2,243 matches
-
de un context istoric propriu-zis. Personajele apar în veșmintele personajelor picturii prerafaelite. În Adevărul literar și artistic, cu titlul "Expoziții noui, Cecilia Cuțescu- Storck"459, este reprodus un Panou decorativ al pictoriței. Cecilia Cuțescu-Storck pictează cinci femei într-o atitudine grațios coregrafică, în jurul unor arbori stilizați în stilul Art Nouveau-lui. Trei dintre ele poartă veșminte albe, una se sprijină de o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o atitudine de devot, cu mâinile ridicate. Întreaga compoziție evocă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o alta închipuind o relație matern-surorală, cele trei din mijloc au o atitudine de devot, cu mâinile ridicate. Întreaga compoziție evocă simplitatea și armonia unui spectacol perfect asamblat al unei trupe de balet. Se vede propensiunea Ceciliei Cuțescu-Storck pentru ansambluri grațioase, unde fiecare personaj face parte din țesătura unei coregrafii hieratice, asemeni unei mandale. Coregrafia simbolismului pantomimic apare și într-o pictură decorativă murală de mai mari dimensiuni care împodobește unul dintre zidurile parterului casei familiei Storck. Intitulată Dragoste profană și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei pe calapodul dicotomiei dintre natura obiectivă a factorilor de mediu și natura subiectivă a vieții sufletești cu reflexe din teoria păturilor superpuse, poeți cu fulgurații simboliste, mai degrabă prizonierii unei maniere, având ca numitor comun un sentimentalism fad și grațios, precum A. Davila, dar și sensibilul poet decadento-simbolist Dimitrie Karnabatt, semnând D. Karr etc. "Partea artistică" grupează, în marea ei majoritate, pictori români, dar și contribuții mai degrabă modeste ale unor pictori străini, în vogă. Se poate vedea și aici
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În adevăr, aceste contururi feminine, aceste țigănci pline de interiorizare, par pierdute între flori de lotus, în fața unui templu antic, ca și cum ar celebra un cult plin de mister. Am putea spune că țigăncile artistei noastre, prin linia lor suplă și grațioasă, prin sobrietatea, puritatea și profunzimea lor de gândire, cheamă o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mătase care-i cuprind sânii, în mânerul tipsiei pe care se află capul sfântului Ioan și nu în cele din urmă, în litera "O" caligrafiată atent. Femeia îi atinge buzele cu degetele, în timp ce cealaltă mână este lansată într-o grațioasă mișcare ce evocă talentul de dansatoare al nimfetei. Similitudinile ies în evidență numaidecât, dacă luăm ca reper tabloul intitulat Salomè (1906) al lui Franz von Stück, inspirat de opera lui Richard Strauss reprezentată pentru prima oară la Dresda, în 1905
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inventar 915182) un personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport insolit pentru capul sfântului Ioan. Trupul Salomeei este arcuit astfel încât din poziția îngenuncheat, fruntea îi atinge genunchii, spatele desenează un grațios și dificil arc de cerc, în timp ce mâinile realizează un unghi anatomic imposibil. Măiastra execuție gimnastică servește drept figură de stil, așa cum spatele fetei servește drept postament capului Sfântului Ioan, mâinile ei rețin ondulația părului sfântului care urmează geometria spiralată de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în același timp pe Salomeea dintr-o dansatoare-gimnastă de o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii care ne este prezentată. În Salomeea lui Storck, postura dă măsura nu unei contradicții ireconciliabile, ci, mai degrabă, a unei tensiuni perpetue
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pereți gestul naiv și pervers, angelismul efebilor primitivi, indiferența ascultătoare a mondenelor și oglinda legendelor. Acolo, în strada Courty, erau perdele de un roz învechit, farmecul unui cuartier central dar retras, un etaj propice cu o poartă ascunsă, o mobilă grațioasă pentru o laborioasă lene, cu multe paravane, fotoluri, cu stofe de un verde învechit (și flori svelte murindu-și parfumele în lungi vase), iar în fundul unui lung șir de odăi, un cap sângerând, în ghips, pe talerul Herodiadei. Lorrain își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desluși animale exotice întregind ansamblul decorativ mural: lemurieni, papagali Ara sau peruși, un leneș 593, o bufniță, păsări ale paradisului, pasărea rinocer