1,662 matches
-
al XIX-lea fotografia a importat elemente de limbaj din pictură și grafică (fotografia pictorialistă), prin fotografia directă (straight photography) s-a pus accent îndeosebi pe autenticitate și pe surprinderea semnificației și esenței unui eveniment prin alegerea momentului potrivit de fotografiere. Societatea contemporană și-a sporit într-atât dimensiunile, încât nu mai este una a publicurilor, ci una a maselor, acest fapt datorându-se mijloacelor de comunicare. Larg răspândită, fotografia are un caracter universal, fiind mediul cel mai des utilizat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
imaginea fotografică este prezentă (de la fotografia documentară, științifică sau publicitară până la fotojurnalism și fotografie artistică). S-au dezvoltat astfel optica fotografică, chimia fotografică cu aplicabilitate în emulsiile fotosensibile și în procesele chimice din laboratorul foto, controlul și automatizarea procesului de fotografiere. În capitolele următoare vom studia în amănunt tehnica fotografică și tehnologiile specifice, dar, până atunci, vă propun să facem o foarte succintă prezentare a procesului de obținere a imaginilor fotografice. Fig. 1.3. Louis Daguerre, Natură statică, dagherotipie, 1837 (Société
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
imediate a plăcilor fotosensibile. 1871 - Richard Leach Maddox (1816-1902) dezvoltă procedeul „plăcilor uscate”, care conțin bromură de argint în gelatină. Astfel, aceste plăci pot fi conservate ani întregi și transportate ușor, iar developarea lor se poate face în laborator după fotografiere. „Plăcile uscate” încep să fie produse de firme specializate, ceea ce creează premisele dezvoltării fotografiei de masă. 1896 - Frații Lumière inventează cinematograful. 1910 - Compania Lumière brevetează plăcile foto „autocrom”, pe care se pot face diapozitive color. 2. Aparatul de fotografiat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
din categoria celor profesionale și sunt destinate unor domenii extrem de stricte și precise (lucrări de artă fotografică de mari dimensiuni, fotografie științifică, fotografie de arhitectură, imagini publicitare, reproduceri fotografice de mare finețe). Acestea au dimensiuni mari, sunt greu transportabile, iar fotografierea se face de cele mai multe ori prin instalarea aparatului pe un trepied. Camera obscură are, în majoritatea cazurilor, o formă de burduf extensibil, fapt ce permite focalizarea imaginii prin modificarea dimensiunii acestuia. Materialele fotosensibile sunt reprezentate de planfilme pe diferite standarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
superangularelor. Obiectivele normale, cu un unghi de câmp situat între 43° și 60°, „văd” precum ochiul uman. Sunt mai luminoase decât obiectivele superangulare sau teleobiectivele (pentru formatul Leica, ajung la luminozități remarcabile de f:1,4) și sunt potrivite pentru fotografierea mediului ambiant cu iluminare scăzută (figura 2.11). Fig. 2.11. Obiectiv Canon EF cu f=50 mm și o imagine luată cu acesta Obiectivele superangulare au unghiuri de câmp mari, deci distanțe focale mici (sub 43 mm la formatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
fish-eye, ce produc imagini în care toate liniile drepte se curbează) (figura 2.13). Ele se folosesc atunci când subiectul de fotografiat cere unghiuri mari de cuprindere (de exemplu, atunci când dorim să cuprindem un spațiu interior de dimensiuni limitate sau în fotografierea spațiilor publice, a clădirilor etc.). Fig. 2.12. Fotografie realizată cu obiectiv Canon EF de 24 mm (superangular) Fig. 2.13. Fotografie realizată cu un obiectiv fish-eye Canon EF de 15 mm/f:2,8 Unghiul de câmp al acestui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
Canon EF cu focala de 400 mm/f:2,8 Obiectivul este dotat cu stabilizator optic de imagine, motor autofocus USM, ceea ce îl face unul dintre cele mai rapide din lume. Lentilele sunt pe bază de fluorită. Imaginile obținute prin fotografierea cu teleobiectiv sunt caracterizate de o aplatizare a subiectului, planurile din fundal devenind mai apropiate de cele din față. Cu cât focala teleobiectivului este mai mare, cu atât riscul de a mișca fotografiile crește, din această cauză fiind indicată folosirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelortc "2.2.4. Profunzimea de câmp a obiectivelor" Distanța minimă la care putem focaliza cu un obiectiv se numește distanță minimă de focalizare și este limitată de caracteristicile constructive ale obiectivului. În cazul fotografierii detaliilor sau a subiectelor de mici dimensiuni, trebuie să folosim obiective cu distanța minimă de focalizare mică (de regulă, 10-30 cm), acest regim de lucru al obiectivului corespunzând macrofotografierii. Pentru realizarea macrofotografierii, se mai pot folosi inele distanțatoare sau burdufuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
