4,121 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CAD LACRIMI Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 955 din 12 august 2013 Toate Articolele Autorului Cad lacrimi lacrimile mi s-au frânt cum prin negură și vânt mai cum trecând am învățat durerea să o simt trăind între pământ și cer plânsul meu secatul meu plâns încercări apoi griji mărunte din neagră tragedie tâmple cărunte plecând în lumea-ntunecată lumină tu mi-
CAD LACRIMI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357444_a_358773]
-
noi în cadrul Sfintei Liturghii este atât a Cuvântului lui Dumnezeu, cât și a Trupului Domnului. După Slăvita Sa Înviere, Mântuitorul, mergând spre Emaus cu ucenicii Săi, le-a explicat scripturile, apoi, la masă „a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o și le-a dat-o” (Luca XXIV, 13 - 35). Prin urmare, împărtășirea cu Cuvântul este indispensabilă, împărtășirii cu Trupul, deoarece prin ascultarea cuvântului se naște în noi „crezul” ca prolog al Tainei. Fără afirmarea credinței nu este posibilă participarea
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
săvârșit cu stăpânire. De exemplu, la învierea lui Lazăr, i-a spus acestuia: „Lazăre, vino afară!“ Dar când a făcut minuni mai mici, să zicem, la înmulțirea pâinilor în pustie, de pildă, a invocat pe Tatăl, a mulțumit, apoi a frânt pâinea. Poate că și Apostolii, dorind să conducă pe oameni la adevărul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, nu au exprimat acest lucru la început în mod direct. Iisus Hristos dărâmă logica răspunsului la rău cu rău - Învierea constituie răspunsul lui Dumnezeu
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
după multe prăbușiri mi-am dat seama că pot zbura lin... Iar dincolo de nori pot găsi ciocârlii. L-am întâlnit și pe Icar, un om ce și-a făurit aripi ca să scape din Labirint, dar zborul său i l-a frânt Helios. Ce soartă? A cutezat să zboare prea sus! Și atunci am realizat că amețeala văzduhului te poate ucide... Dar la un moment dat am fost întrebat: - Puiule, ce alegi să fii? Vultur sau ciocârlie? Am fost tentat să fiu
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
vânt De se pierde ca praful în furtună Nu-i nimeni în uitare de-l adună Calea drepților prin Domnul ia avânt De trece dincolo spre veșnicie Și veghează ruga din poezie PSALMUL 2 Patimi rele vor crește s-o frângă Cu cel de sus să n-avem legătură Dar nu pot lua spirit din natură Orice anotimp e-o hrană nătângă Vine porunca de pe Muntele Sfânt Cu frică să-l slujim și-n trup cutremur Urgia Lui mă face azi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
cale Cum face mierea roiul de albine Apără-mă de cei ce mă prigonesc Să nu mai fiu rușinat că te-am chemat Să pogoare în iad cei ce mă gonesc Mute să fie buzele viclene Că vor să-mi frângă mândria de bărbat Când păcătoșii sunt bolnavi de lene PSALMUL 31 Fericit acel om fără de păcat Nici nu este în gura lui vicleșug N-a trecut prin viață ca un bou la jug În nicio fărădelege n-am să cat
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
Restul e haos, pulbere și scrum;/ Lipit de tine-o veșnicie-aș sta,/ Iubito-cerul meu și steaua mea.” (Buzele tale) Imn al nemuririi, iubirea înseamnă libertate interioară, siguranță și înflorire. Să vezi dincolo de efemer, să dezlegi mistere și neînțelesuri, să frângi lacătele vremelniciei și să plutești fără bariere. Asta reușește Boris Ioachim prin versuri șlefuite în acorduri fermecătoare, să guste licoarea cea mai fină a legilor pământene și să fie subjugat de cel mai nobil stăpân: „Când iubești ți-e pasul
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
în oglinda orbitoare A orgoliului propriu, O durere de dinți ne doboară, Devenim iar oameni, Ca oamenii. Tu, cel onorat cu titluri și premii, Ce mândră îți flutură barba, Tresaltă bărbia cu toată mândria, Dar piedestalul pârâie, plânge, granitul se frânge, redevii om ca toți oamenii, bun ca o pâine, de mâine. Adio poate fi odios, un cuțit Sau o floare pe un mormânt neînceput, Mai mulți prieteni găsești În lumea necuvântătoarelor, Eu regret și moartea peștelui agățat În cârlig, un