etc. Plafonul transformă holul-atrium într-o fastuoasă și intimă seră exotică, pictată. În colțurile acestei sere se află grațioase personaje feminine îmbrăcate în veșminte la rândul lor exotice, asemănătoare unor sari-uri indiene, cu decorațiuni florale, dar având ceva și din simplitatea peplumurilor romane. Un vizitator francez, Léon Thévenin, care redactează și o primă monografie a operei pictoriței, descrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Lumea colorată a cabaretelor stârnește admirația, dansatoarele dispensatoare de senzualitate și de echivoc, ale căror "dessous-uri" fac furori pe măsura dionisiilor coregrafice, sunt în măsură să redea palpitul marelui oraș, așa cum colțurile "pitorești" se luminează și mai mult de strălucirea grațioaselor midinete. În recuzita decadentă, dansatoarea, semiprostituată de lux, ține locul femeii fatale marcate de un erotism pervers și de o insațietate erotică pe măsura farmecului. Decadența orașului luminilor, lumini ale localurilor de noapte și ale felinarelor care dezvăluie efervescența străzii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la țigăncile lui Nicolae Vermont, la mondenele lui Teișanu devine sesizabilă poza. Pictorul chiar pune accent pe ea, introducând o anumită licențiozitate, o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată sarcastic, pictorul practică aluzia ca specie de eufemism grațios, fără mușcătura vitriolantă a acvaforte-urilor eroticii ropsiene. El nu depășește niciodată o anumită frontieră, cea care desparte mondenitatea frivolităților ușoare de creaturile damnate ale limburilor mondenității ropsiene. În La oglindă (pastel, 45,5 x 38 cm, 1911) avem un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
slăbiciunilor defilează o veritabilă mafie feminină de aceeași extracție: la Mitică Dăscălescu ține mamița sa Dăscăleasca, la care ține Piscupeasca, la care ține Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca... Din categoria xenismelor, Caragiale mînuiește cu mare efect nu numai grecismele ci și latinismele care invadaseră onomastica în Ardeal și deveniseră amenințătoare și în Muntenia și ca urmare a influenței școlii latiniste și a curentului latinizant care edificase un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
încadrat, atât din perspectiva tematicii abordate, cât și din perspectiva tehnicilor narative folosite, printre romanele de factură existențialistă ale lui Mircea Eliade, alături de romane precum Întoarcerea din rai, Huliganii sau Noaptea de Sânziene. Considerată de către Eugen Simion drept ,,o mică, grațioasă capodoperă” opera reprezintă de fapt o încercare de echilibrare a discursului narativ, după ,,experiența epică” din Întoarcerea din rai și Huliganii. Operă de dimensiuni mult mai reduse decât romanele anterioare, dar mult mai densă, cel puțin din punctul de vedere
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
preocuparea unei cinstite femei românce rămâne și aici mai presus de interesul și realizarea personală, se înalță, din nou, spre ceea ce am putea numi destinul unui neam, pe care doar aceste mame vrednice știu să-l contureze: Lăutarii cântă hore grațioase; Tinerii feciori Cată după părul fetelor frumoase Să răpească flori. Ca dulci fragi de câmpuri albele fetițe Dulce rumenesc, Apărând cu mâna mândrele cosițe, Sărutări pe gură las de le răpesc. — „Dar tu, femeie tânără, De ce stai gânditoare? în gene
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
într-un moment prielnic al prezentării, "propune-le" publicului drept exerciții. Există aici riscul să pierzi atenția câtorva dintre cei mai competitivi membri ai grupului pentru timpul care mai rămâne. Ce câștigi, însă, este timpul pe care îl poți umple grațios cu altceva (puțin probabil să se întâmple așa, dar ai putea termina totul mai repede și, în același timp, nu vei pierde nimic dacă nu discuți soluția. În acest sens, exercițiile pot aduce și alte beneficii: oferă audienței timpul necesar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Suntem într-atât de cuceriți de acordurile muzicii de jazz, încât vizualul și auditivul devin un corpus fericit chiar și în mișFările străzii: „Pe străduța îngustă, mirosind a ev mediu îndepărtat, tineri subțiri alunecau, zgomotos, pe rotile, într-un balet grațios și periculos totodată. Plonjau cu viteză necontrolată spre zidul mușcat de vremuri, se răsuceau brusc..., urlau de plăcere, executau piruete năuce, apoi zigzagau printre puținii trecători, împroșcându i cu veselia lor nestăvilită...” Prozatorul e un maestru al „bluzării”, reținând un
