2,459 matches
-
florilor lor de acasă, destinate mai ales doamnelor, ca să le culeagă zâmbetele nu pentru altceva, cu un mare regret: că nu a mai putut să ajungă la Școala lui din Căuești, Școală de care rămăsese legat, de ea, și de gospodarii din sat. De cei care-i fuseseră elevii, cu care făcuse școală nouă, temeinică ! Acum e moda ca școlile să poarte numele învățătorilor lor. Oare se va găsi cineva să propună, să susțină și să aprobe ca Școala din satul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a ne aduna în propria-i casă de la Șuletea, chiar în ziua de 21 mai anul următor - ziua onomastică a acestuia - lăsând apoi loc adunării care avea să se desfășoare în iunie 1982. El a pregătit totul ca un bun gospodar ce era, în timp ce eu am mai scris tuturor să nu uite de promisiunea făcută, și astfel ne-am întâlnit și aici, la Șuletea, cu aceeași bucurie și nerăbdare. Șuletea, Șuletea, la Costică Trifești 5 mai 1978 Dragă Alexandre, De la întâlnirea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bine. Grijuliu, i-a telefonat și prietenului nostru, generalului Gheorghe Crețu cu rugămintea să-i primească și găzduiască la „Rezerva Oștirii Române” cartea lui Goga, dar și carnetele cu însemnări la Muzeul Militar al Armatei Române... Ordine desăvârșită, spuneam, de gospodar grijuliu, realizată până în ultima clipă ! La câteva zile după ce maestrul meu întru toate m-a lăsat cu propriile-mi gânduri și treburi, am avut nemăsurata surpriză - pe care o anticipasem - să primesc de la alt prețuit prieten, tot de o viață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
puse locatarului în ce priveste prețurile pe care acesta urmează a le practică. ... B . Locatarul a) să verifice, la preluarea gestiunii, integritatea și starea de folosință a patrimoniului; ... b) să conserve patrimoniul primit și să îl dezvolte că un bun gospodar; ... c) să crească eficientă activității prin mijloace de organizare, investiții, politica de personal; ... d) să respecte și să crească nivelul calității produselor și serviciilor; ... e) să presteze serviciile convenite; ... f) să respecte prețurile convenite; ... g) să gospodăreasca rațional mijloacele materiale
HOTĂRÎREA nr. 517 din 26 iulie 1991 privind valorificarea în condiţii de eficienta a unor bunuri aflate în administrarea instituţiilor publice din domeniul sanitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107927_a_109256]
-
din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 39 din lege, la consiliile locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei județene pentru zona montană și 5 - 10 gospodari și intelectuali care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă. Comisia analizează, în plen, cererile primite și va stabili familiile îndreptățite să primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a
HOTĂRÎRE nr. 131 din 27 februarie 1991 ***Republicată privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107681_a_109010]
-
din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 39 din lege, la consiliile locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei județene pentru zona montană și 5 - 10 gospodari și intelectuali care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă. Comisia analizează, în plen, cererile primite și va stabili familiile îndreptățite să primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a
HOTĂRÎRE nr. 131 din 27 februarie 1991 ***Republicată privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107679_a_109008]
-
Comisiile locale și comisiile județene vor urmări că restituirea terenurilor prevăzute la art. 41 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 să se efectueze într-un ritm accelerat, realizîndu-se punerea în posesie a persoanelor îndreptățite, astfel încît acestea să poată gospodari terenurile în cauză, cu respectarea strictă a regimului silvic. În executarea art. 41 din lege, comisiile locale vor prelua de îndată amplasamentele puse la dispoziție de unitățile silvice. Orice tergiversare sau refuz de realizare a acestei operațiuni de către comisiile locale
HOTĂRÎRE nr. 728 din 10 noiembrie 1992 privind unele măsuri de accelerare a emiterii titlurilor de proprietate şi punerii în posesie a titularilor, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108906_a_110235]
-
