2,211 matches
-
În caz că nu știai, asta e filosofie chineză. Adică, n-ai găsi-o niciodată, nu-i așa? — Nu, cred că nu. Dar trebuie să fi fost disperat, am constatat eu. — Faptul că m-am Îmbolnăvit... a fost pur și simplu un ghinion... Dacă nu era asta, aș fi ieșit de aici... Într-un an-doi... iar până atunci... ei ar fi renunțat să mă mai caute. — Care ei? De ce te caută? Pleoapele lui tremurară și țigara Îi căzu pe pătură dintre buzele inconștiente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Pe bune. — Trebuie să te cred pe cuvânt. Erau mereu bogătași În hotel și aveau Întotdeauna obiecte de valoare. Foarte rar se Întâmpla să nu fie ceva În seiful ăla. — Așa e, aprobă el. Pur și simplu am avut eu ghinion. Chiar nu era nimic ce puteam să iau și să pot scăpa ușor de marfă. Că ăsta e șpilu’, pricepi tu? Nu are nici un rost să iei ceva ce nu poți să plasezi. — Bine, te cred. — Nu mă laud, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fantomă, nu-și ascundeau deloc groaza și bucuria. Până la urmă, mi-au arătat scrisoarea de invitație trimisă, firește, la timp, și Întoarsă la expeditori cu ștampila (caragialiană?): „adresantul necunoscut”. Doar farsa socialistă putea opera asemenea complicitate dintre bine și rău, ghinion și noroc. Dacă aș fi primit scrisoarea, este cert că nu mi s-ar fi aprobat pașaportul. Bursele culturale nu puteau depăși trei săptămâni, conform indicațiilor „Tovarășei”, care trebuia să le aprobe personal și, bineînțeles, nu le prea aproba. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o mai nepotrivită temă de liniștire ca „problema evreiască”, cu inevitabilul ei laitmotiv, mizerul și morbidul antisemitism. O temă redundantă și insolubilă. Biografia nu mă prea ajuta nici ea să glumesc cât aș fi vrut cu vechiul și mereu reiteratul „ghinion...”. Apăsătoare lecție de zădărnicie, s-ar spune, reciclată și fără rost. Am răspuns, totuși, Întrebărilor. Ca să nu dăm Poștei Române și Instituției care o și ne supraveghea prea multă bătaie de cap, Leon prelua În tranșe textul, la fiecare venire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
milenar al excluderii. Francez refugiat În Germania, Chamisso resimțea o vizibilă solidaritate cu acel „Ewiger Jude”1. Figura lui Ahașver apare În poezia sa. Numele Schlemihl, simbolizând În tradiția evreiască „Schlamassel”, un fel de urgisit August Prostul care atrage toate ghinioanele și nenorocirile, Îl auzise În faimosul salon literar berlinez al Doamnei Rahel Levin-Varnhagen, aristocrata Înfricoșată la gândul că și ea este „ein Schlemihl und eine Jüdin” („un Schlemihl și o evreică”). Dacă numele anunță natura narațiunii care urmează, prima replică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Îi modera gingășia și vulnerabilitatea prin umor poznaș, fermecat de diversitatea scenei cotidiene, românești, obișnuit să-i adauge, mereu, propriile șotii. Rude sau prieteni nu erau ocrotiți de sarcasmul conținând și un soi de milă și necruțare de sine pentru ghinionul acestei proveniențe caricaturale. Oapartenență, s-ar zice, trecând, insidios, În viziunea asupra lumii Însăși, chiar și a celei americane pe care o admira, cu un limpede sentiment de gratitudine. Doar un nume beneficia de perfecta intangibilitate a afecțiunii: sora sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Deja există rivale. Yunhe își dă seama că trebuie să lupte ca să obțină șanse. E un rol într-o piesă nouă a unui celebru dramaturg din Shanghai, Tien Han. Se numește Incidentul de pe lac. Yunhe participă la audiții, dar are ghinion. Rolul e primit de colega ei de cameră, o fată cu părul rar al cărei frate e instructor la școală. Yunhe se simte deprimată în timpul premierei operei. E incapabilă să-și înfrâneze invidia. Disconfortul i se citește pe chip. În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cu același ton și același glas folosite pe scenă, ea ia cuvântul la radio și la demonstrațiile de protest. Pe un ton pasional, dă guvernului porecla de „Torvald”. * Seara în care m-am cunoscut cu Tang Nah e una cu ghinion. E blestemul pe care amândoi suntem meniți să-l purtăm. Mă îndrept spre Studioul de Film din Shanghai. Nu cu mult timp în urmă, studioul și-a asumat riscul și a semnat un contract cu mine. Unul mic, iar în ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