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dimensiuni” .8 Creația sa ficțională se impune a fi lecturată în „relație directă” cu textele filosofice ale sale, înnobilată fiind de un subtil simț al poeticului: „Raza de foc ce-și are-n ochii mei izvor / Atins-a a ta grațioasă umbră. / Spre inima-mi s-alergi grăbit cu dor, / Tu, cel în care viața mea s-adumbră... ” (gocul de smarald) <notelist> 1. Ioan Petru Culianu - gocurile minții. Principiul antropic. Ed. Polirom, 2002, p. 185 2. Ioan Petru Culianu. Omul și opera
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o înălțime de o biserică veche, cu o arhitectură originală, o biserică din timpul cruciadelor, așa cum caută pictorii pentru ta-blourile lor. Dacă încadrezi toate astea între nuci străbuni și plopi tineri, cu funze de aur palid, dacă pui cîteva fabrici grațioase în mijlocul întinselor cîmpii în care ochiul se pierde sub un cer cald și străveziu, vei înțelege una dintre miile de frumuseți ale acestui ținut. Am apucat-o pe drumul care duce la Saché, pe malul stîng al rîului, uitîndu-mă la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rușine. Le-a spus apoi că ei sunt chipul Bisericii, pe care trebuia să strălucească toată frumusețea ei. Sfântul Augustin spune referitor la aceasta: un chip este frumos dacă este bine proporționat, împodobit așa cum se cade și are o culoare grațioasă. Acum însă acel chip este acoperit de confuzie din cauza exemplelor rele; și întrucât capul este partea cea mai eminentă, mai vizibilă, frumoasă și demnă, el ia o înfățișare cu atât mai urâtă cu cât în această parte se află o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fiecărui lucru (p. 298). Fratele Ioan din Parma 41. Era de o statură medie, spre mică, frumos și bine proporționat în toate membrele, sănătos și rezistent la oboseală, indiferent că se datora călătoriilor sau studiului. Avea o față de înger, mereu grațioasă și fericită. Era generos, amabil, umil, blând, binevoitor și răbdător. Un om de mare evlavie și rugăciune, îngăduitor și milostiv. Celebra în fiecare zi cu atâta evlavie, încât cei ce asistau se simțeau copleșiți de har. Predica cu o așa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ar fi împlinit toate misterele, fiindcă pe atunci se afla într-un conflict deschis cu Biserica (p. 339). Sfântul Ludovic al Franței 48. Regele Ludovic al Franței era subțire și firav, slab și înalt, cu o față angelică și aspect grațios. Venea la biserica fraților (pentru capitul) fără pompă regală; în locul decorațiilor regești venea în haine de pelerin, cu desaga în gât și toiagul în mână. Nu călare, ci pe jos, și îl urmau cei trei frați ai săi, cu aceeași
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dorit». Dar el a răspuns: «Nu un pat luxos, ci doar pământul gol sau un pic de paie sunt îndeajuns unui om sărac și cerșetor». După ce au ieșit cu toții, i-au introdus în cameră o fată frumoasă îmbrăcată cu haine grațioase și au închis ușile cu cheia. Ea s-a apropiat imediat de pat și s-a așezat pe el îmbrăcată. Atunci Sfântul a întrebat-o: «De ce ai intrat aici?». Ea a răspuns: «Pentru a dormi în această noapte cu tine
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o sacra femina digna domo!' "........... Vezi al marelui Filip monument, de unde vine Marcia cea pură, care din Ancus descinde, la sacrificii dispusă, de unde a ei trăsătură și nobilă figură. Cu sufletul ei bun și sângele-i de seamă Se poartă grațios și-nțelepciune emană. Nu e deloc nedemn să lăudăm a ei frumusețe, Pentru care venerăm și premăritele zeițe. Soție lui, mătușă lui Cezar: o, glorie ție, O, doamnă demnă de sacra casă imperială!"427 Trebuie să remarcăm că poetul o
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nesiguranța sa. Descrisă până acum din exterior, ca proiecție fantasmatică a dorinței masculine, femeia capătă consistență psilologică și o identitate bine conturată abia în Scherzo, a treia nuvelă din volum, unde povestea amoroasă e tratată în cheia unui comic ușor, grațios, în acord cu perspectiva echilibrată a bunului simț și cu soluția "rațională" (adică feminină, sugerează prozatorul) a rezolvării tenebroaselor afaceri sentimentale. O altă modificare față de primele două texte constă în faptul că procedeul manuscrisului găsit/ al povestirii "în ramă" e
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]