4,314 matches
-
14 gastric) și a tegumentelor (acizi grași ai glandelor sebacee, acidul lactic din transpirație, PHul pielii). Mecanismele mecanice intervin prin îndepărtarea germenilor de pe suprafața tegumentelor odată cu descuamația stratului cornos superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor diferitelor segmente anatomice, îndepărtarea germenilor este realizată de mișcarea cililor respiratori, reflexul de tuse, strănut, motilitatea intestinală, evacuarea periodică a urinei. Mecanismele biologice de apărare sunt reprezentate de flora normală, care previne invazia germenilor patogeni, realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
superficial și eliminarea transpirației. La nivelul mucoaselor diferitelor segmente anatomice, îndepărtarea germenilor este realizată de mișcarea cililor respiratori, reflexul de tuse, strănut, motilitatea intestinală, evacuarea periodică a urinei. Mecanismele biologice de apărare sunt reprezentate de flora normală, care previne invazia germenilor patogeni, realizând o competiție pentru receptori și factori nutritivi. Prin producția de bacteriocine și stimularea bazală a imunității permite menținerea “tonusului” sistemului imun. Dacă barierele anatomice sunt depășite, se activează mecanismele de apărare umorală și celulară nespecifică, reprezentate de factorii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mucegai. După analiza microscopică a culturii a constatat că toate bacteriile erau dispărute, fapt explicat de capacitatea unor microorganisme de a secreta substanțe cu proprietăți de distrugere a bacteriilor. Mucegaiul, numit Penicillium Notatum, a dat numele substanței miraculoase care distrugea germenii: penicilina. Deși a făcut o descoperire valoroasă, Fleming nu a putut extrage din mucegai o substanță pură, căreia să-i testeze eficacitatea la animale și la oameni. Abia zece ani mai târziu, Howard Florey, Ernst Chain si Norman Heatley au
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții cu germeni sensibili septicemice sau localizate angiocolecistic, urinar, meningial, respirator, pulmonar, endocardic Izoxalipeniciline Oxacilina, Cloxacilina, Dicloxaciclina, Flucloxaciclina infecții cu stafilococi producători de penicilinază Carboxipeniciline Ticarcilina infecții cu Proteus, Enterobacter și Serratia Ureidopeniciline Azlocilina, Mezlocilina, Piperacilina infecții cu Ps. Aeruginosa și alți bacili
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Mezlocilina, Piperacilina infecții cu Ps. Aeruginosa și alți bacili gram negativi (Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Proteus, Salmonella, E. coli), Bacteroides fragilis și enterococ PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 42 Combinații* cu inhibitori de βlactamaze Ac. Clavulanic, Sulbactam, Tazobactam infecții cu germeni secretori de βlactamaze; Penemi Ritipenem, Sulopenem, Arylpenem, Faropenem infecții cu majoritatea germenilor GP și GN, cu excepția Ps. Aeruginosa, stafilococ auriu meticilinorezistent și unii enterococi Carbapeneme Tienamicina, Ertapenem, Imipenem, Meropenem Infecții cu majoritatea bacteriilor, inclusiv cele secretoare de βlactamaze și pseudomonas
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Serratia, Citrobacter, Proteus, Salmonella, E. coli), Bacteroides fragilis și enterococ PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 42 Combinații* cu inhibitori de βlactamaze Ac. Clavulanic, Sulbactam, Tazobactam infecții cu germeni secretori de βlactamaze; Penemi Ritipenem, Sulopenem, Arylpenem, Faropenem infecții cu majoritatea germenilor GP și GN, cu excepția Ps. Aeruginosa, stafilococ auriu meticilinorezistent și unii enterococi Carbapeneme Tienamicina, Ertapenem, Imipenem, Meropenem Infecții cu majoritatea bacteriilor, inclusiv cele secretoare de βlactamaze și pseudomonas; excepție Staph. metirezistenți și Enterococcus faecium Cefalosporine Carbacefeme ●generația I: Cefaclor, Cefadroxil
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ultra-larg” dar neomogen, în funcție de structura chimică: active pe CGP, CGN și enterobacterii, mai active pe pseudomonas, Acinetobacter și alți BGN aerobi, Bacteroides fragilis și pe alți anaerobi; Generația IV: infecții severe, cu spectru foarte larg, inclusiv majoritatea enterococilor ●infecții cu germeni GP și GN PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 43 Tribactami Sanfetrinem infecții severe cu bacterii GP și GN, anaerobe și aerobe, inclusiv pseudomonas. Glicopeptide Vancomicina, Teicoplanina infecți cu bacterii GP- streptococi aerobi și anaerobi, inclusiv majoritatea enterococilor, bacilul difteric
