2,106 matches
-
de usturoi și ceva sare, până ce zeama scade la junătate. Să ții zeama căldicică În gură. Când pute (miroase) gura: frunză de salcie albă să fierbi În oțet și cu acea zeamă să-ți speli gura de 10 ori. Pentru frântură (fractură): să iei o oca de lapte dulce și pătrunjel, să-l tai mărunțel și să-l pui În lapte să fiarbă. După ce fierbe să pui 50 dramuri de untdelemn și să-l bei căldișor, că Îți va trece. Lapte
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și să bea zeama. Când are omul bube În gură sau dureri de junghiuri: să iei ceapă de rută, să o fierbi cu vin bine, să ții zeama În gură de 3 ori. Când se umflă pântecul la om de frântură: să pisezi sămânță de in, tărâțe de grâu de vară, miere, să le amesteci, să le fierbi și să le pui la frântură, căldișoare. Pentru durere de inimă: ghințură (gențiană) să razi puțin, să o amesteci cu vin tare, cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vin bine, să ții zeama În gură de 3 ori. Când se umflă pântecul la om de frântură: să pisezi sămânță de in, tărâțe de grâu de vară, miere, să le amesteci, să le fierbi și să le pui la frântură, căldișoare. Pentru durere de inimă: ghințură (gențiană) să razi puțin, să o amesteci cu vin tare, cu holercă (rachiu) sau cu apă să bei. Alta: sabur de nucă să arzi bine și să bei cu vin alb. Pentru junghi: hrean
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
buzăreț. Hemoroizi: trânji. Ascarizi: limbrici, viermișori, strânși. Tenie: panglică, cordea, cordică. IV. Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ascarizi: limbrici, viermișori, strânși. Tenie: panglică, cordea, cordică. IV. Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
jupuituri, belituri, zgârâieturi, rosături Înțepături Mușcături Rabie: turbare Panarițiu: sugel, sugui, sulgiu, păr la deget Abcese. Ulcere: bube, buboaie, bubițe, bubușoare, buburuze, căței, cârtiță. Adenită: udmă, uimă, scurtă, tragăn.flegmoane: umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
într‐ un izvor de meditație ce‐ți răscolește pentru multă vreme gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr‐o „istorie” într‐o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce‐ au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârlad ului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
respective. Inițial, structura interviului urmărea o schemă de investigare instituțională, marcată de o viziune oarecum tehnică și rigidă asupra școlii. Treptat, discuțiile au alunecat însă către regăsirea momentelor memorabile din viața de elev. Empatia și nevoia de a împărtăși celuilalt frânturi din propria biografie traversează constant acest dialog al amintirilor. Intenția realizării unor decupaje tematice a fost frecvent deturnată de tentația subiecților -, dar și a intervievatorului de a rememora ceva din propria "poveste a vieții"132, de a găsi o confirmare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ani de media și de spațiul politic italian"1. Românii din Italia sunt aproape un milion de oameni. Despre ei s-a scris foarte mult în paginile principalelor ziare italiene. De cele mai multe ori, însă, au apărut informații aparținând cronicilor negre, frânturi din delicte pline de cruzime, înjositoare statistici ale violenței, îndârjite campanii denigratoare. Uneori, au apărut în media și vești "mai pozitive", cu imaginea unui popor tăcut (un popor care trăiește în "întuneric", ascuns, invizibil) alcătuit din ingrijitoare fidele și zidari
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
niciuna. Și totuși, românii în Italia sunt aproape un milion de oameni. Totuși, au ocupat mult timp paginile (adeseori primele pagini) ale principalelor ziare italiene. Oricât am face un efort, ne amintim de ei doar din informațiile aparținând cronicilor negre, frânturi din delicte pline de cruzime, înjositoare statistici ale violenței, îndârjite campanii denigratoare; sau, atunci când au apărut vești pozitive, am văzut doar imaginea unui popor tăcut (un popor care trăiește în "întuneric", ascuns, invizibil) alcătuit din îngrijitoare fidele și zidari care
