4,792 matches
-
ea sonor, când Nick a luat-o ca să se întoarcă la locurile lor. De unde până atunci se ținuse tare, bărbatul și-a pierdut controlul și s-a prăbușit pe banchetă. Chipul îi era contorsionat din cauza durerii. Bill, tatăl lui Caitlin, galben la față ca ceara, dar cu ochii uscați, a venit și-a luat-o pe Milly de mânuță, distrăgându-i atenția de la suferința nemascată a lui Nick. Cu toate că Susan fusese întotdeauna prietena lui Nick - după ce avuseseră o legătură de scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
făcu un gest larg cu mâna, poftindu-l să-l urmeze. Hai! zise. Nu te teme... Nu sunt curist și nici n-am intenția să te fur. îi plăcu chipul acelui bărbat, obosit, marcat de ridurile unei vieți grele, aproape galben din cauza ceasurilor de muncă de noapte, cu pleoapele înroșite și o mustață căzută, pătată de nicotină. — Vino, insistă. Știu ce simți când ești singur într-un oraș ca ăsta. Eu am venit din Berberia acum cincisprezece ani cu mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
smuls din meditație. Orașul se trezea. Ceea ce noaptea fuseseră doar ziduri înalte cu ferestre închise și imprecise pete întunecoase de vegetație, la lumina zilei se transformase într-o risipă de culori, unde roșul violent al autobuzelor contrasta cu albul fațadelor, galbenul taxiurilor, verdele copacilor frunzoși și amestecul anarhic al afișelor țipătoare ce acopereau zidurile cu miile. Și lumea. S-ar fi zis că toți locuitorii pământului își dăduseră întâlnire în dimineața aceea pe larga promenadă maritimă, intrând și ieșind din clădiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
că Începe la țanc. Oricine mai Întârzia după această oră era Întâmpinat cu o privire severă și scrutătoare, indicându-i-se totodată din ochi ceasul de pe perete. Jucării de plastic, colorate În nuanțele primare, ședeau proptite de pereții zugrăviți În galben și dădeau evenimentelor o notă de frivolitate. De-a lungul acelorași pereți, se Întindea, Într-o manifestare de veselie curând Înăbușită de fumul de țigară și de nervii iritați, o friză compusă din desene În creioane colorate, ale căror subiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
zise Lou de după birou. Derek a plecat acum o jumătate de oră. * * * Am găsit-o pe Lesley În vestiarul femeilor, care era gol acum, după vânzoleala de la prânz. Era ghemuită pe o bancă și se vedea că plânsese. Combinația dintre galbenul costumului de gimnastică și verdele colanților, care era extraordinară atunci când era veselă, Îi făcea acum fața să pară mai palidă. Chiar și ochii ei albaștri arătau mai deschiși decât de obicei, Înconjurați de pungi roșii, umflate. I-am adus un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Rachel, i-am reproșat eu. O s-o Încasezi și tu În pauza de prânz. Am luat-o către recepție și ne-am oprit În fața avizierului. În mod previzibil, Într-un colț era prins un fluturaș imprimat cu Învolburări psihedelice de galben și oranj, care anunța o petrecere pentru seara aceea. Se chema Paradisiac și urma să se țină la un club din Lambeth. — Rahat, am exclamat eu. E dincolo de râu. — Doar puțin, Îmi atrase Rachel atenția. Și poți merge cu dubița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
însă puteai să-i ascunzi foarte bine sub marginea pantalonilor. Colegii mei de la școală ar fi pălit de invidie. M-au învârtit de mai multe ori încolo și-ncoace, până mi-a venit amețeala. Dezbăteau ce-mi stă mai bine, galbenul cu flori sau roșul cu dungi. Când adulții dezbat un asemenea subiect, nu le arde de glumă. A trebuit să stau drept, să mă țin nemișcat, să întind brațele, să mă răsucesc, să fac câțiva pași. Ei au șoptit, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
au suflecat mânecile. Și-au dres glasul, s-au apucat de bărbie ori de lobul urechii, au încruntat sprâncenele, au făcut un pas înainte, un pas înapoi, ba chiar au început să vorbească singuri. S-au decis în sfârșit pentru galben și Francesco m-a luat iar în brațe. Am simțit în jurul meu ramuri mângâietoare și am alunecat lin în jos, în lungul tulpinii. M-a așezat încetișor pe podea. Francesco știa cum să se poarte cu mine. Dacă ai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a continuat tata, „iar boul nostru a trebuit să tragă din toate puterile, fiindcă drumul nepietruit se termina cu o pantă. Apoi am luat-o la dreapta. În depărtare se zăreau alte lanuri de grâu, erau galbene sau de un galben bătând spre brun și pe margini năpădeau buruienile. Se luminase îndeajuns, puteai vedea limpede culorile. Acum și oamenii aveau chipuri. Mai înainte, întunericul nopții le vopsise tuturor fețele în negru. Din spate, de unde ședeam, vedeam ceafa tatei. Avea gâtul așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
