1,758 matches
-
pe suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce la crearea văilor și deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această apă freatică ajunge din nou la suprafață sub forma izvoarelor, sau a izvoarelor termale și gheizerilor. Apa freatică este de asemenea extrasă artificial prin puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această apă freatică ajunge din nou la suprafață sub forma izvoarelor, sau a izvoarelor termale și gheizerilor. Apa freatică este de asemenea extrasă artificial prin puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a putea evalua calitatea apei: de
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apă de mare) sau putred de mlaștină preferând apa unui izvor montan sau apa freatică. Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăți indispensabile proliferării vieții, care o deosebesc de celelalte substanțe. Apa își îndeplinește acest rol, permițând compușilor organici să reacționeze în moduri care să permită în cele din urmă replicarea. Este un
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
fi folosită judicios pentru generațiile viitoare. Apa potabilă este de obicei colectată la izvoare sau este extrasă din puțuri artificiale. Construirea mai multor asemenea puțuri ar fi o metodă pentru a produce mai multă apă, presupunând că pânza de apă freatică poate să asigure un debit adecvat. Alte surse de apă sunt ploile și apa din râuri și lacuri. Apa de suprafață trebuie însă purificată înaintea consumului de către om. Purificarea implică îndepărtarea substanțelor nedizolvate sau dizolvate, precum și a bacteriilor periculoase. Cele
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
cu apă și mediul înconjurător sunt foarte greu de eliminat și pot crea probleme serioase pentru mediul acvatic. Deversate pe sol, reziduurile rezultate din fabricarea detergenților obișnuiți sunt antrenate de ploi, ajungând la adâncimi foarte mari, chiar și dincolo de pânză freatică. Pentru creșterea performanțelor detergenților, în compoziția acestora se adaugă nitriți și fosfați, care au ca efect reducerea durității apei. Ajunși în mediul acvatic, aceștia stimulează înmulțirea algelor, ceea ce duce la scăderea conținutului de oxigen în apă, făcând imposibilă viața faunei
Detergent () [Corola-website/Science/300259_a_301588]
-
extind vatra și moșia satului, sunt alcătuiți din roci plastice, argile și marno-argile, intercalate cu pietrișuri și nisipuri, au versanții cu pante mari fapt pentru care sunt afectați de alunecări de teren, șiroire și eroziune în suprafață - și a apei freatice aflată în cantități reduse, condițiile naturale sunt favorabile locuirii: a) climatul este continental-moderat, cu influențe foehnale, cu temperaturi medii anuale de circa 9oC și precipitații în jur de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
puternic influențată de răul Mureș (187 m3/s debit multianual), fiind formată din o serie de cursuri permanente sau temporare cu curgere de la sud spre nord, așa cum le este dat sensul de inclinarea terenului. Au vai bine conturate. Nivelul apelor freatice prezintă variații importante fiind influențat de nivelul apei din râul Mureș. Fiind situată la o altitudine medie de 110 m, comuna beneficiază de o repartizare mai uniformă a temperaturilor între anotimpuri. Temperatura medie anuală este de 12,39 °C, în
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
dezvoltare pe termen lung. Odată cu punerea în exploatare a Proiectului minier de exploatare la suprafață prin cianurare există riscul ca întreg turismul din Munții Apuseni să aibă de suferit datorită imensului baraj cu cianuri și a potențialelor infiltrații în pânza freatică din întreaga zonă, fiind posibilă chiar o depopulare masivă a întregii zone. Roșia Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
inclusă în Câmpia Crișului, care a luat naștere prin depunerea sedimentelor transportate de Râul "Crișul Alb" la marginea vechiului lac Panonic. Apele subterane se întâlnesc la adâncimi de 0 - 5 m, în zona de câmpie. Regimul de alimentare a apelor freatice este cu alimentare mixtă (pluvial și din văile ce coboară din dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
vechiului lac Panonic. Apele subterane se întâlnesc la adâncimi de 0 - 5 m, în zona de câmpie. Regimul de alimentare a apelor freatice este cu alimentare mixtă (pluvial și din văile ce coboară din dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
adâncimi de 0 - 5 m, în zona de câmpie. Regimul de alimentare a apelor freatice este cu alimentare mixtă (pluvial și din văile ce coboară din dealuri). Oscilațiile de nivel ale apelor freatice sunt mici (sub 0,5m). Calitatea apelor freatice este bună, ceea ce face posibilă utilizarea lor în alimentarea cu apă a gospodăriilor din Seleuș. Principalele ape de suprafață sunt: Crișul Alb, Valea Cigherului cu afluentul Valea Mare, Valea Pâncotei, Valea Gut, canalul Matca și unele ape cu caracter predominant
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
ha (0,8%). Factorii limitativi care influențează semnificativ calitatea învelișului de sol sunt dimensionați de rezervă de humus (mică pe 2,3% din suprafața), textura fină (80%), compactitate (66%), portanta redusă (17%), eroziunea de suprafață (2,7%), excesul de umiditate freatică (11%), excesul de umiditate stagnanta (foarte puternic 1,4%, puternic 30%, moderat 16%, slab 21%). Pentru combaterea limitărilor menționate se impun acțiuni de fertilizare ameliorativa radicală, executarea unor lucrări de afânare adâncă, executarea arăturilor pe curbă de nivel, instalarea de
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
să se creeze curenți ce coboară din deal spre șes producând pagube culturilor agricole. Cu totul accidental se pot produce uneori ți alunecări de teren în anumite puncte mai înalte pe raza satelor Batoți, Scăpău, Devesel și Dunărea Mică. Apa freatică se găsește pe raza comunei la adâncimi variabile de la 35-40 m în satele Batoți și Tismana și până la 4-12 m în zone din satele Devesel și Bistrețu. Clima specifică zonei are un caracter temperat-continental cu ușoare nuanțe de climă mediteraneană
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de pășune de 557 ha. Principalele obiective turistice: Satul, potrivit tradiției istorice locale, s-a aflat pe locul numit Ceru, nume dat și satului. Lipsiți de resurse de apă, locuitorii s-au mutat în zona pârâului Tudorești și a pânzei freatice existente la 3-4 metri adâncime, numindu-și așezarea Deveselu. Sub acest nume este atestat documentar în 1637 (până în acest an jumătate de sat a fost a banului Preda Buzescu; tot acum, spătarul Preda Buzescu, fiul marelui logofăt Theodosie Buzescu și
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
de mătase cu sămânța indigena elită și galbenă, apoi rasele Milaneză, de Neapole și Milaneză încrucișată cu Japoneză. În localitate se practică și apicultura, fiind înregistrate peste 300 familii de albine. Terenurile bune pentru agricultură, cursurile de apă, bogăția apelor freatice din podul terasei au fost favorabile dezvoltării așezării omenești încă din vechi timpuri. Climatul este temperat - continental.
