9,758 matches
-
de genul ăsta. Sincer, cred că nu avea altceva programat pentru seara asta și nu a suportat ideea să rămână acasă. E un fel pozitiv de a privi situația. Punga goală din mână Îmi aminti că Înghițisem patru sute cincizeci de grame de Red Hots În fix douăsprezece minute. Gura Îmi amorțea și mă furnica, alternativ, dar asta nu m-a făcut să-mi Încetinesc ritmul. O să fie nasol și știi asta. În momentul ăsta singura mea speranță e să fie tolerabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
pe Avery și Penelope de ani Întregi, tata tot mă mai suna din când În când, se prefăcea că e dealerul fictiv al lui Avery și mă Întreba cu o voce fals-baritonală dacă aș vrea să cumpăr cinci sute de grame din „cea mai tare marfă“. Ni se părea extrem de hilar și În mod evident el nu se putea abține să nu facă din când În când câte o remarcă. Penelope, obișnuită cu părinți absenți și total pe dinafară, nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
parte bretelele rochiei, apoi deveni nerăbdător și mi-o scoase cu totul peste cap. Acestea au fost singurele cuvinte pe care vreunul din noi s-a obosit să le spună. Ne-am prăbușit pe pat, care mi-a oferit fiecare gram de minunăție imaginabilă și ne-am atacat unul pe altul cu o ferocitate care m-ar fi speriat dacă nu mi-ar fi făcut o atât de mare plăcere. Era imposibil să-ți dai seama care ale cui membre erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
din L.A., un tip flămând care se cățăra în ierarhia crimei organizate. Jack Dragna îl ura pe Mickey, iar Mickey îl ura pe Jack. Buzz i-a luat la scărmănat pe dealerii care vindeau droguri în ghetoul negrilor, smântânind cinci grame la uncie și vânzându-i tot ce aduna lui Mickey, care-l îndrăgea fiindcă Buzz îl sâcâia pe Jack. Mickey l-a dus la chefurile din Hollywood, l-a prezentat celor care aveau nevoie de favorurile poliției și care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
necunoscut. . Sulă, penis (termen argotic idiș - n.r.). . American Federation of Labor, aprox. Confederația Americană a Muncii. Apare și sub forma AFL-CIO, în asociere cu CIO - Congress of Industrial Organizations, Congresul Organizațiilor din Industrie (n.r.). . O uncie are aproximativ treizeci de grame (n.r.). . Departamentul de Investigații Speciale (în original SID, Special Investigation Division), divizie a poliției în Statele Unite (n.r.). . National Association for the Advancement of Colored People - aproximativ Asociația Națională pentru Progresul Oamenilor de Culoare (n.r.). . Red Channels (Aprox. „Canale Roșii”) este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
am întrebat-o cu sfială, temându-mă în acea clipă să dau ochii cu ea de una singură. — Vino cu cine vrei, a replicat cu aceeași însuflețire. E loc destul, nu ne deranjăm, fiecare e liberă să-și facă pro gramul cum dorește. Ne vedem seara. Am pus jos receptorul, cu gura până la urechi. Glasul Ioanei sunase atât de apropiat, aveam ciudata senzație că ne cunoșteam dintotdeauna. Putea fi totuși adevărată prima impresie? Peste puțină vreme am sunat-o pe providențiala
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
norii. DORIN SÎNGEORZAN Data nașterii: 03 februarie 1980 Locuiește în Bistrița, BN M-ai frânt destul... M-ai frânt destul, acum mă coase, cât timp o inimă mai am, dar lacrimi circulă prin vase și sânge mai puțin de-un gram. Au fost iubiri nesănătoase în care, inocent, credeamm-ai frânt destul, acum mă coase, cât timp o inimă mai am. Cu degete așa frumoase, subțiri și lungi, îmi pare cam târziu să coși bucăți rămase de suflet care strigă blamm-ai frânt
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
poveste. Moșul ne spunea multe lucruri despre locurile pe care le-a mai înfăptuit, despre nepoții lui, despre copiii lui care parcă l-au uitat și despre faptul că o să muncească până n-o mai putea doar să câștige un gram de pâine. Cu toate poveștile lui triste, era mereu vesel și prietenos. Vara era acum pe sfârșite. Matca iazului se mărise. Avea un kilometru în lățime. Digul era construit și pavat cu ciment. Se mai construise în centrul mătcii un