De jur împrejur, vedeam numai galben. „Taxiuri”, ne-a explicat Sanowsky, „așa sunt ele la noi, galbene. Pe noi, americanii, un singur lucru ne pasionează mai mult ca mașinile și anume banii. În principiu, aici totul e galben și verde. Galben de la taxiuri, verde de la dolari.” Asta l-a distrat și pe tata. A râs din toată inima. Acum pricepusem și eu: America este atunci când bărbați în maiouri conduc mașini galbene și numără bani verzi de hârtie. În curând avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
drum spre poartă și toți purtau aceleași pelerine galbene, cu glugă, ca Naoko și Reiko. Toate culorile aveau o nuanță și o strălucire aparte în lumina soarelui. Pământul era negru-negru, crengile pinilor de un verde sclipitor, iar oamenii îmbrăcați în galben arătau ca niște duhuri speciale cărora li se permitea să calce pe pământ doar în diminețile ploioase. Se deplasau în tăcere deplină, ducând cu ei unelte, coșuri și saci. Portarul și-a amintit numele meu, l-a bifat pe lista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
care atunci cînd o luau contra curentului semănau cu Lindbergh În fotografia făcută cînd traversa Atlanticul. Peștii Ăștia zburători mari sînt cel mai bun semn din lume. CÎt vedeai cu ochii, apa era acoperită de petice de sargase de un galben pal - asta Înseamnă că fluxul a pătruns deja; și mai erau și niște păsĂri care se agitau deasupra unui banc de ton. Se vedeau cînd săreau din apă - erau doar din Ăia mici, la vreo nouă sute de grame. — Poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
la vreo patrușcinci-cincizeci de ani? L-ați văzut pe tovarășu’ Ăsta Îndepărtîndu-se de cîmpul de bătĂlie? — Nu, răspunsei. N-am văzut nici un tovarăș care s-arate așa. MĂ privi pentru o clipă și observai că ochii Îi erau de un galben care bătea spre gri și că nu clipea deloc. — Mulțumesc, tovarășe, Îmi răspunse În franceza aia ciudată și apoi vorbi repede cu colegul său Într-o limbă care nu-mi suna cunoscut. Apoi urcară pe cea mai Înaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
În același timp. PĂi asta se face În filme. De ce n-am face-o și noi? Veni și absintul și, prin strecurătoarea pe care erau așezate bucăți de gheață, Roger turnă apă, lăsÎnd-o să picure În băutura de un galben curat, pînĂ ce aceasta luă o nuanță lăptoasă de opal. — Poftim, gustă, spuse el cînd absintul căpĂtă nuanța potrivită. — Are un gust tare ciudat. Și-ți Încălzește stomacul. Are gust de medicament. PĂi e un medicament. Și Încă unul destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
se putea altfel. Mulțumesc foarte mult! Este prima dată când îi mulțumesc și o fac la modul cel mai sincer. Am făcut bine că i-am dat telefon. Un zmeu roșu plutește pe cer și culoarea lui pare artificială în comparație cu galbenul pal al narciselor și rozul florilor de cireș. Totul în jur prevestește vara. Îmi dau seama că eu însămi o aștept cu nerăbdare, ceea ce îmi pare un lucru destul de neobișnuit, deoarece nu mi s-a mai întâmplat asta de foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a cumpărat un magazin întreg de brânzeturi. Cafeaua și ceaiul sunt servite în termosuri elegante, vinul e în frigider, iar în barul situat într-un colț al sufrageriei poți găsi orice băutură îți dorești. Sufrageria lui Charlotte e decorată în galben și alb: covoarele sunt destul de groase ca să ți se afunde tocul în ele, canapelele sunt luxoase și confortabile. Bolurile de sticlă cu flori constituie petele de culoare. Totul se servește pe tăvi de argint și pe farfurii de porțelan - unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
