroni de azi. O masă de manevră care rămâne și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
care se confruntă firma? Care le sunt atitudinile și credințele față de ...? Ce reacții comportamentale au față de ...? Cum pot fi segmentate grupurile de stakeholder și cum pot fi dezvoltate intervenții speciale pentru așteptările/solicitările/nevoile/interesele fiecărui segment? Care sunt principalii formatori de opinie în legătură cu problema...? Care sunt soluțiile pentru schimbarea atitudinii stakeholder? Ce comportamente se așteaptă din partea acestora? Care sunt factorii care ar putea concura la schimbarea relației cu stakeholder? Care sunt costurile dacă problema se menține și care sunt costurile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
deschise" etc. pentru informare și formare de percepții corecte despre produse și despre firmă. GENERAȚIILE VIITOARE unul dintre apectele vizate de managementul RSC este realizarea activităților educaționale pentru generațiile viitoare. Metode pentru susținerea dialogului cu generațiile viitoare: * furnizarea de instructori, formatori, antrenori pentru realizarea unor cursuri pe tematici speciale (legate de RSC) și participarea la diferite evenimente desfășurate în universități și școli; * organizarea de vizite în firmă ca parte a activităților extrașcolare a elevilor; * colaborarea cu ONG-urile pe activități educaționale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
O.F.S. din România. Consiliul Național ales de Capitol a fost format din: 1. Ministru general - Celina Frîncu (reconfirmată și la Capitolul electiv din 2014) 2. Viceministru - Beatrice Doboly 3. Viceministru - Ion Cocianga 4. Consilier internațional - Penu Tibor Szilard 5. Formator - Lucia Mamulea 6. Trezorier - Paula Cosa 7. Secretar - Mititelu Zenovia Cele trei fraternități regionale au fost: 1. Transilvania de Est cu 12 fraternități locale și 230 de membri profeși; 2. Transilvania de Vest cu 14 fraternități locale și 220 de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București (ianuarie 2002-octombrie 2005). Din iunie 2002 până în prezent - cercetător științific, Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții, Academia Română. Din octombrie 2005 sunt redactor-șef al aceleiași reviste. În mai 2005 am obținut Certificatul de Formator în terapia de familie, acreditat de Ministerul Sănătății, Centrul Național de Perfecționare Postuniversitară a Medicilor, Farmaciștilor, Altui Personal cu Studii Superioare și Asistenților medicali. Din iunie 2004 sunt psihoterapeut de familie acreditat de Asociația de Terapie de Familie și Federația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
marchează o dezvoltare fără precedent a sistemului de învățământ și de educație, când procesul instructiv-educativ s-a organizat sistematic în instituții școlare de sine-stătătoare. Educatorii instituțiilor de învățământ, în special cei din provinciile istorice românești aflate sub stăpânire străină, devin formatori de conștiință de neam, de caractere și atitudini în comunitățile rurale și urbane în care au activat, răspândind scânteia cunoașterii și științei în mentalul colectiv. Volumul de față, Istoria pedagogiei. Educația între existență și esență umană, își propune să scoată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru formarea copilului pentru viață rămâne educația prin muncă. Învățarea unei meserii era misiunea principală a învățătorului, care în activitatea sa didactică urma să îmbine în mod armonios pregătirea sa teoretică cu o pregătire practică eficientă; învățătorul, ca îndrumător și formator al copilului, trebuie să fie și un îndrumător și formator de cultură civică a poporului, a ridicării nivelului cultural al acestuia, motiv pentru care, în opinia lui Pestalozzi, învățătorii din mediul rural trebuie recrutați din rândul săracilor, deoarece doar ei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unei meserii era misiunea principală a învățătorului, care în activitatea sa didactică urma să îmbine în mod armonios pregătirea sa teoretică cu o pregătire practică eficientă; învățătorul, ca îndrumător și formator al copilului, trebuie să fie și un îndrumător și formator de cultură civică a poporului, a ridicării nivelului cultural al acestuia, motiv pentru care, în opinia lui Pestalozzi, învățătorii din mediul rural trebuie recrutați din rândul săracilor, deoarece doar ei cunosc nevoile reale ale acestora, doar ei se pot apropia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun formator și îndrumător al cursurilor de pregătire al învățătorilor. Ilustrul pedagog s-a preocupat pe tot parcursul vieții de buna întreținere a localurilor de școală, tipărirea de manuale românești, îmbunătățirea frecvenței elevilor la cursurile elementare. În acest sens, el va continua
