26,912 matches
-
iubesc scotocind în amurg de cetăți Prin creneluri subțiri, desenându-te fin Pe o stradă de rând, sub o umbră de pin: Te iubesc princiar, doamna mea. Zvârcolit te iubesc, te respir fumegând Când îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea ta Te iubesc în genunchi și în albul de nea Nelumesc și suav, draga mea. Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploi Cu o mână de flori , neputând să mă cert Ca lipsindu-mi prea mult, nu mai știu să mă iert
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mai mult Te iubesc scotocind în amurg de cetățiPrin creneluri subțiri, desenându-te finPe o stradă de rând, sub o umbră de pin:Te iubesc princiar, doamna mea.Zvârcolit te iubesc, te respir fumegândCând îmi pui pe obraz, nufăr cald, fruntea țaȚe iubesc în genunchi și în albul de neaNelumesc și suav, draga mea.Mă-nfior,omenesc , așteptând printre ploiCu o mână de flori , neputând să mă certCă lipsindu-mi prea mult, nu mai știu să mă iertși trăiesc, respirând lumea ta
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut. Vei înflori naivă și tandra că un chin De sărbători păgâne; sălbăticită-n rugi Nu vei avea, de tine, nici unde să mai fugi Eu voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin. Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi ... Citește mai mult Eu voi pleca de mâine în anotimpul meuTu vei dormi când tainic voi incerca să-nchidNu poartă năruita, cu mâini de spini și frig,Ci vremea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
-n trandafiri,Cum te iubesc mai tare de când mi te-am pierdut.Vei înflori naivă și tandra că un chinDe sărbători păgâne; sălbăticită-n rugiNu vei avea, de tine, nici unde să mai fugiEu voi fi vreasc de sânge pe fruntea ta de crin.Și dacă vor mai trece prin părul tău dovezi... XXVII. EI VIN PLECÂND..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015. Se coace grâul pe sub amintiri, se face fum țărâna din copite Sub
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
batistă, mai aspră că mâna unui măceș, mai tandra că matasea cuvântului pe care-l puteam rosti în taină doar uneori, nimănui... “Mama...” șopteam în noapte -să știu cum sună-, să mi-o imaginez în somn punându-și palmă peste fruntea mea de frig, peste fruntea mea de urâtă, dar acolo nu era nimeni, doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
unui măceș, mai tandra că matasea cuvântului pe care-l puteam rosti în taină doar uneori, nimănui... “Mama...” șopteam în noapte -să știu cum sună-, să mi-o imaginez în somn punându-și palmă peste fruntea mea de frig, peste fruntea mea de urâtă, dar acolo nu era nimeni, doar șirul prelung de spaime și mâinile mici, strângându-se deasupra capului, să nu mă lovească din nou piciorul acela cu pantof de lac și mâna aceea sub formă de gheara ...și
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
o coaja de ou într-o batistă,mai aspră că mâna unui măceș,măi tandra că matasea cuvântuluipe care-l puteam rosti în tainădoar uneori,nimănui...“ Mama...” șopteam în noapte-să știu cum sună-,să mi-o imaginez în somnpunându-și palmapeste fruntea meade frig,pește fruntea mea de urâtă,dar acolo nu era nimeni,doar șirul prelung de spaimeși mâinile mici, strângându-sedeasupra capului,să nu mă lovească din noupiciorul acela cu pantof de lacși mâna aceea sub formă de gheara...și depărtarea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
într-o batistă,mai aspră că mâna unui măceș,măi tandra că matasea cuvântuluipe care-l puteam rosti în tainădoar uneori,nimănui...“ Mama...” șopteam în noapte-să știu cum sună-,să mi-o imaginez în somnpunându-și palmapeste fruntea meade frig,pește fruntea mea de urâtă,dar acolo nu era nimeni,doar șirul prelung de spaimeși mâinile mici, strângându-sedeasupra capului,să nu mă lovească din noupiciorul acela cu pantof de lacși mâna aceea sub formă de gheara...și depărtarea care dureacând mama mea
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mulțumire: Mulțumesc Doamne pentru puterea de a vedea diferența dintre bine și rău. A doua mulțumire: Mulțumesc Doamne pentru puterea de a auzi glasul Tău care mă cheamă la Tine. A treia mulțumire: Mulțumesc Doamne pentru puterea de a mângâia fruntea rodului iubirii mele. A patra mulțumire: Mulțumesc Doamne pentru puterea de a savura pâinea noastră cea de toate zilele. A cincea mulțumire: Mulțumesc Doamne pentru puterea de a simți că Ești atât de aproape de mine. A șasea mulțumire: Mulțumesc Doamne
