2,432 matches
-
Turnul Măgurele. Vine un soldat rănit din ale cărui vorbe se poate deduce că ofițerul a murit, iubita plânge, află tatăl și plânge, află mama și plânge și mai râu, află toți și plâng. Dar iată că armata se întoarce glorioasă în țară (întoarcere pe scont, înainte de a se fi întors) și ofițerul asemenea, teafăr și sănătos. Plânset general și defilare de trupe; cortina cade impresionată până la lacrămi. Și aceasta-i dramă? Dar să zicem că prin multele sale piese bune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de glorie și plini de ambiție, nu vor să stea în urma moldovenilor și muntenilor, ci vor în frunte să dea năvală vitejască, să spulbere pe turci. Ce face Mircea? Recunoscând . {EminescuOpX 81} poate generozitatea cavalerimei, s-a plecat acestui plan glorios și s-a învoit să rămâie el în urmă? El a tuns-o binișor cu oaste cu tot peste Dunăre, lăsând oastea Crucii în știrea lui Dumnezeu și a unei sorți pe care el o prevedea foarte clar. Și cum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și-a scăpat oastea sa intactă în urma planului său cuminte; o oaste mică, însă prețioasă, cu care peste un an el a stins pe același Baiazid care sfărâmase frumoasa oaste creștină, în care erau față cele mai nobile și mai glorioase nume ale Europei. Dar Mircea era un biet român cu mintea coaptă, care știa că popoarele au lucruri mai scumpe de apărat decât gloria. Nouă ni se pare deci că, de-am fi urmat cum urmau bătrânii, de ne-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
negustori pe 3 și jumătate franci, iar pentru restul pieții era tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se putea impune nimic de către ruși și nici i s-a impus. Cine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcut vistier plenipotent. Acesta îndată a lepădat pielea mielului și se arătă în adevăr lup: trimitea în toate părțile și dezbrăca oamenii cu felurite cuvinte; inventa feluri de dări și de abuzuri care ajunseră a înegri faima și numele cel glorios al Domnului. Cine era celălalt? {EminescuOpX 238} Acesta era român din Ploiești, fiul unui grădinar (bulgar) care cultiva varză; de aceea îl și numiră Vărzarul. Ajungând din tinerețe a înainti în diregătoriile civile, se făcu și armaș mare, o dată cu Cicală
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la postul acesta a început a revărsa asupra tuturora veninul răutății sale; nici boier, nici preot nu scăpa nesupărat și nejăfuit de puterea lui. Astfel acești doi venetici, strâns uniți între dânșii și profitând de slăbiciunea unui Domn cu trecut glorios, au știut să curme o viață atât de binecuvântată cum a fost cea începută pe timpul lui Matei Basarab și să pregătească țara pentru epoca fanarioților. Nu-i vorbă, oricare alt Domn cu trecut mai puțin glorios ar fi căzut jertfă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unui Domn cu trecut glorios, au știut să curme o viață atât de binecuvântată cum a fost cea începută pe timpul lui Matei Basarab și să pregătească țara pentru epoca fanarioților. Nu-i vorbă, oricare alt Domn cu trecut mai puțin glorios ar fi căzut jertfă slăbiciunei sale. Nimic nou sub soare! Ce se petrece astăzi s-a petrecut sub forme deosebite mereu în timp de mai multe sute de ani. Când elementele sănătoase au avut destulă energie, când ele s-au
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conservatorilor cu monstrul de aservire economică cărora d-nia lor i-au dat naștere. [6 decembrie 1879] {EminescuOpX 371} ["ASCUȚIREA CESTIUNILOR CURAT INTERNE... "] Ascuțirea cestiunilor curat interne în cestiuni internaționale e pretutindene o dovadă de slăbiciune a statului. Astfel vedem corpul glorioasei odinioară Turcii deschis tuturor înrîuririlor străine, încît chiar existența acelui stat atârnă de echilibrarea în care o țin interese străine, nu de puterea vitală a chiar poporului turcesc. În finanțe amestec, în administrație amestec, ba chiar în legislație amestec, precum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai serioasă se face întrebarea cum vom putea contopi acest element străin cu al nostru. Izrailiții de la apus și de la miazăzi sânt mai cu seamă din gintea evreilor spanioli, o ginte care are îndărătul ei o istorie în comparație mai glorioasă și care se adaptează ușor cu maniera de a fi a Occidentului; ei au devenit într-adevăr în marea lor majoritate buni franceji, engleji, italieni - pe cât adecă se poate aștepta aceasta în mod echitabil de la un popor cu sânge atât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
era îndreptat ochiul dramaturgului, spre soarta iubirii celor doi. Ciuma nu merita nici o atenție... Bineînțeles... În timp ce războiul peloponeziac sau campaniile lui Napoleon ne fascinează și rareori istoricul spune: Împăratul făcu cale întoarsă, holera secera rândurile armatei sale! Atît! Ce e glorios în a muri de holeră? Totul se dezagregă, solidaritatea umană, curajul, loialitatea, toată lumea fuge și nu domnesc decât cei imuni, care svîrle cadavrele în căruțe și le duc la groapa comună, peste care aruncă var. În timp ce mesagerul de la Marathon va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ce i se mai putea face mai mult decât să fie declarat trădător de țară? Să-l spînzure? Să-l belească de piele? N-aveau decât, își trăise viața, se întîmplă, da, se scrie și în istorie că o viață glorioasă are adesea un sfârșit tragic... Și-l asuma, de ce să nu și-l asume?... Da, da, o să-l spun, repetă, de ce să nu-l spun, e aici de față și surâde, eu nu surâd, nu pot să mai surâd... prietenul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sau irlandezul ăsta?" " Deosebirea ar fi că el e celebru și tu nu ești", zise Lavinia." Da, conveni Ciceo, știu, există idioți celebri și oameni cu bun-simț anonimi, înseamnă că idioții anonimi au reușit și ei să dea un exponent glorios." " În cazul ăsta ar însemna că Ulysse e foarte accesibil idioților." "Logica femeilor, răspunse Ciceo sarcastic, se poate învîrti în gol la infinit... E vorba de un anumit gen de idioți dintre cei capabili să citească și nu de idioții
