1,633 matches
-
dragul meu. Soarele, soarele ăsta e de vină. Să nu mai ieși niciodată fără băscuța ta, da? Da, mama... soarele... Și am adormit cu cârpa udă pe frunte și mama uitându-se îngrijorată la mine, supraveghindu-mi somnul întretăiat de gemete scurte și înăbușite. ...Valurile de căldură, asemenea unor maree aeriene, se rostogoleau peste câmpia clocotitoare a Bărăganului, împiedicându-mă să ajung la fântâna care se profila pe linia orizontului. Ca Ana cea iubitoare a Meșterului Manole, mă străduiam să depășesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și un stroboscop în foaier. Un prieten, artistul Tom Sachs, concepuse cutia mare din mijlocul camerei de zi, zbârlindu-se și mârâind la oricine se apropia. Prin difuzoare fixate în exterior se auzea zornăit de lanțuri, ca de altfel și gemete și râsete foarte autentice ale celor morți. Stafii din hârtie albă creponată unduiau prin copaci, iar dovlecii complicat sculptați și viu iluminați punctau poteca pietruită ce ducea spre casă. Și cu toate că era vorba de o petrecere absolut pentru adulți, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pe urmă ceva mă obligă să pricep că nu eram singur. Mă simți? mă întrebă. - Dispari, am șoptit. Eram prea terminat ca să rabd una ca asta. Dispari... A venit vremea să înveți ceva, am auzit spunând o voce, ca un geamăt. Nu eram singur. Și indiferent ce era acolo, știa cine sunt. Ceva se mișcă din nou în pădure. Oscilațiile tumultului prinseră să se ițească cu o furie sulfuroasă de vânt fierbinte și apoi, aproape imediat, încetară să se mai zbată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
trecut pe lângă ea. Apoi alta. După care am auzit ceva. Ca un hârșâit. Venea de dincolo de ușa dormitorului, iar dunga de lumină de la baza ei s-a stins. După care am auzit sunetul distinct al unui chicotit. Am scos un geamăt. Chicotul de dincolo de ușă continuă să răsune. Însă era un chicotit lipsit de umor. Aplicele nu mai pâlpâiau și singura lumină de pe coridor era a lunii care se revărsa prin fereastră mare care dădea spre grădină. Îl vedeam pe Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ca un Terby. Strânse păpușa la piept, legănând-o. N-am zis nimic și m-am uitat spre Robby, cerându-i ajutorul, dar el era absorbit de jocul video sau se prefăcea că era și peste zgomotul de împușcături și gemete am auzit mașina Martei demarând din fața casei. - Terby știe chestii, șopti Sarah. Continuam să înghit în sec. - Ce...chestii? - Tot ce vrea să știe, zise ea firesc. - Iubito, e timpul să mergi la culcare, am zis, apoi uitându-mă spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un perete pe care tata agățase copertele înrămate ale revistelor în care apărusem. Iar pe alt perete se vedeau (și mai trist) fotografii de-ale mele tăiate din diverse ziare. În acest moment a trebuit să mă predau cu un geamăt și să mă uit în altă parte. Tata devenise un sihastru, cineva care fie nu știa că fiul său era pierdut pentru el, fie refuza să creadă acest lucru. Apoi camera - aproape simțind cât de mult mă consumam - plonjă înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de război și momente de relaxare în tabără, aniversări la popota ofițerilor, mici bucurii ale trupei. Completând efectul vizual, o bandă sonoră, inteligent montată, aduce în urechile vizitatorilor sunetele specifice războiului: explozii, focuri de armă, comenzi ale gradaților către soldați, gemetele răniților, zgomotul roților de tren transportând muniția de război, lectura unor reportaje de ziar scrise în zona confruntărilor militare. Fișierele se deschid mișcând ușor degetul pe ecran - chiar dorința ta este cursorul mecanismului electronic. Standuri uriașe expun decorații de război
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mulate pe corp, formează o învârtejire de corpuri, zvâcnesc în ritmurile unei muzici mărețe, grave, din ce în ce mai neliniștite. Privesc în jur: nici urmă de boxe, acordurile par să iasă din pământ sau să cadă din cerul crispat a furtună: este însuși geamătul firii, ieșindu-i din viscere. Multă lume îmi împărtășește curiozitatea. Spectacolul a devenit punctul nevralgic al salbei de happening-uri din acea zi, și publicul a crescut tot timpul, pe nesimțite, oprindu-se la o distanță respectuoasă de locul reprezentației
