7,863 matches
-
economice internaționale pentru a aduce țările mici la guvernarea globală. Redau, în acest capitol, elementele de conținut prezentate de mine la negocieri de tratate de cooperare, precum și alte documente la reuniuni de diverse categorii privind parteneriatul global pentru dezvoltare. Pe lângă globalizare, care se impune cu obiectivitate în viața internațională, o preocupare majoră a societății contemporane este în prezent parteneriatul global pentru dezvoltare. Conceptul capătă o tot mai largă audiență internațională. Dacă globalizarea este, în primul rând, o realitate obiectivă, parteneriatul este
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de diverse categorii privind parteneriatul global pentru dezvoltare. Pe lângă globalizare, care se impune cu obiectivitate în viața internațională, o preocupare majoră a societății contemporane este în prezent parteneriatul global pentru dezvoltare. Conceptul capătă o tot mai largă audiență internațională. Dacă globalizarea este, în primul rând, o realitate obiectivă, parteneriatul este mai ales de natură subiectivă, privește politica guvernelor, agenților economici și instituțiilor internaționale. Legătura globalizare-parteneriat este o relație între obiectiv și subiectiv, care trebuie armonizată. Noțiunea de parteneriat exprimă cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
care îmbină principiile și acțiunile convenite la aceste conferințe și va deveni o realitate prin înfăptuirea pe plan național și internațional a măsurilor și mecanismelor de cooperare, adoptate prin voința politică a țărilor participante, practic aproape a tuturor țărilor lumii. Globalizarea, realitatea obiectivă a societății contemporane, face necesară, acum, la începutul secolului al XXI-lea, o regândire fundamentală a guvernării globale. Noțiunea de "guvernare globală" este denumirea dată conlucrării internaționale prin mecanisme adecvate pentru buna administrare a lumii actuale. Guvernarea globală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
este o emanație teoretică irealistă pentru zilele noastre. Guvernarea globală, însă, ca o arhitectură de cooperare a națiunilor lumii, este pe deplin compatibilă cu sistemul de norme universale definit, elaborat și confirmat de curentul internațional de declarații, convenții și tratate. Globalizarea actuală este un nou mod de existență a comunității internaționale. Ea necesită o nouă guvernare globală, care nu este o opțiune, ci o cerință imperativă a secolului al XXI-lea. Redescoperirea guvernării globale trebuie să se bazeze pe armonizarea globală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pentru dezvoltarea umană. În raportul Comisiei pentru guvernare globală, intitulat "Vecinătatea noastră globală", elaborat sub egida ONU, comisia, coprezidată de Ingvar Carlsson și Shirdat Ramphal, a luat în considerare cea mai nouă și cea mai profundă tendință a timpurilor noastre globalizarea vieții internaționale, abordând toate resorturile și structurile ei și scoțând în evidență o gamă largă de actori, de factori implicați în fiecare din sferele guvernării (conducerii, administrării) lumii 4. Abordarea integrată economică, socială, tehnologică, ecologică și în celelalte domenii a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
crescândă în negocieri și structurile guvernării internaționale; punerea preocupării umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunii internaționale; protecția securității umane și reducerea vulnerabilității pe scară planetară; construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. 1. Globalizarea și vulnerabilitatea. Globalizarea aduce cu sine riscul vulnerabilității crescute. Vulnerabilitatea poate fi definită ca riscul pentru economiile naționale și economia mondială de a fi afectate negativ de șocuri. Acestea pot fi naturale și economice. Șocurile economice duc la declin rapid
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și structurile guvernării internaționale; punerea preocupării umane și a drepturilor omului în centrul politicii și acțiunii internaționale; protecția securității umane și reducerea vulnerabilității pe scară planetară; construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. 1. Globalizarea și vulnerabilitatea. Globalizarea aduce cu sine riscul vulnerabilității crescute. Vulnerabilitatea poate fi definită ca riscul pentru economiile naționale și economia mondială de a fi afectate negativ de șocuri. Acestea pot fi naturale și economice. Șocurile economice duc la declin rapid al prețurilor la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
datoriei externe. Gradul de vulnerabilitate a unei economii naționale depinde de nivelul dezvoltării sale, de structurile economice și sociale, poziția geografică a țării respective, formațiile ei geologice, magnitudinea șocurilor, abilitatea societăților și economiilor interne de a răspunde la aceste șocuri. Globalizarea poate spori vulnerabilitatea pe diferite căi și canale, iar guvernele naționale pot fi limitate în abilitatea lor de a răspunde șocurilor prin politicile monetare, fiscale și ale ratelor de monetare, fiscale și ale ratelor de schimb, prin cerințele angajamentelor și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a populației și țările cu cea mai săracă parte a ei a crescut de la 30 la 1 în 1960, la 60 la 1 în 1990 și la 74 la 1 în 1995 și a continuat să crească. Inegalitățile extreme otrăvesc globalizarea și polarizează multe încercări rezonabile și dezirabile de a le stăpâni mai bine. La începutul celui de-al XXI-lea secol, odată cu acceptarea unor posibilități ale globalizării, s-a convenit că sunt necesare noi abordări. Deosebit de presantă pentru guvernarea globală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
