1,800 matches
-
pe coloane, roșul, iar sub cornișe albastrul. Acoperișurile sunt În stilul aripii de cocor În zbor. Admirăm Tongdae-mun, celebra poartă de est, una din cele nouă porți ale 563 zidului ce Înconjoară orașul vechi; Nanda-amun, marea poartă dinspre sud, cu freamătul nenumăratelor „eyeong” - piete... Noile magistrale care s-au format precum mugurii de bambus după ploaie explică metamorfozele care s-au petrecut În destinul metropolei Seul, distrusă În mare parte, ca și Phenianul În timpul războiului fratricid (1950-1953), cu intervenții militare străine
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
floristică cu nuanțele sale, silueta arborilor și linia arboretelor, jocul luminilor și al umbrelor, conturul orizontului în reverberația depărtărilor, luciul apelor sau succesiunea spațiilor sunt elemente ale limbajului pictural. O pictură, un tablou care se înregistrează odată cu percepția auditivă a freamătului, vuietului și ecoului se întregesc cu plăcerea olfactivă a aromelor, mereu altele dimineața sau seara. Spațiile verzi depășesc însă valoare artistică psihoemoțională. Prin condiționarea microclimatului, spațiile verzi au un potențial sanogenetic determinând influențe estetico-igienice și esteticocurative, ceea ce, în timpurile noastre
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
ca niște ferestre spre univers. Mai mult decât dragoste și afecțiune emană din pielea ce ne înconjoară. Mai mult decât un univers ia contact cu noi prin intermediul ei. Haina nemuritoare a imaginii, cântatul cuvântului și unduirea vântului, dulceața buzelor și freamătul nărilor abundă în versul poetului. Dar să nu uităm că și pentru el plutirea existențială e un nor fecundând lutul cu lacrima ploii " Cum mângâie dulce, alintă ușor/ Speranța pe toți muritorii!/ Tristeță, durere și lacrimi, amor,/ Azilul își află
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că murim pe-o coamă mândră/ în tărâmul nimănui// pune-n plic apoi scrisoarea/ și trimite-o la cutie// și așteaptă să-ți sosească/ fiindcă ți-ai trimis-o ție!648. Cu șoapta, cu foșnetul, cu tremurul unei lacrimi, cu freamătul neauzit al unui gând, poetul își compune fundalul meditației sale pe care se proiecterază transfigurate frânturi ale viselor sale, tresăriri ale spiritului său, reflexii și refracții ale mesajului divin. Rostuită ca spirit și ca prezență continuă în structurile latente ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
niște ferestre spre univers 721. Mai mult decât dragoste și afecțiune emană din pielea ce ne înconjoară. Mai mult decât un univers ia contact cu noi prin intermediul ei. Haina nemuritoare a imaginii, cântatul cuvântului și unduirea vântului, dulceața buzelor și freamătul nărilor abundă în versul poetului. Dar să nu uităm că și pentru el plutirea existențială e un nor fecundând lutul cu lacrima ploii Cum mângâie dulce, alintă ușor/ Speranța pe toți muritorii!/ Tristeță, durere și lacrimi, amor,/ Azilul își află
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce să aseamăn adaosul,/ când vraja pereche nu are?/ Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare,/ uitate-n ținuturi uitat-legendare?// De izbânzi, răspunzând în pierzanii,/ de-un farmec rănit/ amintește umbra subt ochi,/ de-o prelungire la nesfârșit// a vremii cu freamăt de mai,/de mireasma răsurii, de arderea gurii,/ de Eva în fuga ieșind din rai/ și, nu știu cum,/ de-ntâia ei umbra căzută pe drum830. Dacă în limba greacă umbră înseamnă scriere cu lumină 831 și mulți au considerat-o o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că murim pe-o coamă mândră/ în tărâmul nimănui// pune-n plic apoi scrisoarea/ și trimite-o la cutie// și așteaptă să-ți sosească/ fiindcă ți-ai trimis-o ție!932". Cu șoapta, cu foșnetul, cu tremurul unei lacrimi, cu freamătul neauzit al unui gând, poetul își compune fundalul meditației sale pe care se proiecterază transfigurate frânturi ale viselor sale, tresăriri ale spiritului său, reflexii și refracții ale mesajului divin. Rostuită ca spirit și ca prezență continuă în structurile latente ale
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
