2,286 matches
-
decât dimensiunea teleologică. Astfel, tratatul de la Brest-Litovsk, semnat de Lenin* cu Germania imperială, în martie 1918, ar fi primul pas al URSS spre integrarea sa în sistemul internațional westfalian și ducerea unei politici externe bazate pe echilibrul puterilor și constrângerile geopolitice. Acesta a fost urmat de multe altele: tratatul de la Rapallo, adeziunea la SDN, pactele germano-sovietice*, Marea alianță, coexistența pacifică*, destinderea, perestroika. De nenumărate ori, interesele partidelor comuniste se pare că au fost sacrificate pe altarul sovieticei Realpolitik. Aceeași demonstrație ar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
capabilă să se apere și, deopotrivă, să ducă comunismul dincolo de frontierele sale, Stalin decide, în 1928, să lanseze planul cincinal* de dezvoltare accelerată a industriei grele (vezi industrializare*), în scopul de a crea un complex militaro-industrial pe măsura ambițiilor sale geopolitice. Cum finanțarea acestui plan necesita un aport considerabil de valută, el lansează, la sfârșitul lui 1929, colectivizarea* lumii satelor, care îi va permite să pompeze masiv recoltele, pentru a hrăni aparatul partidului-stat, și să vândă o parte în străinătate, pentru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unui zid protector al statelor est-europene, care, în disprețul angajamentelor semnate la Ialta, cu privire la libertatea popoarelor de a dispune de ele însele, sunt transformate prin forță sau intimidare în docile democrații populare*, aflate în feuda URSS. Pentru Stalin, această barieră geopolitică are o dublă funcție: defensivă, prin îndepărtarea de frontierele sovietice a pericolului german, și ofensivă, prin sovietizarea părții de răsărit a Europei, bază eventuală pentru o cucerire a părții sale apusene. Totuși, în țările satelizate împotriva voinței lor, apar treptat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
germani s-au exprimat și mai precis. Ei au postulat o alianță cu Uniunea Sovietică sau cucerirea Europei de Est de către Germania pentru a o transforma în putere dominantă. Este evident că acest postulat nu poate rezulta direct din premisa geopolitică. Ea ne spune doar ce spațiu este destinat să găzduiască stăpânitoarea lumii, din cauza poziției față de alte regiuni. Nu ne arată care dintre națiuni va fi aceea. Astfel, grăbită să demonstreze că misiunea Germaniei este de a cuceri spațiul-pivot, locul geografic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de sine stătător, celălalt rezultat direct din problema esențială a Războiului Rece. Nici un acord, oricât de generos redactat și de fidel executat, nu putea schimba faptul că Berlinul de Vest este o enclavă în teritoriul unui stat ostil. Această realitate geopolitică oferă RDG-ului (Germaniei de Est) capacitatea să acționeze fie în scopuri benefice, fie nocive, iar această capacitate de acțiune nu poate fi compensată de către statele vestice. Situația poate deveni - în special în combinație cu alte probleme -, o puternică sursă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dominație, nu ar exista pace. Supraviețuirea colectivităților depinde de capacitatea lor de a-și apăra spațiul, cu resursele teritoriale corespunzătoare, sau de a-l cuceri pe al altora. Prin resurse teritoriale, vom Înțelege tot ce reprezintă acest spațiu: o poziție geopolitică mai mult sau mai puțin strategică, bogății naturale, umane, tehnice, culturale, economice, o forță militară etc. Colectivitățile Își angajează membrii În diferite interacțiuni, prin diplomație și prin război. De când este lumea lume, acestea s-au apărat de amenințarea altora, au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
protestanților). Așa cum explică Yves Plasseraud (Plasseraud, 1988), mai ales Începând din secolul al XIX-lea, după Congresul de la Viena (1815) și cel de la Berlin (1878), puterile iau act În mod explicit de diversitatea etnică, lingvistică și culturală a statelor; tensiunile geopolitice din deceniile care au precedat primul război mondial sunt de altfel marcate de tensiuni etnice și cu caracter naționalist. Nu este deci surprinzător că, după război, pactul prin care se instituia Societatea Națiunilor a acordat un loc important chestiunii minorităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a politicii de putere și de independență. În ceea ce privește tensiunile culturale, ele persistă În cadrul său, ba cunosc chiar o fază de recrudescență (vezi Belgia sau Spania). Europa nu și-a rezolvat Încă problema de principiu: este Înainte de orice altceva o moștenire geopolitică cu o evidentă limitare, În special etnică, sau este un principiu cosmopolitic supracontinental? Putem avansa ideea că viitorul națiunilor care alcătuiesc Uniunea Europeană implică o reconsiderare a trecutului. Două provocări stau În fața acestei construcții În curs: persistența naționalismelor autodistructive și, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În modernitate (Burdeau, 1970, și Goyard-Fabre, 1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În plan teritorial