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prin faptul că are drept obiect realitatea extratextuală, literatura factuală pune, și ea, problema statutului ontologic al enunțului narativ. În plus, se cere discutată problema literarității acestui tip de scrieri. Aceste două probleme tind să se confunde, în sensul că frânturile de ficționalizare servesc drept argument de valoare și, invers, calitățile literare ale unui text pun la îndoială referențialitatea sa. Problema literarității atinge disproporția, flagrantă, dar niciodată reglată, care rămâne între interesul teoreticienilor și cel al publicului. În ciuda apariției unor texte
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de momente semnificative din viața personală în procesul de elaborare a textului literar și de a cerceta dacă această strategie răspunde unui scop precis. Textele rezultate astfel sunt construcții ale unui adevăr pe care îl propune scriitorul, pe baza unor frânturi biografice mai mult sau mai puțin deformate. Coexistența într-o asemenea operă a unei părți de real și a unei părți de ficțiune este o modalitate prin care autorii acestui tip de literatură reflectează asupra problemelor care îl preocupă. Ei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
asupra problemelor care îl preocupă. Ei aleg istorii trăite, evenimente observate de ei înșiși, legate de propria experiență. Acești autori au nevoie de realitățile trăite pentru a construi istoriile fictive, cu personaje inventate și, în aceeași măsură, au nevoie de frânturi inventate pentru a pune în scenă realitatea epocii sau realitatea istorică. Transformarea materialului dat de experiența nemijlocită nu este invenție, ci organizare pentru a-i da un sens. Putem identifica originea discursurilor factuale sub o veritabilă tensiune către adevăr, o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ziua aceea, Maria lui Dandu din Șercaia a plâns de bucurie: întâi, pentru că i s-a întors feciorul acasă, apoi pentru că și~a putut împodobi poarta cu tricolorul românesc, păstrat în ladă, ani și ani. Și cu toate că era iarnă, acea frântură din marele tricolor al Unirii românești strălucea, sărbătorește, în bătaia vântului și în lumina soarelui. CRISTOFOR COLUMB povestea expedițiilor lui Cristofor Columb - Navigatorii temerari vikingi au atins, înaintea lui Cristofor Columb, continentul american, venind prin nordul Atlanticului (Groenlanda). Se zice
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
distrugându-se în jurul ei urmărind schijele orei parcă între mine și păzitorul meu...” Sau, tot în zig zag cu trecere din dreapta jos: „și muream de pe ziduri perverse pășeam în ta ină deodată și izbucniră și tot el arată locul și frânturile de timp...” În zig-zag cu începere din dreapta sus: „priveam un ceas eu și îngerul meu păzitor țintuit de perete în jurul ei în mii de bucăți așa parcă oare s ă mă pot salva ziceam...” Și în cascadă, cu începere din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
mă întrebați, de ce cheia franceză are clești pe ambele părți. Dracu știe, doar nu-s Mafalda să știu! Și iar vă rog, să nu mă întrebați cine a fost Mafalda, fiindcă nu-s Mafalda, să știu cine a fost Mafalda! Frântură de cântec... În decembrie 1989, când îl duceau spre locul de execuție, Ceaușescu a început să cânte Internaționala. De abia mai târziu, va afla acest popor nerecunoscător, de ce acel numit Boieriu, a început să tragă cu automatul în el, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh, gânduri de viață, mărturisite pentru o anume clipă și împrejurare și parcă sortite să fie acoperite de uitare. Dar adeseori, după multă trecere de timp s-au întors, fără voie, aduse, ridicate
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