NEDIVINA COMEDIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357974_a_359303]
-
Pentru credința care ne desparte Eu altor neamuri nu le-am purtat ură. La orice închinare mă voi duce Nu-mi trece nicio umbră peste gând Și dacă cineva nu-și face cruce Când aude clopotul plângând... Genunchii ce se frâng lângă icoane Să-și mântuie în pace jertfa lor, Copil crescut pe dealuri transilvane Jignirile de orice fel mă dor... Așa m-au învățat în vremuri grele Părinții mei, părinte sunt și eu, De undeva, de dincolo de stele, Se uită
N-AM CERŞIT VIAŢA ... (POEMEI) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357966_a_359295]
-
PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
mult TREC PRIN SATTrec prin sat când abia se deșteaptă somnul,Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte,Praful din drum privește orb tăcerea ruginităși undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte.Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria,O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii,Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii.Sub salcâmul din poala izvorului albastruCoboară luna cu stelele zornăind în buzunar,Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu,Trec prin sat, căzut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
fatală pentru autohtonii ce locuiau de milenii în interiorul arcului carpatic. În urma acestei stări de fapt, nu însă de drept, în deosebi în Ardeal ca și în Maramureș, începând cu secolul XVII și până bine de curând, echilibrul social a fost frânt și răsturnat în favoarea celor ce - pentru „rațiuni” pe care nu le vom analiza în această scurtă notă - au procedat la confiscarea treptată a etniei unei importante părți a Românilor, nesocotind geniala intuiție atribuită regelui Ștefan I cel Sfânt: „regnum unius
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
în artă le găsim în rădăcinile strămoșești, fiindcă tot din trecut ești nevoit să pornești, de la sămânță, cum spunea, ducându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simțit acea stare de reculegere, în amintirea celeilalte, pe care mama frângea pâinea pentru noi și ne împărțea colivă la zile de pomenire. Această operă a sa, cea din urmă, îi aducea aminte de atelierul din Impasse Ronsin, pe care o numise Masa flămânzilor, unde împreună cu ceilalți tineri schimba idei, se regăseau
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația mi-o ia înainte dimineața pe Avrig la brutarii unde merg să-mi cumpăr zilnic un covrig chemați-mă și vă alint această criză din oficiu cu
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358421_a_359750]
-
ai purității spirituale, el își făcuse totuși datoria cu rîvna pe care i-o insufla pasiunea pentru inteligența cosmică și revelația sufletului. Și, de curînd, ca să-și desăvîrșească opera, se băgase cu îndrăzneală pe un teren alunecos în care își frînseseră gîtul marii gînditori ai antichității, printre care și acel demonizat principe numit Erupator Chabniells, care dăduse totuși tonul prefigurînd schițele unei viitoare științe ezoterice, la care aveau acces numai marii inițiați, și asta prin eforturi proprii, pentru că fiecare descoperire te
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului SIMBOLURI LITURGICE, SIMBOLURI PASCALE JOIA SPĂLĂRII DE PĂCATE La Cină cea de Taină, Mântuitorul a instituit Sacramentul Sfintei Euharistii. El a binecuvântat și a frânt pâinea și a gustat din cupă cu vin, oferindu-le apoi și ucenicilor aceste daruri care vor fi mâncate și băute pururi în amintirea Să. Era ultima oară când Învățătorul se află printre ei și lua masa cu ei. Atunci
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358477_a_359806]
-