cea din stânga, luată cu un teleobiectiv de 135 mm. Analizând toate aceste aspecte, putem spune că, în cazul teleobiectivelor, profunzimea de câmp este mică (în general, planul de fundal fiind neclar în raport cu prim-planul), la fel ca și în cazul fotografierii subiectelor apropiate de aparat (în cazul macrofotografiei, este de preferat să se fotografieze subiecte cât mai plane, pentru a avea claritate în cât mai multe zone ale imaginii). În cazul obiectivelor clasice, între inelul diafragmei și cel al distanțelor este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
directă prin obiectiv, oglindă la 45° și geam mat (SLR - single-lens reflex) Imaginea dată de obiectiv este reflectată de oglindă și se privește pe geamul mat. Imaginea este inversată și se poate vedea de sus în jos, situație dificilă pentru fotografierea subiectelor aflate în mișcare. Pentru rezolvarea acestui inconvenient, aparatele de fotografiat au fost dotate cu o pentaprismă. La aparatele SLR, oglinda la 45° basculează exact în momentul expunerii peliculei fotografice (figura 2.24). Este cea mai folostă metodă de vizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
motor, alimentat de baterii. Ea poate fi atașată în partea inferioară a aparatului de fotografiat. Fig. 2.29. Magazia pentru material fotosensibil la aparatele de format îngust Anumite aparate de format mediu permit utilizarea unor magazii interschimbabile, fapt care facilitează fotografierea pe diferite tipuri de peliculă (de exemplu, alb-negru, color, diapozitiv) a aceluiași subiect, fără a mai fi nevoie să se expună toate cadrele de pe o casetă de film pentru a o încărca cu altul nou (figura 2.31). Pentru aparatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
accesoriitc "2.6. Dispozitive auxiliare și accesorii" O cameră fotografică pentru amatori este o cutie compactă cu puține butoane și accesorii, ce asigură realizarea facilă a unei fotografii fără pretenții. Dacă fotograful dorește să controleze cât mai mulți parametri ai fotografierii, atunci el trebuie să se orienteze către o cameră care să îi ofere această posibilitate. Un aparat de fotografiat profesional reprezintă un ansamblu de componente, fiecare având funcționalități precise. Manipularea sa este complexă - nu neapărat dificilă - și reclamă experiență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
urmează a fi analizate amintim: filtrele pentru obiective, convertoarele și lentilele adiționale, flash-urile sau blițurile, dispozitivele pentru macrofotografie. Alături de acestea mai pot fi incluse parasolarele, montate în fața obiectivului pentru a proteja imaginea de lumina reflectată parazită, trepiedele, care asigură fotografierea cu timpi de expunere lungi fără ca imaginea să iasă mișcată, cablurile de declanșare, care oferă posibilitatea acționării butonului de declanșare de la distanță, gențile foto, care protejează aparatul și accesoriile de lovituri, umezeală, praf etc. 2.6.1. Filtrele pentru obiectivetc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
artificială folosite atunci când subiectul de fotografiat este slab luminat. O caracteristică principală a lor este aceea că sunt descărcări luminoase de foarte scurtă durată (de ordinul fracțiunilor de miimi de secundă, deci mult mai reduse decât timpii uzuali folosiți în fotografiere). Primele tipuri de flash foloseau pulberi explozive, care, odată aprinse, produceau o „explozie luminoasă” ce oferea lumina adițională necesară unei expuneri corecte a peliculei fotografice. Astăzi sunt folosite pe scară largă flash-urile electronice, care conțin o lampă alimentată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
focalizarea pe subiect. Flash-urile sunt folosite atât de amatori, cât și de profesioniști. Iată câteva situații și principii care, dacă sunt respectate, conduc la obținerea unor imagini fotografice de o calitate sporită: - nu se recomandă folosirea flash-urilor la fotografierea unui subiect mai apropiat de 2 metri, deoarece există riscul „arderii” (supraexpunerii) acestuia; - la subiectele care se desfășoară în profunzime, din pricina scăderii exponențiale a luminii flash-ului odată cu distanța, vom obține elemente de fundal întunecate; - flash-urile orientate direct către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
funcționează sincron datorită fotocelulelor. În acest mod, putem realiza regii de lumină („chei de lumină”) complexe (figura 2.35); Fig. 2.35. Sistem de două flash-uri care lucrează sincron (principiul master-slave) - flash-urile mai pot fi folosite și în fotografierea personajelor aflate în plin soare. Lumina flash-ului va avea un efect de atenuare a zonelor de umbră intensă dintr-un portret. 2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografietc "2.6.4. Dispozitivele pentru macrofotografie" Macrofotografia este un tip de fotografie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea prin transparență este specifică microscopiei, în fotografierea preparatelor histologice. Majoritatea obiectelor mici sunt opace și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru evitarea timpilor lungi de expunere care ar rezulta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