74 la 1 în 1995 și a continuat să crească. Inegalitățile extreme otrăvesc globalizarea și polarizează multe încercări rezonabile și dezirabile de a le stăpâni mai bine. La începutul celui de-al XXI-lea secol, odată cu acceptarea unor posibilități ale globalizării, s-a convenit că sunt necesare noi abordări. Deosebit de presantă pentru guvernarea globală devine accelerarea dezvoltării în țările cele mai sărace și țările cel mai puțin dezvoltate, făcând-o tot mai puternică și mai endogenă. Aceasta presupune realizarea în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
oricare ar fi ele, este nevoie de un suport internațional mai puternic. Ar fi bine să fie încurajată ideea unui împrumutător de natură globală pentru protecție socială, eventual un "ghișeu" al Băncii Mondiale. Amenințările pentru securitatea umană sunt exacerbate de globalizare și pe alte căi. Crima organizată și traficul uman la nivel global sunt viruși de temut pentru om și comunitățile umane. Migrația forței de muncă primește noi impulsuri prin globalizare. Sunt necesare negocieri internaționale între țările trimițătoare și țările primitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
al Băncii Mondiale. Amenințările pentru securitatea umană sunt exacerbate de globalizare și pe alte căi. Crima organizată și traficul uman la nivel global sunt viruși de temut pentru om și comunitățile umane. Migrația forței de muncă primește noi impulsuri prin globalizare. Sunt necesare negocieri internaționale între țările trimițătoare și țările primitoare de forță de muncă pentru a se ajunge la reglementări internaționale care să prevină exploatarea muncitorilor imigranți și încălcarea drepturilor omului. Pentru protecția diversității culturale trebuie elaborată o strategie globală
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și încălcarea drepturilor omului. Pentru protecția diversității culturale trebuie elaborată o strategie globală adecvată. Un forum internațional ar fi bine să fie convenit pentru găsirea de mecanisme și mijloace de combatere a violenței și a actelor ilegale ca reziduuri ale globalizării. 6. Construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. Noile provocări ale globalizării obligă comunitatea internațională să regândească arhitectura globală. Ea dispune de un tezaur de idei emise pornind de la experiența secolului care s-a încheiat cu anul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
forum internațional ar fi bine să fie convenit pentru găsirea de mecanisme și mijloace de combatere a violenței și a actelor ilegale ca reziduuri ale globalizării. 6. Construirea unei arhitecturi globale noi pentru secolul al XXI-lea. Noile provocări ale globalizării obligă comunitatea internațională să regândească arhitectura globală. Ea dispune de un tezaur de idei emise pornind de la experiența secolului care s-a încheiat cu anul 2000. Se poate vorbi de un consens asupra necesității unor schimbări fundamentale majore în guvernarea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sistem ONU mai puternic și mai coerent cu angajamente mai mari din partea tuturor țărilor. Ca participant la guvernarea globală, sistemului ONU îi revine un rol deosebit de important la dezbaterea prin organele, organismele și instituțiile sale specializate a problemelor complexe ale globalizării și parteneriatului global pentru dezvoltare. Crearea unei bănci centrale globale. O bancă centrală globală ar ajuta la stabilitatea economiei mondiale. Crearea unui fond global de investiții și a unui mecanism de transfer. Se discută în instituțiile specializate ale ONU despre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
centrală globală ar ajuta la stabilitatea economiei mondiale. Crearea unui fond global de investiții și a unui mecanism de transfer. Se discută în instituțiile specializate ale ONU despre resursele posibile ale unui asemenea fond. Construirea unei agenții mondiale pentru mediu. Globalizarea pune în evidență și o altă cerință vitală a societății contemporane căreia trebuie să i se acorde o atenție sporită în guvernarea globală. Este vorba de conservarea mediului, o componenta esențială a dezvoltării durabile. Este nevoie de o instituție internațională
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
societății contemporane căreia trebuie să i se acorde o atenție sporită în guvernarea globală. Este vorba de conservarea mediului, o componenta esențială a dezvoltării durabile. Este nevoie de o instituție internațională mult mai puternică, menită să răspundă provocărilor puse de globalizare pentru mediu. Aceasta ar putea fi o agenție mondială pentru mediu, eventual dezvoltată din actualul Program al Națiunilor Unite pentru Mediu. Organizația Mondială a Comerțului (OMC), care și-a început activitatea în 1995, este unul din principalii piloni ai guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
