1,577 matches
-
1879, după ce a fost dezafectat. Între anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
anii 1840-1841 muncitorii furnalului răspândeau zvonul susținând alimentarea unei secții de pudlat cu gazele rezultate din furnal. Baza secției pentru prăjirea minereului se află la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
la același nivel cu nivelul depozitului pentru mangal și gâtul furnalului, legate cu podul pentru încărcarea furnalului. Podul are o lungime de 59,56m; o lățime de 3m, structura podului era metalică amplasat pe trei picioare construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
pentru turnarea fontei furnalul a fost modificat în furnal cu vatra deschisă, dimensiunile interne puțin s-au schimbat însă diametrul cuvei a fost redus de la 1,2m la 95cm pentru a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843 pentru exploatarea experimentală cu huilă adusă de la Vulcan, jud. Hunedoara. Acest experiment nu a avut loc deoarece Tezauriatul a interzis pornirea furnalului folosind huilă pentru că nu era rentabilă pentru tezauriat. În plus
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
a se produce mai ușor fontă cenușie necesară turnătoriilor. Pornirea furnalului a fost stabilit de Tezauriat pe Februarie 1843 pentru exploatarea experimentală cu huilă adusă de la Vulcan, jud. Hunedoara. Acest experiment nu a avut loc deoarece Tezauriatul a interzis pornirea furnalului folosind huilă pentru că nu era rentabilă pentru tezauriat. În plus proprietarii minelor de huilă din Valea Jiului au ridicat prețul huilei la achiziționare astfel Tezauriatul nu a fost de acord cu prețul cerut de proprietarii minelor iar experimentul s-a împotmolit
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
pentru că nu era rentabilă pentru tezauriat. În plus proprietarii minelor de huilă din Valea Jiului au ridicat prețul huilei la achiziționare astfel Tezauriatul nu a fost de acord cu prețul cerut de proprietarii minelor iar experimentul s-a împotmolit, din cauza asta furnalul a fost pornit la jumătatea lui 1843. La începutul lui 1843, Tezauriatul a dispus transferul de 5,09-5,66m³ cocs de Valea Jiului de la Toplița la Govăjdia pentru a experimenta în cubilouri. Aceste experimente au avut loc dar rezultatele erau sub
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
mangal la cubilouri a avut loc abia în a doua jumătate din anii 1870, și asta pentru o perioadă scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
jumătate din anii 1870, și asta pentru o perioadă scurtă: Cheltuielile de exploatare din campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
campania anlului 1848 au fost: Pe lângă volumul de 28,35 m3/min. al aerului suflat în furnal, producția anuală de fontă a fost de 2438T. Din furnal nu doar fontă brută se obținea ci și fontă pentru turnat. Dacă din furnal s-ar obține exclusiv doar fontă brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
brută, fără a obține fontă pentru turnat, așa s-a luat în calcul o producție săptămânală de fontă de 95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
95T și 210kg. Notând faptul că producția săptămânală de fontă în Decembrie 1852 a ajuns la 109T și 323Kg), după ce din furnal trebuia obținut și fontă necesară pieselor turnate într-o cantitate între 112T și 12kg - 140T și 15kg, astfel furnalul timp de două zile pe săptămână produce fontă cenușie necesară turnării, din cauza asta producția de fontă scade, astfel că săptămânal se produce doar 84T, iar în cele 52 de săptămâni al anului se produce fontă pentru turnare și afânat într-
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
în scopul colectării metalelor prețioase în reziduul plumbos insolubil și prelucrării metalurgice până la plumb bogat. Soluțiile de sulfat de cupru sunt prelucrate pentru obținerea sulfatului de cupru cristalin, cu utilizare în viticultură. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii 5 ani sunt introduse rețelele interioare de circulație, tip cale ferată îngustă, și se construiește o centrală electrică proprie și laboratorul central. Între anii 1933-1935 sunt reconstruite cuptoarele de prăjire
Ampelum Zlatna () [Corola-website/Science/322473_a_323802]
-
o cale ferată de interes local cu ecartament îngust care a fost și prima cale ferată minieră de pe teritoriul Transilvaniei. Această cale ferată a fost construită în special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea Ferată de Interes Local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10 km de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic. Mai demult transportul minereului de exploatat de la minele din Ghelari a fost efectuat cu
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
căruia minereul transportat prin tunel să se coboare în valea Retișoarei care se afla la o diferență de nivel între 90-100m față de ieșirea tunelului. După vărsarea minereului pe rostogol, la baza rostogolului veneau transportatorii care adunau minereul și transportau spre furnalul de la Govăjdia care se afla la o distanță de 4 km. Cu ajutorul acestor investiții s-a reușit reducerea costurilor transportului de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
o distanță de 4 km. Cu ajutorul acestor investiții s-a reușit reducerea costurilor transportului de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și au grăbit construcția căii ferate până la furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și au grăbit construcția căii ferate până la furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul de 633 care a costat 20000 Koroane. Ulterior s-au mai construit și două
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
existente, astfel în acest scop a devenit necesar construcția unui sistem separat pentru transport. Din cauza problemelor economice și geografice au ales construirea funicularelor. Construcția funicularului a fost finalizat în anul 1884 care asigura în totalitate necesarul de minereu primelor trei furnale de la Hunedoara. Însă după pornirea furnalului nr. 4 la Hunedoara, sistemul existent de funiculare s-a dovedit a fi ineficient pentru asigurarea uzinei cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
devenit necesar construcția unui sistem separat pentru transport. Din cauza problemelor economice și geografice au ales construirea funicularelor. Construcția funicularului a fost finalizat în anul 1884 care asigura în totalitate necesarul de minereu primelor trei furnale de la Hunedoara. Însă după pornirea furnalului nr. 4 la Hunedoara, sistemul existent de funiculare s-a dovedit a fi ineficient pentru asigurarea uzinei cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile și costurile ridicate pe care le pezenta transportul mangalului și minereului de fier spre două direcții, spre furnalele de la Hunedoara și la furnalul de la Govăjdia, în anul 1897 s-a hotărât schimbarea radicală a sistemului de transport. Așa s-a construit „” unde la stația finală din Retișoara ajunge minereul de fier exploatat de la minele din Ghelari, deunde se
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile și costurile ridicate pe care le pezenta transportul mangalului și minereului de fier spre două direcții, spre furnalele de la Hunedoara și la furnalul de la Govăjdia, în anul 1897 s-a hotărât schimbarea radicală a sistemului de transport. Așa s-a construit „” unde la stația finală din Retișoara ajunge minereul de fier exploatat de la minele din Ghelari, deunde se transportă spre uzinele de la Govăjdia
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]