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și inteligibile, fără să-mi pese prea mult de vremuri și de durerile sau confuziile trecătoare în care m-au aruncat ele, de fatalismul colcăitor și seducător din jur, ascunzând pe cât mi-a stat în puteri, ca și preotul Laocoon, geamătul de suferință și de neînțelegere pe care mi le-au provocat acei șerpi ai oricăror adversități cu care „lumea” întâmpină pe cei curajoși! Pe cei ce cred, în ciuda tuturor riscurilor - ba și îmbătați de ele! -, cele ale sărăciei, ridicolului, calomniei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și comparații, apoi îi trimite la căruțele din urmă pe cei mai slabi, iar pe alții îi ușurează de ranițe și arme. Un bărbat tânăr, fără mustață, din Deleni, gemând cere parcă îndurarea noastră. Urcat în ambulanță nu-și contenește gemetele decât la protestările noastre, după aceia începe a dormita. Și tot drumul a dormitat. Din când în când la locuri grele, când trebuia să meargă și pe jos, iar gemea și începea să șchiopăteze când ne uitam la el. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poezie adevărată, deși am fost considerați (ne-am considerat?) o literatură bazată pe poezie. Acum constatăm, prin prezența în jurii, prin cărțile pe care le primim că e vorba de mult mimetism, mult infantilism, mult gregarism, multă prostie infatuată. Mult geamăt pentru nimic, ca să fiu mai plastic. Când apar cărți semnate de optzeciști ele înseamnă cu adevărat "ceva". E generația nouă în degringoladă? E necitită? A vrut să se rupă de "tradiție" și acum a ajuns în bălării? Cum vede criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
învinețite, chircite de foame, Jalnice bătrâne timpurii Abia născute, abia înțărcate curând Lovise ar fi încercat să meargă culcate într-o ladă Bătută-n cuie, au fost acoperite cu pământ Amanda a bocit tare Cu glas prelung, în prag de geamăt: Un urlet tremurat, Cu multe aii, miaii, vaii, niaii, Care printre euhh și uhhh prelungi Mai lăsa și loc de fraze (ce spune omul la durere): Da' aiasta nu-i de îndurat. Da' aiasta și pe diavol l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bici cu nodurele de plumb la capete. Și pe piatra lor au ajuns stropi de Sânge și fărâmituri din Trupul Domnului când Îl loveau cu biciul. Au auzit și loviturile și cuvintele de batjocură și au văzut și scuipările și gemetele și toată răutatea umană dezlănțuită. Dacă vezi, te ia groaza. Toate par a vorbi câte a Îndurat Domnul pentru noi. L-au bătut, a fost tras de barbă și multe cuvinte josnice I s-au spus. Toate parcă șoptesc tainic
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
m-au Întrebat cît am făcut pentru povestea cu rețeta de la New York. - Nimic. Am primit o pedeapsă cu suspendare. - Păi la fel o să iei și-aici, a zis gaborul care se ocupa de grup. Dintr-o dată s-au auzit niște gemete și țipete groaznice de jos, dintr-o parte, și am crezut pentru o clipă că gaborii Îl luaseră la șuturi pe epileptic. Dar cînd am coborît, am văzut că se tăvălea pe jos, cuprins de o criză, și doi agenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
spărgeau dând din ele sunete adânci și puternice, păreau că plâng de durere și de jale la fiecare bucată ce cădea. Alții aruncau sfărâmăturile din fereastra clopotniței pe drum, lângă camion, și acolo, prăvălindu-se pe pământ, scoteau un alt geamăt înăbușit, care răsuna până în inimile noastre. [Garda noastră se plimba printre sfărâmături, băgând pe furiș din ele în buzunar. Au vândut călugărițelor, mie și Liei multe bucăți. Bucura, femeia de serviciu, care rămăsese cu mine după plecarea Dumitrei, a recunoscut
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
viață, cu simțiminte bune, gentil și cu farmecul familiei sale. În episoadele cele mai tragice, îl umfla râsul aducându-și aminte de un caraghioslâc: fusese la groaznica nenorocire de la Ciurea; după ce ne descrise ciocnirea, prăbușirea vagoanelor, incendiul, țipetele răniților și gemetele muribunzilor: „Și eu n-am avut nimic, alături de atâția nenorociți, nici vecinul meu, care, ieșind din vagon, nu uită un curcan mare ce ducea acasă, curcanul mirosea a fript foarte ispititor!“ Și râdea cu poftă! corespondența cu iașii Eram în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
topoare, și măcelăriră pe cei 52 închiși. În ultima celulă, sătui de sânge, traseră mai multe fo curi într-un plutonier, îl lăsară drept mort și, nemaiavând ce păzi, plecară cu toții în oraș. Peste câtva timp, soldații de pază auziră gemete și țipete în partea închisorii păzite de legionari. Legionarii nu mai erau, dar, conduși de vaiete, găsiră pe pluto nierul zăcând în sânge. Îl luară cu ei și, inspectând restul închisorii, găsiră cadavrele groaznic mutilate ale celor 52. Înștiințară poliția
