187,018 matches
-
noi n-au stat deloc la îndoială, ci și-au îndreptat cu deplină curăție ochii sufletului spre Dumnezeu cel Atotputernic și, acceptând în cugetul lor moartea pentru credință, s-au legat cu toată tăria de chemarea lor, în care au găsit că Domnul nostru Iisus Hristos S-a întrupat pentru noi oamenii ca să nimicească toată fărădelegea și să ne asigure puterile necesare spre a intra în viața cea veșnică. Pentru că n-a socotit o răpire a fi El întocmai cu Dumnezeu
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ocrotit”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a LVIII-a, 13, în PSB, vol. 53, p. 242) „N-a tulburat-o pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună dreptate. Că nu era singură înlăuntru, ci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
tulburat-o pe fericita aceea nici spaima de ostașii ce stăteau la ușă, nici scurtimea timpului, nici singurătatea în care se găsea ea, cea atacată, nici că era numai ea în casă, nimic din acestea; ci, ca și cum s-ar fi găsit între prieteni și cunoscuți, așa le făcea pe toate, fără temere. Și pe bună dreptate. Că nu era singură înlăuntru, ci avea sfătuitor pe Iisus. Acela era alături de ea, Acela Se atingea de inima ei, Acela îi întărea sufletul, numai
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Is. 6, 1), li se face de către Stăpânul o primire mai măreață decât le-o făcuseră cei asemenea cu ei robi. Stăpânul nu-i primește ca pe robi deși și aceasta ar fi o nespusă cinste, căreia nu-i poți găsi egal -, ci ca pe prieteni ai Lui. Voi sunteți prietenii Mei (In. 15, 14), le spune El. Și, pe bună dreptate, că tot El a spus: Mai mare dragoste ca aceasta nu are, ca săși pună cineva sufletul pentru prietenii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la raclele mucenicilor, după ce am trecut pe lângă celelalte sicrie, gândul nostru ajunge mai înalt, sufletul nostru mai puternic, râvna noastră mai mare, credința mai fierbinte. Când ne gândim apoi la chinurile, la luptele, la răsplățile și la cununile sfinților acestora, găsim iarăși alt temei de și mai mare smerenie. De-ai fi făcut fapte mari de tot, vei socoti că n ai făcut nimic mare când pui față-n față virtutea ta cu luptele acelora, iar dacă n-ai făcut nici o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sfinți, p. 501) Puterea vindecătoare a sfintelor lor moaște și chiar a îmbrăcămintei sfinților mucenici „Fiindcă de obicei nu te las fără știri despre cele ce se petrec aici în lipsa ta, iată, să știi că sfinții martiri s-au găsit de către noi. Când am sfințit biserica, mulți au început să ceară într-un glas, zicând: Să sfințești și biserica aceasta ca și pe cea de la Roma. Le-am răspuns: O voi face dacă voi afla relicvele martirilor. Și îndată m-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
arate semne. Am adus oameni care să scormonească încet, cu mâinile, la arătarea noastră, și au început să se vadă sfinții martiri. În tăcerea noastră s-a luat o urnă și s-a așezat ușor lângă locul sfântului mormânt. Am găsit doi bărbați de o mărime cu totul deosebită, cum îi arăta vârsta de mai înainte. Toate oasele erau întregi, se vărsase foarte mult sânge. Două zile convoaie de mulțime au venit să vadă rămășițele pământești. Ce să-Ți spun? Le-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vindecare pe măsură. În cazul pătimirilor trupești, adesea, poate că ne ducem departe ca să dăm de vreun medic și cheltuim bani și născocim multe altele care ar putea să-l convingă săși pună în joc toată știința și să ne găsească alinare suferinței. Aici, însă, nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nu avem nevoie de nimic din toate acestea: nu tu călătorii lungi, nu tu osteneală, nici consultații repetate, nici cheltuială a banilor, ci ajunge să aducem o credință sinceră, să vărsăm lacrimi fierbinți împreunate cu trezvia sufletului și pe dată găsim vindecare sufletului și dobândim tămăduire trupului. Ai văzut putere a doctorilor? Ai văzut noblețe? Ai văzut meșteșug neînvins de boli? Căci, adeseori, în cazul pătimirilor trupești, îndărătnicia bolii a biruit meșteșugul doctorului. Aici, însă, nu se poate vedea vreodată așa ceva
