5,270 matches
-
în necropolele Sciției Minor ne oferă o imagine de ansamblu asupra orientării religioase a locuitorilor acestei zone: credința anterioară a defuncților și a celor ce au efectuat ritul, evoluția ritului și a monumentelor funerare, a inscripțiilor și a inventarului. Riturile funerare cunoscute în cadrul necropolelor din Sciția Minor sunt două: incinerația și inhumația. 1.1. Ritul incinerației Această practică rituală a fost exercitată îndeosebi în perioada elenistică, cunoscând o anumită amploare în perioada precedentă răspândirii creștinismului. Afirmația este demonstrată prin prezența unor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
înhumaților, în unele cazuri, s-au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi; deși, în unele cazuri, inventarul funerar (vezi supra) este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, există totuși și anumite elemente de origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
anumite elemente de origine barbară; 4) Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) unde mormintele erau protejate cu țigle; 5) Sucidava (jud. Constanța) unde, în cele șase morminte de inhumație prezente în bazilica creștină din secolul IV, defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența inventarului funerar a determinat o datare specifică perioadei romano-bizantine. Tot aici trebuie amintită și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și prezența unor morminte colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce, precum și a altor morminte simple (într-un caz, prevăzut cu un pat de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine sunt date de sărăcia ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de țigle și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine sunt date de sărăcia ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și cu inventar). Elementele prezenței paleocreștine sunt date de sărăcia ori absența inventarului funerar (cele mai multe cazuri), de orientarea defuncților (V-E), poziția mâinilor pe bazin precum și a unor cruci modeste din sârmă de bronz etc. 2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
2.2. Monumente funerare Monumentele funerare constituie o altă serie de indicii privind prezența elementelor paleocreștine în necropolele din Sciția Minor, dintre care amintim: 1) cripta bazilicii A de la Argamum, plasată sub prezbiteriu; 2) sarcofagul din piatră sau alte construcții funerare de la Callatis (jud. Constanța) precum: a) mormintele cu cameră boltită și cu dromos (M78, M318, M338), care prezintă elemente paleocreștine (o inscripție creștină, semnul frecvent al crucii etc.) databile în secolul V; b) mormintele cu cameră simplă construite din piatră
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
zid din același material tencuit cu mortar, prevăzut cu un dromos; c) mormintele cu galerie simplă de tipul unei camere mortuare realizate în pereții galeriei în care au fost introduși câte 2-3 defuncți dispuși alăturat ori sub forma unui complex funerar de forma unor galerii multiple în formă de cruce (secolele V-VI); asemănări la Tomis, Odessos, Provadia; 3) cripta martirică de sub altarul bazilicii de la Halmyris (Dunavățul de Jos, jud. Tulcea), prevăzut cu dromos (descoperită la 15 august 2001). Monumentul conține
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
x 1,40 m). Elementele prezenței martirice paleocreștine ale acestui monument sunt date de prezența a două inscripții grecești referitoare la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sunt date de prezența a două inscripții grecești referitoare la identificarea celor 4 schelete descoperite in interiorul monumentului, orientarea rituală a acestora și absența obiectelor de inventar; 6) complexele funerare la Tomis (municipiul Constanța): a) cavourile cu caracter familial, monumente funerare cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu trei camere mortuare dispuse în cruce, unde inhumații (așezați dorsal, cu mâinile împreunate) erau depuși în sicrie de lemn (laturile lungi aveau incizate cruci de tipul crux Latina). Monumentul e prevăzut cu niște nișe în partea superioară a camerelor funerare, unde au fost descoperite mai multe opaițe cu semnul crucii și alte obiecte de inventar cu simboluri paleocreștine (o cruce și doi porumbei incizați pe o cataramă de argint aurit) etc.; b) morminte în firidă cu o cameră de acces
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
asupra celor din Tomis; d) criptele pentru relicve prezente la 5 din 6 bazilici; cea a bazilicii mari din sectorul vestic al orașului poate fi considerată cea mai vastă construcție cruciformă pertinentă aparținând unui edificiu de cult paleocreștin; 7) monumentele funerare din Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța) sunt reprezentate de: a. prezența a două cripte pentru martiri: 1) bazilica «simplă» A, care conține scheletele a 5 martiri. Cripta, identificată sub pavimentul prezbiteriului, prevăzută cu o scară de acces, avea o inscripție
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
