10,518 matches
-
este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ortopantomografie și radiografie retrodentoalveolară 1.6; ¾ radiografie în incidență „sinusuri anterioare ale feței”; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 81 ¾ explorare biologică sanguină (TS, TC, HLG, INR, APTT, glicemia, ureea și creatinina serică, TGP, TGO, PT, RA, ionograma); ¾ consultul cardiologic cu efectuarea electrocardiogramei. Ortopantomografia și radiografia retrodentoalveolară 1.6 relevă mici zone rotunde radiotransparente în jurul apexurilor 1.6. Radiografia în incidență „sinusuri anterioare ale feței” relevă o opacefiere neomogenă
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
adenopatiei clinic palpabile submandibular și laterocervical bilateral. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ortopantomografie (sau radiografie în incidența „mandibulă defilată dreaptă”); ¾ explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG, glicemie, creatinină serică); ¾ puncție exploratorie. Ortopantomografia decelează la nivelul ramului orizontal drept al mandibulei o radiotransparență bine delimitată, ovalară, cu marele ax orizontal, de cca 4 cm/2 cm, înglobând apexurile restului radicular 4.6 și respectiv ale dinților limitrofi 4
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
DANIELA TRANDAFIR 93 Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientei este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ citodiagnosticul extemporaneu sau biopsie cu examen histopatologic; ¾ examenul cardiologic cu efectuarea elecrocardiogramei; ¾ explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG, glicemie, uree și creatinină sanguină, RA și ionogramă, TGP, TGO). ¾ radiografie în incidența „sinusuri ale feței” (pentru verificarea invaziei planului osos). Datele obținute din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare ne permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Carcinom bazocelular șanț nazogenian
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
carcinoame mixte și neprecizate. Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ biopsia tumorii cu examen histopatologic; ¾ explorări biologice sanguine curente (TS, TC, HLG, IP, APTT, grup sanguin și Rh, glicemie, uree și creatinină serică, RA și ionogramă, TGP, TGO, PT); ¾ ortopantomografia; ¾ examenul cardiologic cu efectuarea ekg; ¾ radioscopia de torace. CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 102 Datele din anamneză, examenul obiectiv și explorările complementare permit stabilirea
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
adiacente, nedureroși). Pentru precizarea diagnosticului și stabilirea configurației biologice actuale a pacientului este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ biopsia incizională a leziunii cu examen histopatologic; ¾ explorări biologice sanguine (TS, TC, HLG, IP, APTT, INR, grup sanguin și Rh, glicemie, RA și ionogramă, PT, uree și creatinină serică, TGP, TGO, GGT); ¾ radioscopie toracică; ¾ examen cardiologic și efectuarea electrocardiogramei; ¾ ortopantomografie; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât. Datele din anamneză, examenul obiectiv local și explorările complementare (exceptând CT, care este în curs
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
este necesară o explorare complementară țintită reprezentată de: ¾ ecografie (ultrasonografie) parotidiană; ¾ sialografie parotidiană dreaptă; ¾ examen computer tomografic pentru segmentele cap-gât; CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR 117 ¾ scintigrafie parotidiană; ¾ explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG, glicemie, uree și creatinină serică, RA și ionogramă, TGP, TGO); ¾ radioscopie torace; ¾ examen cardiologic și electrocardiogramă. Dintre explorările efectuate reținem descrierea computertomografică a unei tumori mixte parotidiene drepte, fără adenopatie laterocervicală de însoțire. Explorările biologice sanguine, radioscopia toracică și consultul cardiologic
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
este reprezentată de antibiotice, steroizi, blocanți H2, anticonvulsivante și perfuzabile intravenoase în funcție de necesități. Durerea este combătută cu metamizol, acetaminophen, preparate pe baza de codeină. Se va evita administrarea antialgicelor majore. Monitorizarea va urmări prezența semnelor vitale, pierderile de lichide, ionograma, glicemia. Dar cel mai important aspect al monitorizării este urmărirea semnelor neurologice, în special starea de conștiență, reacția pupilară și examinarea motilității, monitorizare care va fi făcută regulat la intervale de o oră, în primele 24 de ore. Orice modificare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervului optic în orbită. OCT metodă modernă de examinare a retinei, poate pune în evidență tumori intraoculare în stadii incipiente. Examenul hematologic este absolut necesar pentru evaluarea stării preoperatorii a pacientului cu tumora intraorbitală. De mare utilitate se dovedește hemoleucograma, glicemia, ionograma, probele hepatice, determinarea timpului de coagulare și sângerare, grupul sanguin etc. Examenul imunohistochimic este de real interes în diagnosticarea formațiunilor intraorbitale cu aspect de tumoră, în clasificarea tumorilor nediferențiate sau infiltratelor hematologice intraorbitale. Examenul endocrinologic are mare valoare în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