-se în oglindă, fata își aduce aminte de viața la Shanghai. Se gândește la Dan, Tang Nah și Zhang Min. Bărbații care i-au cutreierat trupul, dar nu au descoperit niciodată giuvaerul dinăuntru. Se gândește la mama ei. La ce ghinion a avut. Brusc, i se face dor de ea. Numai după ce fiica a trecut prin propria-i luptă chinuitoare, ea e în stare să înțeleagă semnificația ridurilor mamei și a tristeții zăvorâte sub pielea ei. Roțile de car zboară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Kai-shek sau a japonezilor, ci în fața dușmanului dilăuntru. Capetele fraților noștri se rostogolesc precum bolovanii... În ce privește păstrarea inocenței politice, da, vrem să ne-o păstrăm, nu din ignoranță, ci din cunoaștere și înțelepciune. Conducerea noastră e atât de slabă, că ghinionul nu ne mai părăsește. Ne cad dinții când bem apă rece, și ne împiedicăm de propriile bășini! Trebuie să încetăm a mai merge pe drumul care duce la propriile noastre morminte! Tovarăși! Vreau să înțelegeți cu toții că dogmatismul înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
face o pauză și zice: Dar am ajuns un bărbat cu măruntaiele goale. În ochii mei, vei fi întotdeauna înflăcăratul Dan. Povestește-mi ce ți s-a mai întâmplat după Nora. Ce mai face Lucy? Am avut un șir de ghinioane, oftează el. Am fost închis de Chiang Kai-shek, ca suspect de comunism. Am fost trimis într-o închisoare din deșertul Xin-jiang vreme de cinci ani. Lui Lucy i s-a spus că sunt mort și s-a măritat cu prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu mai însemnau nimic pentru ea, chiar și tentative de poezii, pe jumătate scrise. Bilete la filme pe care era imposibil să le fi văzut cu el. Schițe dintr-o vreme când știa să deseneze. O carte poștală de pe vremea ghinionului ei din Boulder: „Știam eu că ar fi trebuit să vând acțiunile alea luna trecută“. O figurină de plastic cu Mary Jane, obiectul dorinței lui Spiderman. I-o dăduse Karsh, susținând că semăna leit cu ea. Karin i-o dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui, un ritual colorat, nimic mai mult. Izbucnise într-o declarație de dragoste pentru Barbara, demnă de un copil de șapte ani, din nimic. Se ducea la pescuit cu amicii lui, imita tot jargonul, stătea în barcă și-și blestema ghinionul ca un prezentator robotizat al unei emisiuni TV despre pescuit, făcând tot ceea ce trebuia cu o intensitate temătoare, uniformă, înnebunit să demonstreze că era încă întreg, pe dinăuntrul ambalajului. Un timp continuase să-și dea seama că accidentul îi făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
spre dormitor. Ar putea deveni pasionant.” „Și mai bine e la etajul șase, scara B. Studenta. Chiar acum își trage bluza în sus. Ooooh...” „Aaah...” „Stai, că s-a răzgândit”, am exclamat eu, adăugând dintr-o răsuflare: „De când am avut ghinionul acela blestemat de la râu, acum un an, nu mai cred c-o să mi se împlinească visul vreodată.” „Nu spune asta. Fratele meu abia la nouăsprezece ani a văzut primii sâni. Înseamnă că mai avem ceva timp, nu-i așa?” „Du
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cenușie sau vindeți-o.” „Hm.” „Hm.” „La etajul cinci se întâmplă ceva. Repede.” „Unde? Unde? Fă-mi loc! Loc!” „Cum adică, să-ți fac loc? Balustrada are o sută cincizeci de metri lungime. Și, afară de asta, femeia a tras draperiile. Ghinion.” „Hm.” O vreme am rămas tăcuți. „Fii atent. Cei din stânga se ceartă. Ei se ceartă și de aici nu se aude nimic”, a băgat de seamă Dorin. „Ce ciudat. El e ofițer de carieră, locotenent”, am răspuns eu. „L-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Ion mi-a explicat pe îndelete culorile și contrastul. Flash Gordon. Navele spațiale erau trase de niște fire subțiri și extratereștrii n-aveau deloc pielea verde. Ei vorbeau englezește și în general arătau ca americanii, în afară de faptul că aveau mereu ghinion. Când exploda o planetă, Flash, prințesa și prietenii lor priveau prin ferestruica navei spațiale. Izbutiseră să se salveze în ultimul moment, luându-și zborul. Însă extratereștrii nici n-ar fi avut cum să fie verzi, pentru că Flash Gordon nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
o zi. Am mâncat tot ce-mi aduceau și chiar pot spune că mi-a plăcut. Apoi m-am uitat toată după-amiaza la Bugs Bunny, Batman și așa mai departe la un televizor atârnat sus, la capătul patului. Dacă am ghinion și cade, mă gândeam, vor trebui să-mi repare amândouă picioarele odată. Seara devreme, a trecut pe la mine doctorul și m-a întrebat dacă îmi era frică. Am dat din cap. Răspunsul meu mut a avut efect, căci el a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