exponometrul calculează expunerea prin medierea mai multor puncte. O altă posibilitate de măsurare a luminii indirecte este folosirea cartei gri 18%, care reprezintă o medie acceptabilă a griurilor ce se pot găsi într-o imagine cu contraste mari (spre exemplu, fotografierea unui desen în peniță făcut pe o foaie albă, unde, dacă am folosi direct exponometrul, am obține o supraexpunere de două trepte, datorată luminii reflectate de hârtie). Carta gri 18% se așază în planul subiectului de fotografiat și apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
daylight va da o dominantă albastră-violacee în amurg și una ușor galben-portocalie la amiază. Există filme profesionale etalonate pentru alte tipuri de lumină; de exemplu, tungsten light, 3.200 °K, care oferă posibilitatea obținerii unor imagini fotografice fără dominante la fotografierea cu becuri cu incandescență sau halogen. Pentru modificarea temperaturii de culoare a unei surse de lumină se folosesc filtre de conversie, sub formă de sticle colorate sau folii (geluri) etalonate. 5.2. Fotografia în lumină de studiotc "5.2. Fotografia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
pot da lumină continuă, care durează atât timp cât lampa este conectată la curent, sau lumină de tip flash (bliț), ce reprezintă o descărcare luminoasă, controlată și sincronică a mai multor flash-uri. Controlul iluminării, în acest caz, se face ori prin fotografierea digitală (putem vizualiza imaginea imediat, pentru a face corecțiile la „cheia de lumină”), ori prin folosirea unor casete de fotografie instant de tip Polaroid. Măsurarea luminii flash-urilor pentru expunerea corectă se face cu ajutorul unor exponometre speciale, numite flashmetre. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de imagine); - Beep (alegerea sunetului de declanșare); - Red-eye reduction (opțiune folosită atunci când fotografiem cu flash-ul, pentru a reduce efectul de „ochi roșii”); - Auto power off (reglarea timpului după care camera se închide dacă nu este folosită). b) Opțiuni de fotografiere (shooting): - File format sau Quality (alegerea formatului fișierului de imagine, precum și a gradului de compresie în cazul fișierelor JPEG); - Image size (alegerea dimensiunii imaginii); - White balance (reglarea balansului de alb); - ISO (alegerea sensibilității la lumină a senzorului); - Picture style (alegerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
estompă pe margini, pentru a se întinde iar ca și cum materia noroasă se umfla sub o presiune interioară. Gosseyn sondă cu prudență în adâncul gazos. Era gata să anuleze energiile potențiale. Dar nu era nimic acolo. După scurtul răgaz obișnuit, necesar fotografierii unui obiectiv, tot nimic. Nici o imagine. Nici o imagine normală, adică. Creierul secund înregistra prezența aerului. Dar nici umbra însăși nu dădea nimic. Își aminti vorbele lui Leej. cum că Discipolul era un individ defazat. După cele spuse, el presupunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pe mobil, acesta era mort. Când am sunat acasă, mi-a intrat direct mesageria vocală. Ce a fost și mai ciudat a fost reacția lui Thack: pentru un puști a cărui afacere era În mare cumpănă, care se baza pe fotografierea la premiile Oscar a lui Lauren Îmbrăcată În rochia creată de el, nu părea deloc panicat, chiar și după acel fiasco pe care el Îl numea „Nina-gate“. —Nu-i așa că pânza este minunată, zise el, privind lung, cu o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Se Înțelege că autoritățile au Încercat să mușamalizeze afacerea, pretinzînd că ar fi fost vorba de o simplă neglijență și că documentele n-ar fi dispărut nici o clipă din clădirea ministerului. Dar un deputat a făcut gălăgie, vorbind chiar despre fotografierea documentelor; a fost, firește, muștruluit zdravăn - pentru „tentativă de subminare a Încrederii publice“. Documentele cu pricina ar fi rămas, chipurile, tot timpul În posesia... nu-mi mai amintesc În posesia cui - În orice caz, a unui personaj sus-pus, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pomenită, dar nici autorul nu i menționat în Dicționar, deși este un condei important în localitate. Portretistica realizată de I.V. Cataramă (p.91) în Anuarul 1935-1946, la rubrica „Parada dascălilor” este un model de literatură în domeniu, mai ales în ce privește „fotografierea” „apreciaților Th. Tomida, Al. Bălănescu, prof. Ionescu, dar meritul lui nu i menționat nici în m edalionul ce i sa destinat. Despre C.N. Hamangiu (p.215), publicist și literat nu se spune că foarte multe din producțiile sale li tera
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]