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cuvântări de laudă la sfinți, p. 483) Când moaștele sunt împărțite la mai mulți, își arată mai mult bogăția „Raclele mucenicilor sunt cu mult mai de preț decât orice comoară. Comorile de bani împresoară de primejdii pe cei ce o găsesc; dacă se împarte în mai multe părți, prin împărțire comoara se împuținează. Cu comorile raclelor mucenicilor nu-i așa; găsirea lor nu-i aducătoare de primejdie, iar împărțirea lor nu le împuținează. Cu totul contrar comorilor de bani. Acestea, după cum
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în tribunale, au primit porunca de a sacrifica și neascultând-o au pătimit ce au pătimit, ci și aceia ce au primit să sufere ceva pentru cele ce plac lui Dumnezeu; și dacă cineva ar cerceta lucruri cu exactitate, ar găsi că aceștia din urmă sunt chiar mai mult martiri decât aceia. Pentru că nu este același lucru ca, atunci când Ți se pune în față ruina și pierzania sufletului, să primești și să pătimești ceva ca să nu-Ți pierzi sufletul, sau să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
interioară a sfârșitului amenințător. Filimon se simte ca și cum ar fi chemat la "ziua judecății" (p. 386), într-un proces lumesc al propriei vieți. Dar cine e acuzatorul? Un anume Nichifor Fătu, care îi spusese lui Filimon că e un copil găsit în zona gării și plasat apoi într-o colonie din preajma carierei de piatră. Acesta i-a creat lui Filimon în permanență impresia unui ins nefast, a unei autorități opresoare, pe care o detestă și cu care intră în conflict. Iar
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
Murray, Londra; Lord Stanley, Rouman Anthology Collection of the National Ballads of Moldavia and Vallachia, Hertfort, 1856; E. B. Mawer, Proverbele românilor, English Proverbs, Proverbes français, Deutsche Sprichtowörter, London, Bucarest, 1882. Revenind la opinia lui S. Mehedinți, că folcloriștii vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în studii ale sale despre spiritualitatea populară românească, tipărite în celebra publicație engleză Folklore, a folosit informații din cartea autoarei românce
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
că nu-mi era în drum, l-am ocolit, în anticariatul mic, pe colț, de lîngă Mîntuleasa. Stația de tramvai. După firmă, face negoț de artă, a se citi bibliofilie. Genul de loc, adică, în care nu prea speri să găsești vechituri ceva mai proaspete, cărți bune de după război. Înșelătoare bănuială, cînd ochii mi se opresc pe Sonatinele lui Cosașu, apărute undeva în toiul Supraviețuirilor, în '87, la Cartea Românească. O copertă simplă, aproape interbelică, alb - foaie, negru - text, cu discrete
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
lume în care scriitorul, persoană purtătoare, totuși, de mutră și biografie, era doar micul anonim din spatele (poză pe coperta a IV-a? Nici poveste...) cărții! A fost un flux al memoriei jalonat de bucăți din pagină, acelea pe care le găsești subliniate gros cu roșu-creion (chiar așa, țineți minte plaivazul cu două capete, roșu și albastru, unul scria, altul corecta, modelul retro de no.2 cu radieră?) în cărțile care au o vîrstă. Mai pe urmă, aceleași amintiri (viață, lectură, ce
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
o fată - și paradisul visat, care devine paradisul pierdut. María José Sanchez crede că vocația ei artistică este să picteze monstruozitatea vieții; Jaime González, extravertit și cuceritor, vrăjitor al penelului, poate reproduce opera oricărui maestru, dar nu reușește să-și găsească stilul personal; Marcos Molina Schulz, cel mai frumos și cel mai talentat student din facultate, este inapt să se bucure de darurile cu care este înzestrat. Împreună, vor alcătui un ménage ŕ trois, de o senzualitate extremă, dar inocent prin
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
chior, deși era cel mai mic dintre ei. Asta nu părea să-l deranjeze prea mult, știa să se descurce, singura soluție era pesemne să studieze, era al șaselea din opt frați și, la nici o lună după venirea la Madrid, găsise deja doi elevi pe care-i medita la desen tehnic. Dacă nu vorbea bine de taică-său și se referea la el doar cu particula "don", de parc-ar fi vorbit de un străin, asta era din alt motiv. Don
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