OMC), care și-a început activitatea în 1995, este unul din principalii piloni ai guvernării globale. Ea are menirea de a face liberalizarea comerțului internațional benefică pentru toate țările. Una din dificilele sale misiuni este de a evita marginalizarea prin globalizare a unor țări. România este interesată ca OMC să inițieze adoptarea unui acord internațional privind politicile de competiție și să i se întărească funcțiile antimonopol pe piețele dominate de corporațiile transnaționale. De mare importanță pentru guvernarea globală este hotărârea adoptată
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la care șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale ONU au adoptat "Declarația ONU privind Mileniul", prin care se declară că: "Noi credem că provocarea centrală căreia îi facem față în prezent este de a asigura că globalizarea devine o forță pozitivă pentru toate popoarele lumii. Pentru că, deși globalizarea ofera uriașe oportunități, acum beneficiile sale sunt foarte inechitabil împărtășite, iar costurile ei sunt inegal distribuite"5. Avizul este evident și pentru România și diplomația ei. De menționat că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale ONU au adoptat "Declarația ONU privind Mileniul", prin care se declară că: "Noi credem că provocarea centrală căreia îi facem față în prezent este de a asigura că globalizarea devine o forță pozitivă pentru toate popoarele lumii. Pentru că, deși globalizarea ofera uriașe oportunități, acum beneficiile sale sunt foarte inechitabil împărtășite, iar costurile ei sunt inegal distribuite"5. Avizul este evident și pentru România și diplomația ei. De menționat că acaeastă reuniune la nivel înalt a fost propusă de reprezentantul României
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
evident și pentru România și diplomația ei. De menționat că acaeastă reuniune la nivel înalt a fost propusă de reprezentantul României în Comitetul pentru Program și Coordonare al ONU IV. DEZVOLTAREA UMANĂ DETERMINANTĂ PENTRU ROMÂNIA ÎN PROCESUL INTEGRĂRII EUROPENE ȘI GLOBALIZĂRII VIEȚII INTERNAȚIONALE Ca ambasador al României în câteva țări și ambasador, reprezentantul permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, am avut îndatorirea și am folosit toate oportunitățile pentru a promova conceptul românesc privind dezvoltarea umană, pentru extinderea relațiilor țării noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
concentreze politicile pe termen lung și pe următoarele priorități: creșterea PIB pe locuitor, învățământul, sănătatea și valorificarea resurselor umane. O dezvoltare umană și durabilă bazată pe aceste priorități va permite României: să se încadreze în structurile europene și în procesul globalizării cu o satisfacere corespunzătoare a interesului național; să folosească structurile regionale și fluxurile globale în care se încadrează ca un factor complementar al dezvoltării multidimensionale a țării; să atace fenomenul sărăciei, care a devenit o amenințătoare plagă socială; să își
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
propice pentru dezvoltare, dar aceasta nu împiedică extinderea cooperării pe ansamblul internațional. Ca membru al UE, România capătă o putere economică suplimentară care poate fi folosită pentru cooperarea și cu alte țări ale lumii contemporane. Mai ales acum, în era globalizării, UE poate sprijini România pentru valorificarea efectelor benefice ale acesteia, dar și pentru a-i reduce vulnerabilitatea față de ea. Ca membru al ONU și membru al Uniunii Europene, România acționează prin diplomația sa la înfăptuirea dreptului fundamental la dezvoltare umană
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
modurile de acțiune ale generației tinere cu cele ale generației adulte ar duce la stagnarea socială” (p. 118). În ce măsură generația tânără de astăzi este conștientă de rolul ei în viața socială și în contextul istoric prezent al României? În contextul globalizării, al integrării în Uniunea Europeană, al schimbărilor sociale provocate de apariția Internetului și a telefoniei mobile, ce se întâmplă cu generația tânără și cu celelalte generații? Iată câteva întrebări provocatoare adresate sociologilor, la care nu putem răspunde fără a face apel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
profesorului Schifirneț, un capitol pe care, așa cum spuneam, nu îl găsim în multe dintre cărțile de profil. Cel de-al doilea capitol la care doresc să fac o scurtă analiză este capitolul X: „Relațiile interetnice, rasiale și naționale”. În contextul globalizării și al integrării în Uniunea Europeană, problematica relațiilor interetnice și a națiunii este, poate mai mult ca oricând, de mare actualitate. Cum se pune în practică unitatea în diversitate în Uniunea Europeană? În ce măsură incluziunea socială este compatibilă cu acceptarea diversității culturale? Cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]