piatră, databilă în secolul V; 2) bazilica cu transept (D) a cărei criptă prezintă nișa unui reliquarium (1 m x 1,20 m x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie (5 schelete) (vezi infra), ce ne oferă multe indicii creștine începând de la cele ambientale, precum orientarea construcției, prezența crucilor bizantine sau simple, a unor litere grecești «Q» (prescurtare a cuvântului Qe\o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor litere grecești «Q» (prescurtare a cuvântului Qe\o\j = Dumnezeu), până la cele rituale, precum orientarea defuncților spre V-E, poziția încrucișată a mâinilor pe piept, inventarul etc.; monumentul aparține secolelor VI-VII. La Callatis a fost descoperit un cavou funerar deosebit de îngrijit (3,60 m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m), având 9 schelete dispuse alăturat). Hipogeul era prevăzut cu un dromos (3 m) cu 5 trepte (-2,20 m) și cu elemente paleocreștine: două inscripții
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
un alt mormânt (5 schelete dispuse alăturat), unde au fost descoperite fragmente ceramice, un mic vas cilindric de bronz etc. Monumentul, din secolul VI, indică zona centrală a necropolei paleocreștine callatiene. Mormântul de tip hipogeu de la Tomis are o cameră funerară la vest (6,15 m x 3,90 m x 2,90 m), decorată cu o pictură complicată (motive geometrice, vegetale și hagiografice). Este prevăzut la est cu un dromos (3,65 m x 1,46 m) cu o scară
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
altar: a) 8 cripte-martyrium: Axiopolis (capela ad sanctos) -1, Halmyris -1, Niculițel -1, Tomis -3, Tropaeum Traiani -2; b) 11 cripte-reliquarium: Argamum -1, Beroe -1, Capidava -1, Histria -1, Tomis -5; Tropaeum Traiani -2. Cinci bazilici cimiteriale au deservit serviciul funerar al necropolei în următoarele așezări: bazilica D - Argamum, A - Axiopolis, Beroe, B - Noviodunum (edificiu inedit) ; D - Tropaeum Traiani. 3.2. Descoperiri în locuri izolate Elementele paleocreștine descoperite în afara necropolelor sunt date de următoarele aspecte (pe care le prezentăm alfabetic): 1
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
prezența la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii (secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unui fragment epigrafic grecesc ce amintește de prezența unui «martir și episcop»; inscripția (secolul VI) fiind incompletă, nu a putut fi identificat nici personajul. Textul contribuie la atestarea prezenței episcopatului la Tomis; b) a unor invocații paleocreștine prezente pe inscripțiile funerare grecești, care ne vorbesc despre: 1. funcțiile deținute în cadrul Bisericii universale (pe o arhitravă a unei bazilici tomitane): Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale; Paul sirianul, hipodiacon; 2. concepția religioasă a populației creștine: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bazilici tomitane): Heraclide, citeț al Sfintei Biserici universale; Paul sirianul, hipodiacon; 2. concepția religioasă a populației creștine: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă; 3. credința în viața de dincolo (pe o arhitravă de la o construcție funerară): Entolios din Caesareea o dedică soției sale defuncte, Kaliope a lui Sulfera: Așeaz-o, Doamne, cu drepții, mormântul fiind un locaș veșnic. Trei fragmente din marmură de formă circulară, ne spun că au fost depuse, în cinstea lui Dumnezeu: Pentru pomenirea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
obiecte vechi,prin cheltuiala lui Paternus, preacinstitul nostru episcop. Amin; e) a simbolurilor paleocreștine prezente: 1. pe capace de vase din lut ars, ornamentate uneori cu cruci (Tomis și Callatis) etc.; 2. în inscripțiile creștine (porumbelul), pe frontonul unei stele funerare; 3. prin frecvența crucii simple (pe arhitrava fragmentară a unei bazilici din Tomis) (la începutul și la sfârșitul textului; fragmente de capiteluri decorate cu cruci (Tomis și Callatis); 4. prin crucea stilizată în formă de ancoră și pe cea de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost descoperite ruinele a două bazilici cu altare și baptisterii în formă de cruce, o criptă-reliquarium în bazilica A și o bazilică cimiterială D; 2) la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a unui baptisteriu cruciform (adânc de 0,50 m), aparținând unei bazilici fără criptă. S-au mai descoperit și numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii, o cruciuliță
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a două bazilici cu altare și baptisterii în formă de cruce, o criptă-reliquarium în bazilica A și o bazilică cimiterială D; 2) la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a unui baptisteriu cruciform (adânc de 0,50 m), aparținând unei bazilici fără criptă. S-au mai descoperit și numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii, o cruciuliță de aur etc.
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a fost descoperită o bazilică creștină cu criptă, cruciulițe de bronz (M236d și M237b), cercel cu cruce (M238d), o bazilică cimiterială, tipurile de morminte și pozițiile defuncților, ceramică etc.; 4) la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a fost descoperită: o stelă funerară creștină, o cruce de calcar, ruinele unei bazilici creștine de tip sirian (secolele IV-VI), o anumită frecvență în săparea crucii în piatra unor morminte ori a capitelurilor vreunei bazilici (pe obiecte), inscripții funerare creștine (caracter doctrinar sau citate din
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]