era făcut, dar nu erau haine pe jos, scrumierele erau murdare dar golite, cărțile n-aveau loc pe etajere, dar teancurile ce sprijineau pereții erau aranjate pe teme și autori. Pe o tăblie foarte mare, sprijinită pe două șevalete, se găseau un pupitru, mai multe blocuri de desen așezate după mărime și trei cutii de carton cu câte trei sertare, din acelea în care se țin havanele. Acolo-și ținea creioanele, și avea extrem de multe, toate proaspăt ascuțite, unele atât de
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
trecut-o mie, am tras iarăși și înainte de a expira fumul i-am văzut ochii pironiți într-ai mei și atunci m-am gândit pentru prima dată că și el era drăguț, în felul lui grosolan și țărănos, i-am găsit un șarm curios și profund în felul în care privea, aproape cu dulceață, nașpa, mi-am zis, m-am amețit, pe urmă a fumat Marcos și i-a trecut țigara lui Jaime, care continua să mă fixeze. Așteptase să ia
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
cu oricare din băieții ăia care păreau atât de deștepți, de amuzanți și ingenioși cât timp îi vedeam la bar și atât de insignifianți dup-aia, alteori nu-mi făceam probleme. Când îi cunoscusem pe Marcos și pe Jaime mă găseam într-o etapă de indiferență sentimentală, în care n-aveam nevoie de nimeni, nu mă interesa decât să pictez și să mă distrez, totuși, seara aceea fusese altfel. Îl admiram pe Marcos, fumasem mult și am simțit că-l iubeam
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
premisa de nevinovăție. Edificatoare este, în acest sens, analiza făcută "colaboraționismului" lui Tudor Vianu (Gelu Ionescu a fost unul dintre asistenții profesorului), la capătul căreia, după ce trece în revistă faptele și, mai cu seamă, comportamentul cotidian al savantului, autorul îi găsește unele circumstanțe atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic profitoare a
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
parte, din perspectiva dramei familiei Lovinescu (soția reputatului critic, mama Monicăi, a murit în condiții crunte, în închisoare), perpetuarea ascensiunii sociale a profesorului după schimbarea de regim, pe fondul terorii abătute asupra vechii elite culturale și politice nu-și poate găsi explicația decât într-un deficit de etică. De altfel, foarte înțelegător cu Vianu, Gelu Ionescu se arată intransigent cu Mircea Eliade, pentru refuzul acestuia de a face publice motivele apropierii sale de ideologia Gărzii de Fier. Dar nici Vianu nu
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
sine, ca și cum s-ar sfii de-o denudare morală, de-o nemijlocită confruntare cu eul propriu. Programatic, își propune: "de la poezia obiectelor, adică, măcar prin subînțelesuri/ să ajungi tot la ceea ce te interesează pe tine - la tine adică" (despre scaun). Găsim la d-sa schițate, nu fără o anume cochetărie, două atitudini: una a abordării subiectului prin intermediul contextului, a ambianței sale fenomenale, alta a incapacității de-a evada din "propria apă călduță, de comoditate și clișee verbale", id est iluzia, simpla
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
celei engleze sau unei preferințe de dezvoltare internă; în orice caz, se constată o folosire deosebit de intensă a termenilor a lista, listare, listat, atît în texte de specialitate, cît și în jurnalism și în uzul curent. În indicații tehnice putem găsi reprezentat întreg cîmpul semantic; pentru instrument apar sinonimele printer și imprimantă, iar pentru acțiune - a lista și tipărire: "numărul de pagini listate cu un printer"; "câte pagini a listat un anumit utilizator, pe ce hârtie a listat (normală, folie, glossy
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
eliptică a scrisului lor. Impresii, senzații și asociații surprinzătoare de cuvinte, acesta e tărîmul lor de predilecție. Dar în nici un caz coerența unor expuneri purtate pas cu pas în jurul unei intuiții inițiale. Nimic din toate aceste lacune nu sînt de găsit în proza lui Andrei Codrescu. Tocmai de aceea mărturisirea autorului de pe coperta a IV-a Scrisorilor din New Orleans - "Sunt un poet care scrie proză. Scriu proză pentru că în poezie nu încap atîtea detalii, în proză pot să pun în
Un poet prozator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10435_a_11760]