știți ce părere am eu despre fumat. Mă apucase durerea de cap și trebuia să ne hotărâm într-un fel. Ei s-au hotărât să se ducă, fiindcă dacă ne-am fi întors din drum, asta le-ar fi purtat ghinion pentru viitor. Noaptea era străvezie. Dar probabil, când ai asemenea planuri, întunericul nu e niciodată îndeajuns de des. Au deschis portierele fără zgomot, toți deodată, cu urechea ciulită în noapte. Apoi au coborât ghemuindu-se, ghemuiți au dat mâna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
viața partidului și a țării. Tu, ești oficiant III la un oficiu poștal de lângă Foișorul de Foc. Înainte de a intra În schimb, vizitezi Foișorul care este și Muzeu al Pompierilor. Îi dai Întâi câteva ture ca Lefter Popescu, nebun după ghinionul cu lozurile și viceversa, pentru că ai Întâlnire cu un fost coleg de armată. De sus din Foișor priviți până departe peste București. Se văd blocurile de pe Mihai Bravu, turnul parașutiștilor, școala Mecet, și până departe, la Mitropolie. El Îți spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În conducerea de partid și de stat, nu sunteți membri ai guvernului, nu sunteți nici măcar ospătari de lux, voi nu sunteți nimic, doar cineaști la Început de carieră, și nici la sfârșit de carieră nu veți apuca să filmați așa ceva. Ghinionul vă va urmări În permanență, să nu participați prin profesie la „istorie”. Veți fi niște cronicari ratați. Cu aerele voastre de asediatori la porțile utopiei, veți simți mereu În ceafă privirea mamelor voastre cu ochii Înlăcrimați de speranță și disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se pot dovedi niște profitori periculoși și manipulatori“. În cazul meu, anunțul dădea impresia că aș fi o femeie de treabă, bine adaptată, cu gusturile aferente clasei de mijloc, care are doar o ocupație mai neobișnuită. Dacă vreun bărbat avea ghinionul să mă cunoască, ar fi aflat că sunt o forță distructivă care habar nu are cine este sau ce vrea. Mai rău, mai aveam și un întreg contingent de prieteni, care prezentau întreaga gamă de porniri distructive, pe cele mai multe folosindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fustele sunt la fel de scurte. — Nu e o decizie conștientă, am recunoscut aruncând o privire peste rochița mea neagră din lycra. Eram într-o stare mizerabilă când m-am îmbrăcat și nu aveam chef să mă gândesc la ce o să port. —Ghinion în dragoste? a întrebat Lee. Am dat din umeri. Nu mai mult ca de obicei. Lee a zâmbit scurt, un zâmbet ce ascundea amuzamentul. — Mereu presupunem că ceilalți suferă din cauza unor probleme asemănătoare cu ale noastre, nu-i așa? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
voia să răspundă și primeam înapoi doar acea ridicare și coborâre grațioasă a umerilor ei înguști. Gestul era acompaniat și de un zâmbet abia zărit, enigmatic, care lipsea de data asta. în schimb, colțurile gurii i-au căzut pentru moment. Ghinion e un fel personal și indulgent de a spune. Masochism ar fi un termen mai precis. Era ca și cum un părinte se confesează unui copil maturizat; eram rușinată și fascinată în egală măsură. — Vrei să stăm jos? am spus, arătând spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
denigrezi teatrele de stat, in corpore, pentru că-s Învechite, mi se pare exagerat. Pentru că, la urma urmei, Carmen Vidu nu are (Încă) la bursa valorilor, cota unor Ciulei, Pintilie, Șerban, Măniuțiu, Purcărete, Tompa, Darie, Dabija ș. a. prăfuiți care au avut ghinionul să lucreze În bătrînicioasele teatre de stat... Și fiindcă tot vorbim de cronicari : o altă tînără, vorbind despre o montare de pe scena Comediei (teatru de stat deci, plin de praf, ne-am Înțeles!) exclamă afolată :” În teatru e prea mult
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
treimiiste cu pornografii. Poate și unde am o cultură solidă, făcută În vremuri În care nu erau permise porno grafii, pe scenă. Aș putea spune că este partea pozitivă a cenzurii comuniste. Dar oameni de seamă, care n-au avut ghinionul comunismului (ludic fiind, alătur nume ca Sofocle, Goethe, Ibsen, Blaga, Meyerhold, Craig, Caragiale, Ion Sava etc.), s-au ferit să pronunțe, În scris, cuvinte jenante. Dar În epo ca pornocrată, cine mai are timp de paseisme culturale?!... Un amic psiholog
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]