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cu chlamidii, limfogranulomatoza veneriană. Polipeptide Colistina infecțiile sistemice cu BGN aerobi, inclusiv Pseudomonas Rifamicine Rifampicina și Rifabutinul tuberculoza, lepra, bruceloza, legioneloza, alternativă în infecțiile stafilococice severe. Sulfamide** Sulfametoxazol Trimetoprim Sulfosalazina (Salazopirina), Sulfodiazina pneumocistoza (de elecție), infecțiile genito-urinare și digestive cu germeni GN sensibili (Cotrimoxazol), lepra (Dapsona), toxoplasmoza, malaria (Fansidar), rectocolita ulcero hemoragică (Salazopirina) Imidazoli Metronidazol infecții cu germeni anaerobi sensibili PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 45 *Combinații ale inhibitorilor de βlactamază, care acționează ca “parteneri de sacrificiu”, combinându-se ireversibil
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tuberculoza, lepra, bruceloza, legioneloza, alternativă în infecțiile stafilococice severe. Sulfamide** Sulfametoxazol Trimetoprim Sulfosalazina (Salazopirina), Sulfodiazina pneumocistoza (de elecție), infecțiile genito-urinare și digestive cu germeni GN sensibili (Cotrimoxazol), lepra (Dapsona), toxoplasmoza, malaria (Fansidar), rectocolita ulcero hemoragică (Salazopirina) Imidazoli Metronidazol infecții cu germeni anaerobi sensibili PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 45 *Combinații ale inhibitorilor de βlactamază, care acționează ca “parteneri de sacrificiu”, combinându-se ireversibil cu βlactamaza și protejând antibioticul βlactamic din asociere: Amoxi+ Ac. Clavulanic = Augmentin Ampi+ Sulbactam = Unasyn Ticarcilina+ Ac
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Sd. pseudogripal, hemoliză, insuficiență renală Metronidazol Gust metalic Contraindicat alcoolul Tetracicline Tulburări gastrointestinale Ulcerații esofagiene Linezolid Mielosupresie Nevrită oculară și periferică Daptomicină Dureri și slăbiciunea musculaturii distale 3.3 Rezistența la antibiotice Rezistența la antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența antibioticului. Cauzele apariției și răspândirii rezistenței la antibiotice sunt antibioticoterapia excesivă și inadecvată. Diagnosticul rezistenței la antibiotice se bazează pe testarea sensibilității germenilor la antibiotice. Rezistența genetică la antibiotice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
antibiotice este definită de capacitatea unor germeni patogeni de a supraviețui sau de a se multiplica în prezența antibioticului. Cauzele apariției și răspândirii rezistenței la antibiotice sunt antibioticoterapia excesivă și inadecvată. Diagnosticul rezistenței la antibiotice se bazează pe testarea sensibilității germenilor la antibiotice. Rezistența genetică la antibiotice este de două tipuri: naturală și dobândită. Rezistența naturală, denumită și intrinsecă, fixă sau moștenită, este cunoscută pentru anumite clase de antibiotice, de exemplu anaerobii sunt rezistenți la aminoglicozide, bacteriile gram negative sunt rezistente
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. 3.4 Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune germenul responsabil de infecție Să difuzeze și să concentreze în focarul infecției Să fie cât mai puțin toxic, mai bine tolerat și să nu fie contraindicat Să
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune germenul responsabil de infecție Să difuzeze și să concentreze în focarul infecției Să fie cât mai puțin toxic, mai bine tolerat și să nu fie contraindicat Să fie mai puțin costisitor (dar cu eficiența optimă). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Lipsa diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea antibioticul înaintea recoltării produselor patologice sau în lipsa examenelor bacteriologice și a antibiogramei interpretarea eronată a unor germeni saprofiți 3. Indicarea nejustificată a antibioticelor pentru: febre neinfecțioase (alergii, neoplasme, colagenoze) agenți insensibili (infecții virale) colecții, focare profunde, care necesită asanare chirurgicală 4. Alegerea greșită a antibioticului din punct de vedere al spectrului, biodisponibilității, toxicității, dozelor, modului de administrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria amigdalelor), care acoperă mucoasa lezată de acțiunea toxinelor microbiene. 