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urmă o entitate destul de vagă, numită România? Dar să revin. Duminică seara a avut loc preselecția pentru Eurovision, unul dintre cele mai penibile concursuri de orice fel din Europa zilelor noastre, unde punctele - departajarea se face în funcție de interesele și simpatiile geopolitice și nu în funcție de calitatea muzicală. Mai are vreun sens să spun ce circ a ieșit? M-am uitat doar în trecere. Cea mai tare fază a fost atunci când o anumită trupă de băieți frumoși, care săgetează frecvent inimile adolescentelor valahe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
similare între aceste cazuri. Scenele politice pe care le prezintă astăzi aceste state sunt foarte diversificate. Încă din perioada comunistă existau particularități naționale deloc neglijabile. Având în spate un trecut istoric diferit, marcate de influențe religioase, culturale, politice, economice și geopolitice diferite, aceste state au reacționat repede în mod diferit în fața sarcinilor titanice pe care le aveau de îndeplinit după 1989. Există, desigur, și o serie de probleme comune, dar posibilitățile, spațiile de manevră, aspirațiile populare, toate acestea au fost de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Roman Dmowski și ale lui Józef Pilsudski avea o dimensiune internațională evidentă, nu se poate spune că vreunul dintre aceștia a acceptat statutul periferic al Poloniei. Amândoi au luptat pentru crearea unui mare stat polonez, independent din punct de vedere geopolitic. Chiar dacă Dmowski a luat în considerare alianțe strategice cu Rusia țaristă contra Germaniei, pe care el o considera principala amenințare contra Poloniei, programul său era departe de a accepta o formă de dominație rusă asupra Poloniei. Dmowski era în realitate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
parte din zona sa de influență. Pilsudski avea o viziune similară a "Marii Polonii", care trebuia să cuprindă teritoriile Lituaniei actuale, Bielorusia și Ucraina, și care era inspirată de amintirile grandorii Commonwealthului polono-lituanian înainte de împărțire. Totuși, bazându-se pe poziția geopolitică a țării, Pilsudski avea un proiect de construire a unui stat multietnic, eventual o federație făcând parte dintr-o alianță mai largă de mici state situate la frontiera Germaniei și a Rusiei, de preferință toate dependente de Polonia. Astfel, în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de Polonia. Astfel, în prima jumătate a secolului al XX-lea, nici unul dintre liderii Poloniei nu era pregătit să accepte statutul periferic al țării. Până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, majoritatea elitei politice credea și insista asupra rolului geopolitic independent al Poloniei în Europa. Războiul dintre 1939-1945 și consecințele sale au pus Polonia într-o poziție de dependență față de Uniunea Sovietică, o situație care a contribuit la emergența clivajului deja menționat, bazat pe un anumit grad de acceptare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sindicatului Solidaritatea este simbolul principal pentru aceasta). În același timp, actorii situați între cei doi poli opuși, o parte considerabilă a muncitorilor și a intelectualilor, schimbau alianțe a identități. Totuși, în aparenta esență fundamentală a conflictului rămâne constantă, căci situația geopolitică este stabilită până în 1989. Primele alegeri semidemocratice din 1989 contribuie la instituționalizarea formată a clivajului stânga/dreapta. Aceste alegeri ar putea fi considerate fără îndoială ca alegerile decisive pentru structura scenei politice poloneze moderne. Așa cum cea mai mare parte a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politică poloneză demonstrează, în ciuda marii instabilități a electoratului polonez, structurile formate profunde ale clivajelor politice nu s-au schimbat cel puțin in timpul deceniului 1990. 2. Opțiunile teoretice ale evoluției scenei politice poloneze ținând seama de schimbările actuale ale situației geopolitice Să revenim la chestiunea principală, și anume care sunt riscurile de a vedea clivajul principal dominat de scena politică poloneză, transformându-se puțin câte puțin dintr-un conflict legat de atitudinea față de dominația sovietică (care, după 1989, a devenit un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