A ŞAPTEA MULŢUMIRE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378281_a_379610]
-
zis el, tu nu vezi că delirezi?” A făcut o pauză, a oftat și iar a început să plângă, înfundată în perne...M-am apropiat de ea, de căpșorul acela frumos al ei și am început s-o mângâi pe frunte și pe obraji; câtva timp a tăcut, cuprinsă ca și mine de o dulce ispită. Desprinzându-se din acele dulci mângâieri, puțin jenată, mi-a reproșat: “Tu încă nu înțelegi toate acestea!” Le înțelegeam perfect, dar eu eram mistuit de
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Marți, 2 aprilie 2013, la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, s-au întâlnit delegația Consiliului Național al Comunității Naționale Române din Șerbia, condusă de către Daniel Petrovici, președinte, și delegația Comunității Românilor din Șerbia, în frunte cu Stevan Mihalov, președinte. La început, Daniel Petrovici a făcut o scurtă prezentare a Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, a vorbit despre departamente, despre organizare, apoi despre Proiectul pilot privind introducerea limbii române în școlile din Timoc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
unor profesori scriitori, așa cum chiar eu sosisem de la Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, a echipei de artiști de la Casa de Cultură din Reghin, condusă de pictorul Marcel Naste, recent recunoscut în Italia pentru valoarea sa, a unor scriitori din Târnăveni, în frunte cu Răzvan Ducan, a prestigioșilor intelectuali din orașul de pe Mureș, precum președintele Senatului Universității „Petru Maior”, Cornel Sigmirean, poetul și radiofonistul de prestigiu Dr. Valentin Marica, bibliologul Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, omul de teatru Zeno Fodor
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
o pensie pe viață de 100 de lei pe lună pentru poetul Eminescu, care a primit ajutoare și din Bucovina.” Într-un ultim articol, publicat la 25 Decembrie 1887 de către Revista ”Familia”32, aflăm că un grup de cetățeni de frunte ai Iașului au solicitat Camerei Deputaților acordarea unei pensii pentru Eminescu. Iată textul acelei petiții: ,,Domnule președinte, domnilor deputați! Poetul Mihail Eminescu suferind de mai mulți ani de o boală grea care-l pune în imposibilitate de a-și procura
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
unor profesori scriitori, așa cum chiar eu sosisem de la Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, a echipei de artiști de la Casa de Cultură din Reghin, condusă de pictorul Marcel Naste, recent recunoscut în Italia pentru valoarea sa, a unor scriitori din Târnăveni, în frunte cu Răzvan Ducan, a prestigioșilor intelectuali din orașul de pe Mureș, precum președintele Senatului Universității „Petru Maior”, Cornel Sigmirean, poetul și radiofonistul de prestigiu Dr. Valentin Marica, bibliologul Dimitrie Poptămaș, fost director al Bibliotecii Județene Mureș, omul de teatru Zeno Fodor
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
sunt prezentate aspecte din specificul istoric, cultural-literar și lingvistic al comunității aromane. Activitatea de depistare a talentelor s-a desfășurat de multe ori „pe teren”, în țările de origina ale artiștilor, prin eforturi personale deosebite ale comitetului de redacție, în frunte cu Dan Anghelescu, director și Mihaela Albu, redactor șef al Revistei Carmina Balcanică. Cele două lucrări lansate vor servi ca mesageri culturali-informativi și educativi în general, dar și ca material de studiu în mediile academice și studențești de specialitate. Despre
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
din cultura țărănească, a celor trei etape amintite: A) Ritual de separație: tânăra care a împlinit 14 ani, la Sân’Toader își spală pentru prima oară părul cu ierburi mirositoare, se piaptănă cu cărare pe mijloc (Ardeal) sau cârcei pe frunte (Banat) pregătindu-se pentru intrarea în horă. Treapta nubilității în ordine socială, o conferă sacrul horal. Odată cu intrarea în horă, fetei i se conferă nu numai intrarea oficială în societatea propriu-zisă cu drepturi și datorii, ci și intrarea în lumea
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
însuți (însăți)!”, acest unic făurar de sine, ca ființă complexă, de mare rafinament și subtilitate adeseori tăcută, această creatoare a peste 90 de roluri, care a susținut peste 330 de spectacole pe toate continentele Terrei, a purtat, nevăzut, săpată pe frunte, ca o aripă de albatros, și reflectată, pe frontispiciul templului care este, cheia de boltă sintetizată de Mihai Eminescu, în însemnarea conform căreia: Când îl citești pe Kant, mintea ți se deschide ca o fereastră prin care pătrunde lumina unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