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Aveam în față un ecosistem infailibil, clădit pe recifele de carne și epidermă, căruia eu îi vorbeam despre romantismul pașoptist. Miliarde de ochi și pedunculi, de trompe și piciorușe se delectau cu motivul umbrei sau al ruinelor, cu tema istoriei glorioase sau antiteza trecut-prezent, înainte să-și consume biologia într-o mușcătură de tegument. Crimele se petreceau lasciv, pe sub brățări gigantice de plastic sau printre podoabele întunecate ale alunițelor, la adăpostul firelor de păr. Iubirile se nășteau și mureau repede, topite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
câteva ore sau zile, într-o competiție agitată și nemiloasă. Trăiam în plin capitalism cerebral, colonizat de propriile mele gânduri imperialiste: fiecare dorea să ocupe cât mai mult spațiu, să se extindă prin artere și capilare și, într-un final glorios, să pună stăpânire pe rezervele neuronale ale adversarului. Nimeni nu observa ce se petrece acolo, în economia subterană a creierului, printre giganții contradictorii ai acțiunilor mele viitoare. Nici eu nu știam cine controla bursa lor variabilă, gândurile fluctuau în ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
buzunarele oamenilor și intrată-n cele ale băncii. Nimeni nu-i întrebase vreodată dacă au chef să-l cedeze. În fiecare an, pe la sfârșitul lui decembrie, primeai „al 13-lea salariu“, o ciudățenie rămasă de pe vremea lui nea’ Nicu. Suna glorios, ca o recompensă nemeritată, doar pentru profesori. Munceai douășpe luni pe an, dar încasai banii ca și cum ar mai fi fost una acolo, invizibilă pentru majoritatea oamenilor; pe-asta o așteptai cuminte acasă, nu trebuia să miști un deget și venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părinte contra fiu. S-a tăiat la greu, secole întregi, în carne vie. Ca să nu se afle adevărul, au apărut scriitorii, care au trecut pe pilde și eroisme. Mormane de maculatură, grămezi de versuri și basme, slăvind o patrie minunată, glorioasă, eternă și curată ca o fecioară neprihănită. Le citeai și-ți venea să fugi: ăștia chiar credeau ce spuneau? Trebuiau înlocuiți poeții și povestitorii care își bătuseră joc și de ea, și de noi: ei erau de vină, de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
norii mici de fum, și nici cadranele groase ale instrumentelor de bord nu indicau nivelul de kerosen până nu băteai cu mănușa în ele de trei ori. Străinul nu făcea parte din familie, cu-atât mai puțin din timpurile alea glorioase. Și totuși, acest Shakespeare digital mi-era prieten, vărsându-și trădarea, furia și răzbunarea cu iscusința neînțeleasă a lui Richard III. Povestea lui se dovedea curată și mincinoasă, exact ca gândurile mele. L-aș fi iubit ca pe-un frate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Demiterea lui Nicolae Titulescu, p. 73. 73 70 “să - l scape de Titulescu“112. La aflarea veștii despre moartea lui Titulescu, la 18 martie 1941, regele nota următoarele :“ S-a dus și el, s-a stins astfel o lungă și glorioasă perioadă a politicii noastre internaționale. Un om incontestabil deștept, un mare talent, dar prea din cale afără de egocentric, actor și văzând lucrurile mai mult prin prisma juridică a unui avocat și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Demiterea lui Nicolae Titulescu, p. 73. 73 70 “să - l scape de Titulescu“112. La aflarea veștii despre moartea lui Titulescu, la 18 martie 1941, regele nota următoarele :“ S-a dus și el, s-a stins astfel o lungă și glorioasă perioadă a politicii noastre internaționale. Un om incontestabil deștept, un mare talent, dar prea din cale afără de egocentric, actor și văzând lucrurile mai mult prin prisma juridică a unui avocat și câteodată mai puțin realistic“113. Benno Brănișteanu considera
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături, luptă alături și mor alături, cuprinși de frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru țara părinților, a moșilor și a strămoșilor noștri! (Delavrancea, 192-, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios, aceleași speranțe, aceleași aspirații pentru viitor" (p. 13). Deși definiția este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merită subliniată încă o dată tensiunea funciară ce subîntinde memoria națională în interbelic, care se configurează pe fondul dialogului tensional dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei istorice naționale, și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în procesul de construcție mitică a memoriei naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]