astăzi, a avut un rol important în supraviețuirea culturii poloneze. Ele au devenit fundamentale standardului de înălțime culturală pentru viitorul stat polonez. Ele au redus de asemenea capacitățile câtorva generații ale elitei de a face o analiză realistă a situației geopolitice a Poloniei. Încrederea în rolul Poloniei în calitate de super putere regională, care era răspândită la începutul sec XX, așa cum au menționat-o Dmowski și Pilsudski, pare a ilustra perfect această problemă. Analizele pun în evidență faptul că o percepție atât de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Totuși, în acest context, observăm că caracterul particular al visurilor polonezilor despre "marea Polonie", care în prezent nu presupune nici o ambiție geografică și teritorială. Esența mitului despre rolul special al Poloniei este limitată la ambiția de a atinge un statut geopolitic special în Europa Centrală și Orientală. Una dintre schemele actuale cele mai importante pentru a parveni la un asemenea statut și a stărui în el, este alianța strategică cu Statele Unite. Recenta sa manifestare spectaculoasă de prezența militară poloneză în Irak
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Alianța cu Statele Unite presupune consolidarea poziției Poloniei în raport cu principalii actori ai Uniunii Europene, Germania și Franța, ca și în raport cu Rusia la Est. Există de asemenea o componentă a cooperării polono-americane în Ucraina, a cărei independență față de Rusia reprezintă o perioadă geopolitică pentru Polonia. Astfel, această componentă se înscrie destul de bine în gândirea geopolitică tradițională poloneză, bazată pe expresia necesității de a avea maximum de independență posibilă față de Germania și Rusia. Totuși, chiar și poziția privilegiată de partener special al Statelor Unite în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europene, Germania și Franța, ca și în raport cu Rusia la Est. Există de asemenea o componentă a cooperării polono-americane în Ucraina, a cărei independență față de Rusia reprezintă o perioadă geopolitică pentru Polonia. Astfel, această componentă se înscrie destul de bine în gândirea geopolitică tradițională poloneză, bazată pe expresia necesității de a avea maximum de independență posibilă față de Germania și Rusia. Totuși, chiar și poziția privilegiată de partener special al Statelor Unite în Europa Centrală și Orientală nu poate reduce sentimentul crescând al deziluziei privind
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poziția privilegiată de partener special al Statelor Unite în Europa Centrală și Orientală nu poate reduce sentimentul crescând al deziluziei privind poziția Poloniei în ordinea mondială globală. Această situație ar putea fi considerată ca paradoxală din multe puncte de vedere. Situația geopolitică actuală a Poloniei este probabil una dintre cele mai bune din cel puțin ultimele trei sute de ani; economia se dezvoltă într-o manieră sistematică și se integrează în principalele structuri ale economiei globale. Polonia este membră NATO și tocmai a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Cu toate acestea, un sentiment evident de pierdere a importanței mondiale a Poloniei se face simțit. În primul rând, deoarece pentru prima dată după multe secole discursul politic polonez a devenit mai realist și mai rezonabil, mai ales în ceea ce privește poziția geopolitică a țării și perspectivele sale de dezvoltare. Prin urmare, polonezii au fost privați de o parte considerabilă dintre miturile lor, care susțineau unitatea națională și erau o sursă majoră de mândrie națională. Așa cum scrie Tereza Bogucka într-un articol intitulat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
capabili să plaseze partidele pe axa stânga-dreapta și pozițiile medii ale partidelor pe această axă sunt mai curând stabile. Totuși, pozițiile partidelor în schema stânga-dreapta sunt mai degrabă corelate cu pozițiile percepute de partide relativ la trecutul sovietiv și la orientările geopolitice către Vest sau Est, decât cu pozițiile economice 12. Acest fapt sugerează că spațiul politic din Lituania este format în jurul clivajului comuniști/anticomuniști. Axa de "orientare antisovietică" a fost creată pentru a putea măsura, din punct de vedere empiric, felul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a răspunde la întrebarea " Care sunt clivajele Europei Centrale și Orientale?" se dovedește a fi de două ori problematică în ceea ce privește studiul articulațiilor partidelor în România de după 1989. (1) O primă provocare ține de precizia unui asemenea concept într-un spațiu geopolitic care nu a fost integrat analizelor lui Rokkan și Lipset. (2) O a doua provocare se constituie la contactul perimetrului empiric al studiului nostru de caz. Aceasta trimite direct la relația ambiguă a partidelor politice românești cu "dinamica ordinii și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
existența sa a oferit mereu un model de modernizare de urmat, diferit de modelul metropolelor capitaliste. În sfârșit, ea a servit de sprijin strategic țărilor doritoare de a se demarca de Occidentul capitalist. Astfel, comunismul mondial creează o structură competitivă geopolitică, care menține rivalitatea între cele două sisteme mondiale și prin acest fapt accelerează modernizarea lumii întregi 15. Dacă se consideră comunismul de stat ca o modernizare particulară, accelerată și distanțată de Occident (într-un anumit fel o modernizare neoccidentală, ceea ce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]