până la bătrânețe, urcând adeseori prin codri munții spre Templul Înțelepților și învățând treaptă cu treaptă. Fiind băiet păduri cutreieram Și mă culcam ades lânga izvor, Dar brațul drept sub cap eu mi-1 puneam S-aud cum apa sună-ncetișor. Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor. Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blând îngânat de-al valurilor glas. Lumea reală poate fi deseori suspendată în poveste, în lumea plină de fantasme, îmbrăcând hainele alegorice
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ar fi să vă înmânez acest material Dstre ca specialist în acest domeniu și să vă rog să faceți selectarea și apoi dactilografierea acestui material literar. Dacă veți binevoi a primi această rugăminte a mea, volumul ar primi titlul de „Freamăt târziu”. Volumul acesta, după părerea mea, ar fi o frescă a poeziei și vieții de la țară. Fiindcă eu la țară mi am dus viața. Eu am să vin cu materialul la Suceava și o să vă rog să-l selectați și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
faci contabilitate și prea puțin interesant“. După ce a terminat școala În 1991, Behlendorf a mers mai departe la Berkeley pentru a studia fizica, dar l-a nemulțumit lipsa de legătură dintre elementele abstracte pe care le Învăța În clasă și freamătul care Începea să se facă simțit pe Internet. „Pe vremea aceea, după admitere, fiecărui student i se dădea o adresă de e-mail; pe a mea am Început să o folosesc pentru a vorbi cu studenți și pentru a explora forumurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
când au trecut cele trei zile de izolare. Revedere cu Naidim Marin, după opt ani M-au băgat în altă cameră, unde am întâlnit pe fostul meu coleg de școală, lanț și celulă în timpul multor ani de temniță, Marin Naidim. Freamătul ce-l aveam în suflet la vederea lui s-a transformat în părere de rău; prea mult întârziase revederea, ca și cum am fi fost vinovați că despărțirea a fost așa de lungă. Nu eram în stare să spunem un cuvânt. Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
căci se urmărea în mod special discreditarea lui. Cuvintele îi erau sugerate de stăpânii lui și aveau darul să-l facă caraghios. Dușmanul, indirect, îl indica pe cel care reprezenta linia de conduită legionară. Privind spre tribună am simțit un freamăt în tot organismul care punea în mișcare toate fibrele văzute și nevăzute ale ființei mele. Așa mi se întâmpla ori de câte ori trebuia să intru direct într-un act de înfruntare, ca un cal înainte de concurs sau de șarja de atac. Se
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mare cu vin alb, am deschis o cutie de măsline și una de moluște afumate și un pachet de biscuiți uscați. Desigur, nu mai aveam nici un pic de hrană proaspătă și omisesem să cumpăr. Casa se afla încă în plin freamăt, dar începusem să-i cunosc ciudățeniile și mă simțeam înclinat să-i arăt mai multă prietenie. N-aș putea spune că avea asupră-mi un efect sinistru sau amenințător, dar îmi dădea impresia că ar fi o placă sensibilizată care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dulce ploaie,/Pe creștetele-a doi copii/ Cu plete lungi, bălaie.” (M. Eminescu, I, p. 179); -de; marchează cazul genitiv prepozițional, frecvent mai ales în limbajul popular și în limbajul poetic: „O mamă, dulce mamă, din negură de vremi/ Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.” (M. Eminescu, I, p. 189); -la; marchează cazul dativ prepozițional; este o construcție mai puțin frecventă în limba română contemporană: „A visa că adevărul sau alt lucru de prisos/ E în stare ca să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asemenea: El a reacționat potrivit așteptărilor mele. 7. Interjecția. Mai ales în limbajul popular și în limbajul poetic, vocativul este precedat de interjecția o, accentuând intonația specifică în diferențierea de nominativ: „O mamă, dulce mamă, din negură de vremi / Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi.” (M.Eminescu, I, p. 129) Opoziția de caz a substantivelor compusetc "Opozi]ia de caz a substantivelor compuse" Manifestarea în planul expresiei a opoziției de caz a substantivelor compuse depinde de gradul de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tot poet aș fi?” (M. Eminescu, I, p. 48); • subliniază și nuanțează aspectual temporalitatea acțiunii verbale, în sine, sau cu referire la diferiți factori implicați în desfășurarea acțiunii verbale: deja, abia, de-abia, tocmai: „Și abia plecă bătrânul.../ Ce mai freamăt, ce mai zbucium!” (M. Eminescu, I, p. 147), „Ce ți-e? zise