sticlă cu flori constituie petele de culoare. Totul se servește pe tăvi de argint și pe farfurii de porțelan - unele mai mari și ovale pentru antreuri și altele mai mici, pentru oaspeți. Toate sunt cu motive florale în nuanțe de galben și verde, ceea ce s-ar potrivi mai degrabă la țară decât într-o casă cu pretenții din Fulham. Dar asta-i o trăsătură a clasei sociale din care provine Charlotte: se comportă că provincialii, chiar și când sunt în oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Mercedes-ul lui Garamond și În spate Renault-ul lui Belbo, pe văi și dealuri, până când, În timp ce lumina soarelui Începea să slăbească, am ajuns În preajma unei construcții ciudate, Înfipte pe o coastă, un fel de castel din secolul al XVIII-lea, galben, din care se detașau, așa mi s-a părut de departe, niște terase pline cu flori și arbori, luxuriante În ciuda anotimpului. Cum ajunserăm la poalele costișei, intrarăm pe un platou unde erau parcate multe mașini. „Aici ne oprim”, zise Agliè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
toate argumentele, nu puteam să nu admir ușurința cu care iubita mea sporovăia în italiană. Parlava stupidamente! râdea și îmi arunca priviri galeșe - să nu fiu prostuț, să nu mă supăr. După o jumătate de oră îmi trimitea chiar bezele. Galben și tremurând, am luat Suferințele tânărului Werther și m-am duc să citesc la privata ecologică. Acolo, ghinion - cartonul era întors pe fața cu Pamela Anderson. Ocupat! Îl las pe Goethe pe fundul unui lighean ruginit și dirijez găinile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ei, Paulino, că tot ție o săți fie greu, dacă o înveți cu nărav. Vino să vezi ce năsuc micuț are, îl îndemna ea și Vasile se așeza lângă Paulina și minute în șir își admirau odorul. — Un păr galben, galben auriu ca spicul de grâu, îl mângâia Vasile. Va fi o blondină frumoasă, frumoasă. Cu cine va semăna oare? — Cu mine, că doar eu am făcut-o. — Nu că n-ai fi frumoasă, Paulino, că ești cea mai frumoasă femeie
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
dacă e a ei, a ei rămâne, or dacă ar fi rămas în șatră, or dacă pleacă. — Măi, oameni buni, veți avea greutăți. Ziceți că vă mutați cu șatra. Cine știe ce întâmpinați acolo. Veți avea nevoie de bani și câte un galben din această splendidă salbă vă va salva. Adresarea cu „oameni buni” le-a picat la inimă țiganilor și și-au dat seama că Prințesa a ajuns la niște boieri cu suflet, ceea ce i-a bucurat foarte mult. — Cu greutățile sântem
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rămășițele fostului sediu mărginaș, al reprezentanților legii și ai ordinii. Acesta fu sfârșitul Secției de Poliție de Sud-Est! SATHARIEL Rămăseseră patru. Un fel de chintă spartă... Primul, ca întotdeauna, pășea pe drumul desfundat Îngerul blond, emisarul Cerurilor, cu tricoul lui galben, pătat de gudron și cu blugii gri mototoliți, năpădiți de scaieți și murdăriți circular, în tur, de la iarba strivită. La un metru în spatele său, umăr la umăr, înaintau sub perdeaua razelor lunare, în noaptea fără vânt, Poetul și cu Fratele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mult, nici mai puțin. Ca toată lumea. ― Numai că fiecare primește mai mult decât noi, rectifică Brett. Această propoziție constituia un tur de forță. Dar n-avu nici un efect asupra căpitanului. N-avea timp de nimicuri și jocuri de cuvinte. Indicatorul galben îi reținea întreaga atenție și-i stârnea curiozitatea. ― Ceilalți merită mai mult decât voii doi la un loc. Mergeți să vă plângeți trezorierului Companiei dacă doriți! Acum ieșiți de-acolo. ― Să ne plângem la Companie, murmură Parker către Brett care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ieși un sertar în care se găseau hainele și câteva obiecte personale. În timp ce se îmbrăca, Ash își părăsi culcușul și se apropie de el. Îi zise încet, încheindu-și cămașa: ― Mama vrea să-ți vorbească. Îi arătă din cap indicatorul galben care clipea constant pe consola suspendată în apropiere. ― L-am văzut de când am deschis ochii, răspunse Dallas luându-și bluzonul. Lumină galbenă puternică. Securitate 1; nu alertă. Să nu afle nimeni. Dacă într-adevăr ceva nu merge, vor fi avertizați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mod inconștient. Lambert se întoarse pe jumătate la deschiderea spre exterior, ca o reacție instinctivă la apropierea necunoscutului. Tambuchiul alunecă pe-o parte. Valuri de praf și vapori se-nvolburau în fața oamenilor. Zorile aruncau pe planetă luciri portocalii. Nu era galbenul familiar și reconfortant al lui Sol, dar Dallas nădăjduia că pe măsură ce astrul va urca la zenit lucrurile se vor aranja. Le furniza destulă lumină pentru a vedea prin aerul dens care transporta o puzderie de particule. Trecură pe platforma ascensorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]