5.2.4.4 Anginele ulceroase și ulcero-necrotice Sunt forme rare de manifestare ale unor angine bacteriene cu asocieri de germeni, pe teren cu apărare locală compromisă. Cea mai severă variantă este angina Henoch, caracterizată de ulcerații extinse în suprafață și în profunzime (chiar cu perforații), determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. 5.2.4.5 Anginele veziculoase sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală (Tabelul 6.1). Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie (Anexa 3). 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 88 5.3 Mononucleoza infecțioasa 5.3.1 Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare, germeni frecvenți Prezent Pozitiv Leucopenie, limfomonocitoză Absent Limfocite, germeni rari Absent Negativ INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 88 5.3 Mononucleoza infecțioasa 5.3.1 Definiție Mononucleoza infecțioasă („febra glandulară”, boala Pfeiffer, „boala sărutului”) este o boală infecțioasă și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Hemoleucograma este necaracteristică, adesea normală. Radiografia pulmonară poate avea aspecte variabile: aspect normal, infiltrat parahilar atipic, uneori opacități micronodulare sau în bandă. Diagnosticul diferențial al sindromului gripal are in vedere alte infecții virale (virus sincițial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri), infecțiile cu germeni atipici (Mycoplasma, Chlamidia, Coxiella), sindromul acut respirator sever. 5.5.7 Tratament Bolnavul cu gripă se izolează la domiciliu, spitalizarea fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno dietetic recomandat constă în repaus în perioada de stare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare este reprezentată de Streptococcus mutans (cricetus, rattus, ferus, sobrinus) infecțiile dentare profunde sunt deseori polimicrobiene, cu un număr mediu de 4-6 specii de germeni. Germenii anaerobi constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare este reprezentată de Streptococcus mutans (cricetus, rattus, ferus, sobrinus) infecțiile dentare profunde sunt deseori polimicrobiene, cu un număr mediu de 4-6 specii de germeni. Germenii anaerobi constituie 75% dintre specii, reprezentate mai ales de Peptostreptococi, Veillonella, Bacteroides, Prevotella, Fusobacterium nucleatum. Aerobii au o pondere de 25% în infecțiile odontogene, cu predominanța streptococilor α hemolitici. Lactobacilii nu sunt implicați direct în etiologia cariilor dentare dar constituie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
a nervilor cranieni inferiori. Aceste infecții sunt mai frecvente la copii sub vârsta de 4 ani, în urma infecțiilor de căi respiratorii superioare propagate la ganglionii limfatici și în spațiul retrofaringian. Sindromul Lemierre este o infecție orofaringiană septicemică rară cauzată de germeni anaerobi, mai ales Fusobacterium necrophorum, întâlnită mai frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Bacteriile apar tranzitoriu în sânge după traumatisme tisulare medii (extracții dentare) sau după manopere medico-chirurgicale (endoscopii, avort terapeutic). Bacteriemia poate fi anihilată de capacitatea bactericidă a sângelui, reprezentată de fagocitoză, activarea complementului, anticorpii specifici, reținerea bacteriilor încapsulate de către splină. Invadarea germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
germenilor sau a componentelor microbiene in sângele circulant este consecința unui răspuns ineficient al mecanismelor compensatorii antiinfecțioase din partea gazdei. Septicemia este o infecție sistemică severă, caracterizată prin prezența persistentă a microbilor sau toxinelor microbiene în sânge, cu însămânțarea secundară a germenilor în diverse organe și manifestări clinice sistemice severe. În concepția clasică a vechilor clinicieni, septicemia este un concept anatomoclinic, care presupune recunoașterea unor elemente bine stabilite: (1) poarta de intrare (2) focarul de multiplicare primară (poate coincide cu poarta de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]