lui Petre Zlătescu sau mama, în cel al lui Victor Eminescu), iată o seama de aspecte dezvăluite de poveștile unor destine ordinare... Destine ce compun, alături de personalitățile reținute de demersul unei istorii tradiționale, viața socială a epocilor trecute. Pe langă frânturile de viața cotidiană și de destine individuale, aceste momente ne-au adus în prim-plan și câteva detalii privind felul în care se implică Legația României de la Bruxelles în rezolvarea problemelor studențești, circulația documentelor între Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Zlătescu să se împrumute nesăbuit. De asemenea, necazurile financiare i-au pus probleme și în demersul său de a obține diplomă de doctor, căci nu plătise toate taxele de studii. Fascinante în sine, invitând adesea la o povestire romanesca, aceste frânturi de destine mărunte sunt fragmente prețioase de microistorie, mărturii ce ne permit să înțelegem viața cotidiană a societăților trecute, să le reconstituim bogăția și diversitatea. Corespondență celor patru tineri sau a părinților acestora (tatăl, în cazul lui Petre Zlătescu sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Lăscărică se pierdea în zgomotul pe care-l făceau roțile căruței pe pavajul prost din piatră de râu de pe străduța îngustă de la marginea orașului. Făcu un efort ca să înțeleagă și el ce spune, dar până la el nu ajungeau decât frânturi de cuvinte dezarticulate. Ajunse în preajma grupului negru ca o adunare de ciocli în întunericul nopții, văzu oamenii strânși roată în jurul celui care vorbea, opri calul care imediat își întinse botul spre iarba crescută rebel printre pietrele de pe marginea străduței. De
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un glas repezit. Uite că s-a făcut ziuă, stația nu este departe, să nu-mi mulțumești. Nu trebuie. Acum pleacă. În timp ce străinul se îmbrăca el mergea cu pași din ce în ce mai repezi prin cameră scoțând frânturi de cuvinte, sau de cântec, cu intonații barbare, nedeslușite. Străinul deschise ușa spre zorii care năvăliră înăuntru învăluiți într-un nor de abur tivit cu sclipirea albăstrie a zăpezii. Se scutură ca de un fior în frigul ce-l învălui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu un gest tăios și continuă să adune cioburile cu mișcări încete și calculate, așezând fiecare ciob cu partea reflectorizantă în jos pe fărașul de plastic. Nu voia s-și mai vadă chipul, doar în cioburile cele mărunte se vedeau frânturi colorate, care niciodată nu ar fi putut să constituie un întreg. Le aruncă departe în spatele curții la un morman de gunoaie. O ușurare deplină puse stăpânire pe ea. Izbucni cu voce tare: „Ce proastă sunt!” Pe drumul dinspre școală Niculaie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mesaje și cursul întâmplărilor cotidiene. Socotește că celelalte, atât de rare, inflexiuni personale sunt un păcat și o reminiscență a scrisului în jurnalul ținut înainte de plecarea din țară. Intuiește imposibilitatea pactului autobiografic: "nu există autobiografie lineară, certă, cronologică, ci numai frânturi ca din ceață care vin spre tine în dezordine. Nu se poate să te povestești fără a pune în chestiune certitudinea acestei povestiri. Evanescență nu numai a amintirilor, dar și a persoanei care și le deapănă: ea e compusă din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu imaginea convențională transmisă de cuvinte sau deduce sensul din spatele cuvintelor. Cuvântul "pisică" este alcătuit dintr-o înșiruire grafică de litere cu o reprezentare sonoră ce transmite prin convenție imaginea unui animal. În același timp este o imagine simbolică, o frântură dintr-o reprezentare iconică complexă și extinsă. În primă instanță, cuvântul "pisică" transmite imaginea unui animal. Treptat însă, această imagine se denaturează, deoarece textul însuși o transformă în ceva ireal: în societatea creată de autoare, animalul este folosit la instaurarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
se asigură și locuințe în colonie pentru nefamiliști în barătci special amenajate, iar pentru specialiștii căsătoriți garsoniere, chiar și apartamente, masă la cantina fabricii la prețuri acceptabile, precum și alte înlesniri. Stând în picioare, pe coridor, cu spatele la compartiment, auzea numai unele frânturi din conversația lor. Probabil, or fi contabili sau economiști, gândea el, în timp ce și-i imagina socotind la două birouri alăturate, fiecare din ei cu cotierele uzate și cu câte un creion chimic cât un făcăleț după ureche. Dar ce îl
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]