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
destul de bine dispuși, unii dintre noi chiar cu câte o sticlă de bere în mână. Am luat-o agale la plimbare, și când mai aveam cam 500 m până la destinația noastră, auzim la un moment dat niște sunete, ca niște gemete... dar în valea aceea măreață a Cernei, înconjurată de versanți înalți de peste 300 m, toate sunetele se auzeau ciudat, cu un fel de ecou care se prelingea peste vale până departe. Ne tot dădeam cu părerea ce poate fi, poate
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
înalți de peste 300 m, toate sunetele se auzeau ciudat, cu un fel de ecou care se prelingea peste vale până departe. Ne tot dădeam cu părerea ce poate fi, poate un muget de cerb, sau de alt animal sălbatic, un geamăt de durere...... Am ajuns într-un loc unde Cerna se prelingea chiar pe lângă drum cu vreo 5-6 metri mai jos, pe lângă un zid de sprijin, astfel că de pe drum te puteai uita în jos, unde era și un izvor termal
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în Iași. Două treimi din populație fugi, rămânând 20-25 de mii de suflete; totuși erau mai multe sute de morți pe zi. Nu se mai vedea circulând o trăsură, și cel ce trecea pe acele străzi deșerte n-auzea decât gemetele agoniei, printre obloanele închise ale dughenelor și caselor. Era o adevărată ploaie de morți; oamenii stăteau ca muștele în stradă".2 În cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost adoptate primele măsuri sistematice de organizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
atât de tânără și de suavă, mă târa de mână spre intrările din dos ale hotelului Opera, și nu fiindcă nu-i cunoșteam subsolurile, infern delec tabil al spasmurilor noastre amoroase de o clipă, răsunând de râsete și chicoteli, de gemete și oftaturi, de șoapte și țipete Înăbușite, de ritmice brusc Întrerupte - o Întreagă orchestrație veselă, exultantă, gravă a perechilor aflate aci În plin act al unei conjuncții sexuale trecătoare -, ci fiindcă mi se tăiau picioare le-naintea cutezanțelor imperioase ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prerogativele lui, cărora, de data asta, Înțeleg să li se supună ca niciodată [...]. „Tăticule!“ este țipătul lor Înăbușit sub brațele vânjoase și cu nasul lor turtit prin părul aspru de pe pieptul gol și gâfâind al bărbatului iubit. „Mamă!“, le răspunde geamătul surd al bărbatului sfârșit pe pântecul lor cald; la fel cu geamătul ostașului fulgerat de glonț pe câmpul de bătaie: Soțul sau amantul ajung după o vreme să fie urâți, detestați sau abia suportați, fie din mediocritatea lor, a monotoniei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
niciodată [...]. „Tăticule!“ este țipătul lor Înăbușit sub brațele vânjoase și cu nasul lor turtit prin părul aspru de pe pieptul gol și gâfâind al bărbatului iubit. „Mamă!“, le răspunde geamătul surd al bărbatului sfârșit pe pântecul lor cald; la fel cu geamătul ostașului fulgerat de glonț pe câmpul de bătaie: Soțul sau amantul ajung după o vreme să fie urâți, detestați sau abia suportați, fie din mediocritatea lor, a monotoniei sau a lipsei lor de orizont pentru setea imaginativă a femeii, fie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
solar și văzându-mă ei că am rămas robust la fizic și nu prea slăbit îmi spuneau: „Popa dracului, ai mâncat numai găini!” și le răspundeam: „Am mâncat și voi mai mânca!”. Noaptea, prin ușa metalică a celulei auzeam zgomote, gemete, și din când în când deduceam din vorbele lor, înțelegeam că unele femei arestate nășteau prematur din cauza spaimei pe care ei o provocau la acele persoane feminine. În timpul anchetei au încercat să mă acuze de imoralitate. Atunci le-am cerut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cătun se vor așeza câte două monumente: unul la intrare, altul la ieșire. Și chiar pe câmp, se vor înălța din loc în loc, în vederea creșterii stimulării producției de boabe la hectar..." La atingerea cu pământul, glezna mă făcea să scot gemete de durere. Sandu în spatele meu a văzut cât de greu mă deplasam și a ridicat mai sus copăcelul de pe umărul său, astfel că nu se mai sprijinea pe el. Mircea și Lică au procedat la fel, iar acum, lemnul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]