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educator devotat va dezvolta talentul ascuns în copil, formându-l ca un adevărat cetățean util societății. Un alt factor contributor la dezvoltarea personalității umane este exercițiul, perseverența în muncă, autoeducația. Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească antebelică. Influența educativă a școlii urmează să se exercite în două
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Elena Erhan Omagierea profesorului Ion Gugiuman, la 100 de ani de la naștere, ne oferă prilejul să ne reamintim cu emoție, respect și gratitudine de cel care a fost un remarcabil dascăl a zeci de generații de absolvenți geografi, cercetător și formator de cadre bine pregătite, atât la Universitatea din Iași, cât și la Institutul de Geografie al Academiei Române din București, ori la Stațiunea de cercetări biologice geografice și geologice „STEJARUL” din Pângărați - jud. Neamț, al cărei director a fost între anii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Gugiuman a devenit, cu timpul, un exponent remarcabil al geografiei românești, trezind interesul pentru disciplina Meteorologie Climatologie și Geografie, în general, la numeroase generații de studenți, deveniți, astăzi, specialiști de marcă în țara noastră. În postura de profesor universitar, ca formator și educator, precum și ca cercetător, s-a situat la un nivel favorabil al exigenței. A scris mult și variat - după cum spunea la sărbătorirea aniversării a 75 de ani - unele din lucrările elaborate constituind puncte de plecare în diverse domenii ale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
celorlalți indivizi, mai ales în regiunile demagogice și populiste, astfel încât, după model britanic, America trebuia să practice "democrația reprezentativă" care să asigure un echilibru între apetitul oamenilor spre bogăție și putere și cei care tânjesc la onoruri și viață publică. Formator și fondator al Constituției, Hamilton a sfârșit prin a o contesta, la alegerea lui Jefferson ca președinte, în 1802. Susținător fervent al Constituției americane, al ratificării acesteia de către state, el a fost eclipsat de reprezentanții statului New York, care se opuneau
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este licențiat al Universității Al.I. Cuza din Iași în anul 1998 și judecător din același an. A absolvit studii postuniversitare în științe penale la Universitatea de Vest din Timișoara și master la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost numit formator la Institutul Național al Magistraturii din anul 1998 în domeniul etică și deontologie judiciară. A urmat mai multe specializări în țară și în străinătate (Olanda, Franța, Cehia, SUA) în domeniile independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea judiciară. A susținut prezentări pe
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Era un pastel citadin, numit "Noaptea", prin 1962. "Echinoxul" a fost ucenicia unei promoții literare, "șaptezeciștii'', a mai multor promoții, nu doar a mea. Au urmat ,,optzeciștii'', apoi "nouăzeciștii", "douămiiștii'', după clasificarea lui Laurențiu Ulici, toți frecventând, cu imens folos (formator) climatul de prietenie, experiențe și exigențe de la "Echinocțiu".... Prietenii mei au fost numeroși, iar anii nu au modificat fidelitatea acestor legături afective și profesionale, stabilite prin 1967-68. De la colegii mei Marian Papahagi, Eugen Uricaru, Petru Poantă, Ion Mircea, Dinu Flămând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sale cele mai „clare” și mai „actuale”, pentru mine ea este cea mai vagă, mai „discutabilă”, și eu, În ceea ce mă privește, deși nu numai că Îl consider ca pe unul dintre maeștrii mei de hârtie, extrem de „apropiat” și de formator - unele fraze sau exclamații ale sale parcă le-am pronunțat eu Însumi „În vis”, În acea Înrudire ciudată, profundă, a temperamentelor umane, a Înrudirilor dincolo de secol, de latitudine sau de credințe! -, eu mă dezic „de ea”; așa cum mă dezic de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a „individualității”, respectivul ins devine conștient nu numai dacă această trăire-tip se repetă - deoarece și alte reflexe de comportament se pot repeta „în cerc”, ci dacă acest „motiv esențial” al „caracterului său” poate fi - și trebuie să fie! - unul formator, unul absolut tipic, unul „salvator”! Aminteam în această serie de „confesiuni” de motivul „labirintului” în existența mea, ce a prins, s-a transformat cu încetul și după multe ocoluri, eșecuri și aferente suferințe - în motivul cercului. Ca o salvare de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]