chinuie într-o magazie nenorocită să revoluționeze ideea stării de grație a gîndirii, trebuia să spargă lemne pentru bucătărie, s-a agitat toată seara, au mîncat amîndoi, Mancuse a glumit cu Estera pînă a simțit că biata de ea era frîntă de oboseală și îngrijorare, a mîngîiat-o pe frunte și a privit-o cum adoarme, frumoasă și fericită, dar el a mai rămas să fumeze și să-și descîlceasă mințile năucite încă de amploarea ideilor ce îi fulgerau sub frunte. Abia
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
te rușinezi de limba ta? Lasă-mă, fă, cum adică nu știe rumînește, da' cum să nu știe, ce, e turc, dracu a mai văzutără turc japonez? Adelina nu mai știa cum să scape din ghearele lu' madam Jorjet, era frîntă de oboseală, bătea magazinele și le moderniza, le occidentaliza, mai simplu spus, pentru că, odată cu creșterea prețurilor, trebuia să crească și curiozitatea romînului de a se zgîi la vitrinele la care avea acces doar pe dinafară, pentru că înlăuntru, cum bine știa
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
să plângă Și să nu-ntrebi unde-am plecat, Fii curajos și-n zori alunga O lacrima ce încă n-a secat! Eu știu că încă vei mai plânge Și primul pas va fi mai greu, Te va durea, căderea frânge, Chiar si credința-n Dumnezeu! Mă doare lacrima ce-ți cade Și gânguritul tău ce cheamă Iubirea, ce nu există-n toate, Cum este-n sufletul de mama! Să te faci mare și, de ți-e greu Tu să te-
SA NU PLANGI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/358504_a_359833]
-
înviora vag paloarea obrajilor. Când l-am cunoscut, suferea deja de Parkinson. Trebuia să-și țină o mână cu cealaltă pentru a-i mai potoli tremuratul. Era tot numai fragilitate și părea în orice moment și clipă, că se va frânge în cel mai scurt timp. Privirea îi era de o nesfârșită candoare și de o blândețe binefăcătoare. Numai infinită milă și iubire înțelegătoare. În fața lui te simțeai complet dezbrăcat de toate minciunile tale oportuniste, descoperit și acoperit în același timp
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
PRIN SAT Trec prin sat când abia se deșteaptă somnul, Poarta casei moțăie veșnicia pe frunte, Praful din drum privește orb tăcerea ruginită Și undeva o cruce își piaptănă pletele cărunte. Pe dealul dinspre uitare aleargă copilăria, O lacrimă se frânge pe ciutura fântânii, Mama mai toarce caierul nesfârșitei doine, Pe care bunicul o atârnase-n grinda stânii. Sub salcâmul din poala izvorului albastru Coboară luna cu stelele zornăind în buzunar, Începe să cadă frunza peste pârleazul pustiu, Trec prin sat
REZULTATE CONCURS NATIONAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358024_a_359353]
-
te atinge. Dar aveam nevoie de rădăcini și de ramuri. Asemenea copacului ce-și îmbrățișează cerul disprețuit de sămânța-i avortată în omagiul iubirilor ei. Nu te osteni să mă cunoști. Sunt o potecă înspre câmpii, la răsăritul zilei. Mă frângi sub călcâi ori de câte ori nisipul îți devastează pașii ce te poartă înspre niciunde ca niște sclavi tăcuți. Oare ai devenit soldatul care datorează viața imperiului? Ori curtezana obosită de ea însăși? Spre a te oferi tribut instinctelor mele scandalizate de obrăznicia
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
mai află în Pământ! Brazii au fost scoși din stemă, Holdele și sonde de petrol, Poporul e în continuă dilemă, Asupra vieții nu are control! Românie cât vei mai plânge? Când vei privi senin spre viitor? Mulți încearcă a te frânge, Pentru a fi sclava tuturor. Referință Bibliografică: PLÂNGI AZI ROMÂNIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 588, Anul II, 10 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLÂNGI AZI ROMÂNIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358102_a_359431]
-
trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe unde putea pătrunde dușmanul, Tătarul sau Cazacul. Înțeleși cu pârcălabii din Hotin, din Soroca și Orheiu, din Bender, ei pândeau neprecurmat și erau gata oricând să frângă cu peptul lor voinic valul de cotropire. (...) Niște femei stau la umbră. Le întreb cât mai este până la Soroca. Îmi răspund frumos moldovenește: - Ei, a mai hi pân'acolo. - N'a plouat de mult pe-aici, zic altora. - De mult
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]