growth factor) sau directe: acțiuni mediate de somatomedine: anabolismul proteic, proliferarea celulară, creșterea cartilajului și osului; acțiuni directe: lipoliză, antagonizarea acțiunilor periferice ale insulinei, hiperglicemie, retenție de sodiu și apă. Reglarea secreției GH este asigurată de GH-RH, somatostatină, feedback metabolic (glicemia și nivelul somatomedinelor). PRL Prolactină: polipeptid și 198 acizi aminați, asemănătoare ca structură (și în parte ca acțiuni) somatotropului. Induce și menține secreția lactată pe glanda mamară preparată anterior de estrogeni și progesteron. La nivel hipotalamic, PRL inhibă secreția GnRH
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
evite orice stres, hipoglicemia, să aibă un aport normal de sodiu și să crească doza de glucocorticoizi când anticipează un stres (de 2-4 ori). Monitorizarea tratamentului insuficienței suprarenale cronice se efectuează: w clinic: greutate, tensiune arterială, stare generală; w biologic: glicemie, ionograma plasmatică, activitatea reninei plasmatice, care trebuie să se mențină în limite fiziologice. Tratamentul crizei addisoniene este prezentat în tabelul 16. Este recomandată purtarea unei brățări sau a unui carnet de identificare cu mențiunea bolii, a contraindicațiilor pentru orice manevră
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
test de screening. Testul presor la rece la persoanele normale, imersia mâinilor în apă la 4 °C (apă cu gheață) duce la creșterea tensiunii arteriale. în feocromocitom tensiunea arterială nu se modifică semnificativ. B. Teste nespecifice intoleranță la glucide, creșterea glicemiei à jeun creșterea hematocritului creșterea acizilor grași liberi hipercalcemie. III. Localizare necesară în vederea intervenției chirurgicale Ultrasonografia abdominală formațiune rotundă sau ovală, bine delimitată, localizată în special la nivelul suprarenalei drepte. nu există criterii ecografice de diferențiere între tumorile benigne și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
pancreatice. Pot apărea în asociere cu gastrinoame, concomitent sau succesiv. Pacienții pot descrie simptomatologie caracteristică hipoglicemiei (transpirații, tremor, palpitații, amețeli, foame, lipotimie, comă). Investigațiile biochimice indică niveluri crescute ale insulinei, proinsulinei și peptidului C plasmatic, concomitent cu valori scăzute ale glicemiei. Majoritatea insulinoamelor sunt mici și multiple, de aceea localizarea preoperatorie prin CT, angiografie celiacă și sampling venos percutan transhepatic nu e întotdeauna însoțită de succes. Tumori pituitare Se întâlnesc frecvent. Semnele clinice depind de dimensiunile tumorii (sindromul tumoral) și de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de sinteză a ficatului și se traduce prin: modificarea electroforezei (scăderea proteinelor serice pe seama albuminelor), scăderea indicelui de protrombină, a fibrinogenului, colesterolului (excepție este ciroza biliară primitivă) și trigliceridelor (excepție la alcoolici), creșterea amoniemiei (în encefalopatia hepatică), creșterea moderată a glicemiei sindromul de activitate mezenchimală este evaluat prin creșterea gamaglobulinelor serice pe seama diferitelor fracțiuni în funcție de tipul de afectare hepatică (modificarea imunelectroforezei: IgA, IgM, IgG). Testele hepatice specifice sunt: - markeri virali (vezi capitolul "Hepatitele cronice")autoAc în hepatitele autoimune (Ac antinucleari, antifosfolipidici
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
pancreatita acută se determină în mod curent amilaza serică (valoare superioară o are creșterea persistentă a amilazei urinare). Creșterea lipazei serice este un test specific, precoce pentru diagnostic. Afecțiunile pancreatice acute și cronice se pot însoți de creșterea moderată a glicemiei și scăderea calcemiei în formele severe. Explorarea funcțională eso-gastrică cuprinde teste specifice, utilizate țintit: - manometria esofagiană - măsurarea presiunii intraluminale și evaluarea activității contractile (peristaltica) - scintigrafia esofagiană (alimente marcate cu Tch99m) - evaluarea evacuării esofagiene - monitorizarea Holter a ph-ului esofagian timp de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