un bătrân prietenos, care se ivi tocmai atunci la fereastă...” (M. Eminescu, P.L., p. 58); • exprimă continuitatea (unei acțiuni, stări etc.): mai, încă, tot: „Mai are încă - mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmat de adverbul mai, prepoziția de sau de amândouă), adjectivul pronominal cât, adverbele cât (singur sau urmat de prepoziția de), unde, când, cum, unde nu, conjuncția că (însoțită uneori, la distanță, de adverbul mai): „Și abia plecă bătrânul... ce mai freamăt, ce mai zbucium!” (M. Eminescu) „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului!” (L. Blaga) „În aceste atome de spațiu și timp cât infinit!” (M. Eminescu) „Încă ce rană-i pe dânșii, sărmanii băieți! Cum i-a mâncat râia prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
altădată, în altă parte etc.: „Nu era nimic în ea, în afară de o falsă biografie, incredibilă, din care reieșea că Stalin îi omorâse pe toți bolșevicii...” (M. Preda, Delirul, 377), „Dacă ești în stare, nu cere de la ei altceva decât să freamăte și să strălucească în lumină.” (O.Paler, Galilei, 107) • restrângerea sferei semantice a determinantului direct (sau a subiectului) prin adjectivele singur, unic: „Afară de romani, despre care va fi vorba îndată, mai era un singur popor care a fost tovarăș nedespărțit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
că o face pentru a ne oferi cadrul măreț al arhitecturii grecești și venețiene, ca un dat al încercării grandorii construcțiilor umane din dorința apropierii de Măreția Creatorului (Monaco; Sf. Sofia-Istambul; Cornul de Azur). La aceasta putem adăuga plăcerea privirii freamătului de culoare cuprins pe zidurile patinate ce mărginesc canalele din laguna Veneției (Gondolă la Veneția; Veneția Istambulului). Totuși virtuozitatea acuarelistei o descoperim în mica imagine „Saint Tropez”- trecerea poetică între zi și noapte în care totul se odihnește în reflexul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
rte ușor, își simți deodată picioarele de marmură. Prim i de la soțul său sărutarea de frăție cu oarecare neliniște; după aceea se veseli nespus, absolut fără nici o pricină. Fără îndemn, lăutarii își porniră din nou tânguirea lor bizară - ca un freamăt al pădurilor și ca un susur teluric. Dar beizade Alecu zvârli între ei oala, care se făcu țăndări, și ei amuțiră, plecându-și grumazurile. - O, prietinule al meu neprețuit - zise suspinând beizade Alecu, plecându-se spre abate și cuprinzându i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și șocuri sau sufluri cardiace intense ce au drept corespondent palpator, freamătul. Pacientul se află în aceeași poziție, decubit dorsal, cu membrele superioare pe lângă corp, în supinație. Palparea toracelui anterior vizează mai multe regiuni, după cum urmează: spațiul II i.c. parasternal drept (aria aortei); spațiul II i.c. parasternal stâng (aria arterei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Palparea impulsurilor cordului se efectuează cu pulpele degetelor ținute drept sau oblic pe suprafața toracelui, exercitând o presiune ușoară pentru Z3 și Z4 (zgomote de înălțime joasă) și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează cel mai bine prin intermediul osului, prin aplicarea feței palmare pe torace (cu degetele lipite). Prezența freamătului atrage atenția asupra existenței suflurilor cardiace, respectiv frecăturii pericardice. Șocul apexian Șocul apexian reprezintă impulsul maximal al cordului, mai precis al ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ușoară pentru Z3 și Z4 (zgomote de înălțime joasă) și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează cel mai bine prin intermediul osului, prin aplicarea feței palmare pe torace (cu degetele lipite). Prezența freamătului atrage atenția asupra existenței suflurilor cardiace, respectiv frecăturii pericardice. Șocul apexian Șocul apexian reprezintă impulsul maximal al cordului, mai precis al ventriculului stâng ce poate fi perceput la nivelul peretelui anterior al toracelui. Excepția apare la bolnavii cu dilatare de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sus menționate. Palparea în aria aortei a Z2 întărit apare la pacienții cu hipertensiune arterială sistemică, anevrism de aortă, stenoză aortică; Hipertensiunea arterială sistemică sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]