un moșneag care o sfătuiește să meargă undeva, într-o vâlcea anume, unde sunt fragi copți. Văzând fragii copți, Babă Dochia crede că a venit primăvară și, cântând „Ta, ta, ta caprele mele/ Ta la munte/ Să facem brânză de frunte”, pornește prea din timp cu turmă la munte. Totuși, prevăzătoare, Babă îmbracă nouă cojoace, pe care, în drum, le aruncă pentru că, pe masura ce urca muntele, vremea se încălzea. Dar, în a nouă zi, odată ajunsă în vârf de munte, se lasă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
să își ceară locul la masa rotundă care decide soarta țării. Să-și făcău auzită vocea. Să devină stăpîni în țara lor. Creștinilor le spunem să nu le fie rușine de identitatea lor creștină. Dimpotrivă. E vremea să-și ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern și structurile suprastatale îi batjocoresc și i-a batjocorit de mult timp. Le ignoră contribuția extrem de valoroasă la binele cetății. Dar faptele lor strălucesc mai tare că soarele la amiază. Dacă statul secular nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
a apărut TOCMAI ca reacție/”contraatac”, față de infamia/blasfemia comisă, în 1998, de Dilemă lui Andrei Pleșu!), care, prin instigarea la iconoclastie, nu reușesc decât „să întărate”, intru deplină ființare, miturile românești, printre care cel eminescian ocupă un loc de frunte (aici, nu vom pierde vreme și hârtie, cu oligofreni isteroizi, de tipul consilierului prezidențial Criști Preda...!) - și suntem în deplin acord atât cu, să zicem, Roșa del Conte, care, în lucrarea Eminescu sau despre Absolut, Ed. Dacia, Buc., 1990, pp.
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
amuzat Regelui că „Țară a fost învățată să vă iubească. De-acum o s-o învățăm să ne iubească pe noi”. Deși cinic, Petru Groza se pare ca spunea un adevăr: nu era timp pentru subtilități. El însuși fusese instalat în fruntea guvernului cam „cu încălțătorul” și împotriva voinței regale, prin demersul ministrului Vysinski, trimis special de Stalin la București în acest scop. E normal să ne întrebăm acum: oare Stalin, care-l recomandase atunci pe Groza cu atâta insistența, ce-i
30 decembrie – ziua cand s-a schimbat, dintr-un condei, forma de stat a Romaniei [Corola-blog/BlogPost/93729_a_95021]
-
cu „Istoria mondială” a lui Wellter, coborând la originea popoarelor lumii antice... Își aminti, probabil, o noapte geroasă de ianuarie, când sta îndurerat lângă corpul neînsuflețit al iubitului învățător și se ruga către „frumoasa Bucovină”: „Cu cimbru verde-ncinge antică fruntea ta...” Îi apărură în memorie și toloaca din apropiere, unde-i plăcea să se joace de-a mingea cu prietenii... 20. Hotelul Moldova, interbelic. 21. Biserica Parascheva, Knap, anii 1860 21. Casa generalului, 1900 (1780) 22. Hotelul Lemberg, prima jumătate
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
să echilibreze spațiul mediatic. Și apropo de modernizare. Biserica noastră este singura Biserică Ortodoxă din Europa, cred că și din lume, cu un post de televiziune - ”Trinitas TV” - plus o agenție de știri „Basilica”. Arhiereii Sfântului Sinod al BOR, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel, mergând pe firul Evangheliei, au modernizat instrumentele de lucru, de propovăduire a învățăturii și a faptei bune; au înnoit forma, dar nu fondul. De două mii de ani, toți înaintașii noștri, chiar dacă inii au plătit
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
lungul anilor drept unul dintre cei mai vocali și mai critici apărători ai identității arhitecturale din Montreal. Călin Rovinescu (53 de ani) (oto CNW/Air Canada) Românul este în prezent CEO-ul Air Canada, se află din luna iunie în fruntea Consiliului de Administrație al Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA) și deține titlul de Doctor Honoris Causa al Université de Montréal. Călin Rovinescu s-a născut în București și a ajuns în Montreal cu vaporul, împreună cu familia sa, la vârsta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93762_a_95054]
-
pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că cetatea a fost construită de bizantini între anii 971-976 e.n., având în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]