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
un fragment mai mic de meteorit din zona lacului poate fi văzut la Muzeul din Budapesta. Pornind de la această certitudine, sculptorul Ioan Astalus susține originea meteoritica a lacului. „La trecerea prin scoarță terestră (meteoritul - n.r.) a fracționat pânzele de apa freatică, dând naștere la izvoare de adâncime care nu seaca nici în cele mai crunte condiții de secetă”, spune Astalus, care mai adaugă că „faptul că izvoarele de adâncime îl alimentează a creat o floră și o fauna specifice, la îndemână
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
din zona centrală a localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare. Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa freatică, roca mamă, vegetația și relieful. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în procesul de eroziune. Pe versanții puternic înclinați, acoperiți cu vegetație rară, solul este expus eroziunii, prin apele de șiroire, care îndepărtează orizonturile superioare, iar orizonturile inferioare au
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
la soluri mai fertile. Pe terenurile plane sau cu înclinații mici, datorită impermeabilității orizontului, apa din precipitații nu pătrunde în profunzime în sol, stagnează în acest orizont, fapt care duce la pseudogleizarea solului. În zonele de luncă sau unde apa freatică este aproape de suprafață se obsearvă fenomene de gleizare și formarea unor soluri hidromorfe cum ar fi solurile gleice, lăcoviștile și soluri clinohidromorfe, sau cu gleizare slab sau moderată a unor soluri deja gata formate. Gruparea (solurilor) terenurilor în clase de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
86, D.C.87, D.J.207G. Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
bazinul hidrografic al Șiretului și al Bistriței. Șiretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluenta Bistriței cu Șiretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri. Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În vai, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime. În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate. Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvostepa, cu ierni aspre
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
câțiva zeci de metri, format din sfărâmături de roci. Pentru aceste cratere ocupate în general de lacuri, s-a generalizat denumirea de "maar", folosită în regiunea Eifel din Germania. În aceeași categorie intră și conurile fără rădăcină, formate în urma exploziilor freatice rezultate în timpul trecerii unei curgeri de lavă peste lacuri sau zone mlăștinoase, descrise în Islanda. O dată cu stingerea vulcanului procesele de eroziune devin predominante, ele fiind dirijate de sistemul pantelor caracteristice vulcanilor (convergente și divergente) și de structura lor. Structura, reprezentată
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
poartă în Sahara numele de gassi (când au ajuns să scoată la zi roca de bază) sau feidj (când subasmentul stâncos mai este acoperit cu o pătură subțire de nisip). Umiditatea mai mare din aceste depresiuni, ca urmare a apelor freatice (provenite din ploi sau condensarea vaporilor de apă) permite chiar instalarea unei vegetații (în special de curmali). Acestea sunt oazele mult căutate de caravane și vizitatorii deșerturilor. Pe lângă asociațiile de dune transversale și longitudinale, cu o anumită uniformitate, majoritatea ergurilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
naturii argilelor, prin injectări cu diferiți lianți. Măsuri curative se aplică în situațiile când alunecările s-au declanșat și acțiunea lor trebuie limitată sau împiedicată. Ca primă măsură se impune captarea surselor de umezire a argilelor (izvoare, pânze de ape freatice) și dirijarea lor dincolo de perimetrul zonei afectată de alunecări. Printr-o astfel de intervenție, argilele încep să se usuce și procesul de alunecare poate fi oprit. Numai după o asemenea măsură urmează și amplasarea de ziduri sau diguri din beton
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
diviziunea Câmpiei Române numită Câmpia Râmnicului. Altitudinea scade de la vest spre est, de la la . Altitudinea medie este de . La suprafață se găsesc depozite loessoide, urmate de nisipuri și pietrișuri, iar mai în adâncime există argilă care constituie și suportul apelor freatice (aflate la circa adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]