Cerbului nr. 3, sectorul 3. 214. Phol Eniko, născută la 24 octombrie 1967 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Moldovan Peter și Gizella, cu domiciliul actual în Germania, 31275 Lehrte, Parkstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Gospodarilor nr. 2, județul Cluj. 215. Kuhn Cristina Maria, născută la 23 iunie 1966 în București, România, fiica lui Negoi Dumitru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76359 Marxzell, Lerchenstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Matei Voievod
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
S-a născut la 5 Septembrie 1931, în satul Fratautii Vechi, din județul Suceava în familia gospodarilor Toader și Maria Ionesei cu mare dorință că fii lor să învețe carte. A urmat 7 clase, din cauza războiului, la școală primară din Fratautii Vechi, fiind premiantul clasei și apoi în toamna anului 1946 a dat examen de admitere la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
domeniul construcțiilor energetice, se mai consulta câteodată și cu cei din proiectarea liniilor de înaltă tensiune dr.ing. Gheorghiță Gerogel și dr.ing. Sorea Niculai și alții, care se specializase în calcului mecanic și de vribratii a acestor rețele electrice. Că orice gospodar din Bucovina, nu a avut tihna și odihnă până nu și-a realizat o casă particulară, prin anul 1968, în centrul municipiului Bacău, fiind printre primele construcții particulare care au primit o asemene autorizație de construcție, unde a locuit în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93302]
-
S-a născut la 16 august 1932, în comuna Frătăuții Vechi, județul Suceava. într-o familie de vrednici gospodari unde urmează șase clase primare iar în 1945 se înscrie la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” azi Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, pe care il absolvă în anul 1952. Studierea dreptului a rămas o intenție platonica, el absolvind Școla militară Superioară
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național și credința ortodoxă (Crainic, 1997, pp. 246, 242). Unul dintre principiile axiale ale statului etnocratic exprimă precis ultimul element al modelului european al societății naționale: "STATUL E SUPREMUL GOSPODAR AL NAȚIUNII" (p. 245, majuscule în original). Statul trebuie să fie carapacea organizațională a neamului, în lipsa căreia acesta nu își poate îndeplini misiunea sa istorică și nici nu își poate da măsura valorii sale pe planul creației spirituale. Statul etnocratic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost cel mai tare, cel mai bun organizator, ca primar al Iașului. Corect, auster, ferm. S. B.: Ion Iliescu îi dedică în cartea sa vreo două-trei pagini. Îl descrie scurt: "fost activist la tineret, un om harnic și bun gospodar"4. Apoi vorbește despre toate realizările lui. D. T.: Foarte bine observat. S. B.: Și vorbește despre toată sistematizarea Iașului, de la drenurile de sub Primărie până la pasaj. D. T.: Până la groapa de gunoi, la "groapa lui Manciuc", adică Pasajul din Piața
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
se uitau la nori și mormăiau: O mai ține vreo două-trei zile. Noroc că recolta nu era culcată la pămînt de ploaie. Și nici gheața n-a făcut prăpăd ca-n alte dăți. Gospodinele satului aveau de lucru berechet, dar gospodarii cam leneveau și se cam întreceau cu măsura la băut. Rachiul pe care îl fabricau cu instrumente ingenios îmbinate producea beție, dar și o durere cumplită de cap a doua zi. Din acest motiv și datorită și proverbului "cui pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zgomot. Doar lacrimile și-au dat drumul și curg șuvoi pe față. Plîngi tătarule, dar cînd ne omori te bucuri? Lacrimi de crocodil. Mă, te spînzurăm, nu crezi? Cînd ancheta era în toi, pe ușa crîșmei intră Vasile M., un gospodar care avea vreo trei fete măritate în țară. Cînd vede teroristul, Vasile se repede spre el. Ce-ai făcut? Ce-i cu tine? Teroristul, țipă oamenii în cor. Vasile rămîne uluit, năucit, cu gura căscată. Apoi reușește să articuleze. Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar a vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