biliară primitivă). Sindromul hepatopriv este marca CH constituite, deoarece există molecule sintetizate exclusiv în ficat sau ficatul participă la diverse procese de sinteză. Sindromul se caracterizează prin scăderea proteinelor totale (pe seama scăderii albuminei), indicelui de protrombină, fibrinogenului, colesterolului și creșterea glicemiei. Bilanțul hematologic poate evidenția hipersplenism hematologic. Anemia hipocromă, microcitară semnifică hemoragii oculte. Anemia posthemoragică acută urmează unei HDS. 2. Testele de diagnostic morfologic cuprind:ecografia abdominală - explorare esențială deoarece apreciază structura hepatică (caracterul nodular), semnele de HT portală (Fig. 15
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
densitatea urinară similară densității plasmei, adică 1010-1011. - nitriți: test sceening pentru bacteriurie (sugerează prezența bacteriilor gram negative, ulterior confirmate prin urocultură)leucociturie: prezența a cel puțin 5-15 leucocite/câmp microscopic cu rezoluție înaltă - glicozurie: prezența glucozei în urină, apare când glicemia crește peste 180 mg% (pragul de eliminare în urină), adică în diabetul zaharat dezechilibrat. Poate fi prezentă în afecțiuni tubulo-interstițiale în absența hiperglicemiei. - corpii cetonici (cetonuria): prezenți în diabetul zaharat complicat cu cetoacidoză, după post prelungit sever (cetoza de foame
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
țările dezvoltate, furnizează 30-40% din cazurile adresate dializei. Are incidență în creștere. Apariția și progresia nefropatiei diabetice este condiționată de factori genetici, durata de evoluție a bolii (după 10-15 ani, în DZ tip 2 poate exista din momentul diagnosticului), controlul glicemiei, coexistența altor factori de risc (HTA, fumatul, dislipidemia) și a altor manifestări de microangiopatie diabetică (retinopatia diabetică). Patogeneza este complexă și implică factori genetici, hemodinamici (HTA, creșterea RFG), metabolici (hiperglicemia), hormonali (sistemul renină-angiotensinăaldosteron, endotelina, prostaglandine, oxid nitric, factori de creștere
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
ore) sau proteinurie (> 500 mg/24 ore), reducerea RFG, HTA este constantă, se asociază retinopatia - stadiul 5: definit prin IRC terminală. Principii de tratament La pacientul diabetic este recomandată prevenirea apariției și progresiei nefropatiei. Măsurile generale includ: - control strict al glicemiei (urmărită prin parametrul numit hemoglobină glicată - HbA1c care trebuie menținută la valoarea de < 7%) prin dietă și medicație antidiabetică adaptată funcției renale (de ex. biguanidele sunt contraindicate la creatinină > 1,3 mg%)oprirea fumatului - controlul HTA cu menținerea valorilor între
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
de dereglare a homeostaziei glicemice dar și de alterare a metabolismelor lipidic și protidic, ducând în final la apariția acelorași complicații cronice degenerative. În reglarea metabolică, în condiții fiziologice sunt implicați mai mulți factori, elementele esențiale ale controlului hormonal al glicemiei fiind redate în Tabelul 14. Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
și protidic, ducând în final la apariția acelorași complicații cronice degenerative. În reglarea metabolică, în condiții fiziologice sunt implicați mai mulți factori, elementele esențiale ale controlului hormonal al glicemiei fiind redate în Tabelul 14. Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
controlului hormonal al glicemiei fiind redate în Tabelul 14. Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în Tabelul 14. Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Deși hormonii de contrareglare (care cresc glicemia, hiperglicemianți) intervin major în reglarea metabolică, insulina este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în terapeutică un an mai târziu de către un grup de
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
densitate calorică mare, conținut crescut de lipide saturate și sărace în fibre alimentare). Procesul de urbanizare și stresul fac parte dintre factorii de mediu care pot contribui la apariția diabetului pe fondul susceptibilității genetice. Criterii de diagnostic În condiții fiziologice, glicemia fluctuează pe parcursul a 24 de ore în limite destul de largi. Astfel, à jeun (pe nemâncate) glicemia plasmatică se încadrează în intervalul 70-110 mg/dl, iar postprandial (după mese, de obicei măsurată la 2 ore postprandial) rămâne < 140 mg/dl. Criteriile
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]