4-5 metri mai jos. Ridică roaba ca s-o deșarte și, buf!, lunecă cu totul. Hoștiobîlc! Cade în bulboană. Apa îl preia imediat, îl bagă la fund și-l scoate la suprafață. Răcnește după ajutor. Învățătorul aleargă spre casa unui gospodar, strigînd la rîndul lui după ajutor. Sătenii sar, caută, se bat cap în cap cu toții. Într-un tîrziu se găsește o scară mai lungă. Duhan, om voinic, nu se dădea mort cu una, cu două. Băuse din zeama aceea scîrboasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care tocmai descărcase "inimă", cu un șofer rozaliu, era trasă aproape de intrare și afuma de zor măciulia de oameni cu un fum negru, înecăcios, de motorină nearsă. Gîndul mă ducea la un roi așezat pe o creangă și pe care gospodarul îl afumă ca să-l adune în stup. Speram că măciulia se va desface din clipă în clipă și chiar așa s-a și întîmplat, căci o voce bărbătească a strigat: "Intrați!". Numai că mișcarea măciuliei era contrară tuturor așteptărilor; îngustîndu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează. Mi-am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte, un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 30.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă făcea schimbul, acum baba, adică doamna, ar fi primit 24.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cît se poate de natural. Eu (probabil și alții!) aș fi fost gata să port superba rusoaică în brațe, chiar fără nici o recompensă. Doamna Haldan se dusese după soțul său, casa a fost vîndută și Vasilică a tras la un gospodar, o rudă foarte îndepărtată. Un gospodar cu o casă îngrijită oarecum, dar nu cine știe ce. Totuși, o cameră curată, casa cea mare, cum i se spune pe la noi, a fost oferită oaspeților. Nu vii cu noi la masă diseară? întreabă Vasilică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
probabil și alții!) aș fi fost gata să port superba rusoaică în brațe, chiar fără nici o recompensă. Doamna Haldan se dusese după soțul său, casa a fost vîndută și Vasilică a tras la un gospodar, o rudă foarte îndepărtată. Un gospodar cu o casă îngrijită oarecum, dar nu cine știe ce. Totuși, o cameră curată, casa cea mare, cum i se spune pe la noi, a fost oferită oaspeților. Nu vii cu noi la masă diseară? întreabă Vasilică. Chiar dacă îi admiram minunăția de nevastă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Trecem și pe la Monica? întreabă soția. De ce nu? O sun și amica noastră se manifestă a fi foarte bucuroasă. Ne somează să luăm și prînzul împreună. Parcurgem sate lungi, pline de radare, pline de tot felul de restricții, dar cu gospodari grozavi. Curțile sînt curate, aranjate, excelent întreținute. O adiere de amărăciune mă sîcîie. Mă gîndesc că pe la noi nu există această preocupare. Monica a deschis poarta mare, ne-a pregătit loc de parcare la umbră și, încă ținîndu-se bine, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot. Doar pe dealurile înalte, pe versanții dinspre nord mai erau pîlcuri de nea, murdare și în două cu apă. Căldura aceea de primăvară pornește nașterea miraculoasă a vieții vizibile, a vieții care explodează uneori în cîteva ore. În curtea gospodarului Mitroi pămîntul se uscase la suprafață și mugurași verzi, ca brotacul scoteau cu optimism capul. Ogrijinii din curte se uscau și aburii de primăvară se jucau de-a aerosolii. Orătăniile se plimbau cu și fără treabă prin curte, iar cocoșul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Din fiecare liră cîștigată în Pistoia, jumătate provine din plante. Am emoții, urmează să întîlnesc, după vizita la fermă, pe autorul acestui paradis, pe autorul acestei afaceri uriașe, pe posesorul miliardelor din bănci. Mă întîmpină un om simplu îmbrăcat, un gospodar ca pe la noi, ușor obosit și cu o inimă caldă. Întreaga lui ființă radiază o bunătate pe care o percepi imediat. Eu iubesc mult verdele, domnule primar. Am văzut pe la alții și am făcut și eu cum m-a dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lemnelor din pădure ; scoaterea sfeclei, cartofilor și depozitarea lor ; aratul și însămânțatul grâului și orzului de toamnă ; căratul și depozitarea furajelor ; culesul viei și prepararea vinului etc. În perioada de iarnă, treaba mamei se împărțea în două domenii : una în calitate de « gospodar » și cealaltă de gospodină. Sunt foarte multe de spus despre munca ce o făcea mama. În anul 1961, la vârsta doar de 57 de ani, a plecat dintre noi, datorită în cea mai mare parte, marilor supărări ce le-a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]