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
ciulini zvârcolind pulberea vârcolaci cålårind mareele de foc înspre miazånoapte Când credințele se rezemau doar în sårbåtori și pomeni și rugåciunile se råcoreau în prealabil cu înjuråturi adresate facturilor mamei și tatålui lor de taxe și prețurilor pe sută de grame de gaturi aripi și gheare la un loc și visul de zbor se încheia în oasele roasele de canini Atunci oamenii deveneau metafore contemporane poemului într-o dungå de clopot rostit și ceasul solar se întorcea în umbrele timpului. Atât
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1640]
-
și mai grozav. Și nu era vorba numai de mine. După ce trăgeam niște cocaină, toată lumea era mult mai drăguță. Mi se părea că toți arătau mai bine, erau mai haioși, mai interesanți, mai sexy. Eu și Brigit am cumpărat un gram pe din două. Plăcerea a apărut cu mult înainte de a fi tras ceva pe nas. Numai cât s-a derulat tranzacția cu Wayne și începuse să mi se ridice deja adrenalina. Dolarii cu care am plătit erau mai foșnitori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ea. Și n-ar fi trebuit să mă lași să mă descurc singură cu tot tămbălăul. Am cunoscut un bărbat, i-am explicat cu voce scăzută. —Nu-i cinstit, Rachel, mi-a zis ea cu ochii încă închiși. Jumătate de gram era al meu. N-aveai dreptul să-l iei. Am simțit iar ghearele fricii. Brigit era supărată pe mine. Paranoia mea, care până atunci plutise așa, fără țintă, avea, în sfârșit, de ce să se ancoreze. îmi doream cu disperare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
furnizorii de droguri. în alte circumstanțe, mi s-ar fi părut drăguț. Ceva în genul buni vecini, într-un New York de sfârșit de mileniu. în loc să te duci la vecini ca să împrumuți o cană de zahăr, te duceai să împrumuți câteva grame de cocaină. Dar, după plecarea lui Luke, nimic nu mi se mai părea drăguț. Și bineînțeles că nu aveam nici urmă de drog să-i dau lui Daryl. Dar cunoșteam pe cineva care avea. Se întâmpla ca și eu, datorită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
toate tâmpeniile pe care le-a debitat pentru că voiam o parte din droguri. Sigur că monstrul zgârcit de Daryl n-a fost prea încântat când a devenit evident că nu avea nici o șansă să scape de mine cu cele două grame de cocaină intacte. „Ghinion! îmi ești dator“, mi-am zis eu în sinea mea. Cândva, foarte târziu în noapte, mi-am dat seama dintr-odată, de parcă mi-ar fi tras cineva un pumn în față, că mai devreme mă gândisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Când am intrat, zgomotul dinăuntru aproape că m-a doborât la podea. Atunci mi-am dat seama că începusem să îmbătrânesc și că Rachel, cea care nu mai lua droguri, vedea lumea cu alți ochii decât acea Rachel căreia un gram de cocaină îi făcea creierii pilaf. O fetiță de doisprezece ani, îmbrăcată cu un poncho și având pe cap un sombrero, ne-a întâmpinat cu un entuziasm care friza nebunia. Dați-i niște Litiu fetei ăsteia! —Două persoane, a anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Luke nu m-a atins nici cu un deget. A doua zi a fost la fel de afectuos ca întotdeauna, iar eu am știut că mă iertase. Luke mă ierta întotdeauna, dar cu toate astea eram extrem de deprimată. De ce nu trăsesem două grame, în loc de o singură linie? După ce am luat câteva pastile de Valium, tristețea mi s-a risipit și m-am simțit ca și cum m-aș fi complăcut într-o stare caldă, dar confuză. Duminică seara am stat acasă. Ne-am cuibărit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
încheiam tranzacții cu Wayne. —Te sun mâine, am încheiat gâfâind. Scuze. După care am luat-o la goană, către ușă. Eram mult prea ușurată ca să mă urăsc. în zece minute l-am găsit pe Wayne și i-am cerut un gram. —Trece-mi datoria în cont, am spus chinuindu-mă să scot un zâmbet agitat. O să am bani într-o săptămână. — Nu contează, a ridicat Wayne din umeri. Știi cum se spune - nu cere credit fiindcă un glonț în cap poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Știi cum se spune - nu cere credit fiindcă un glonț în cap poate fi ofensator. —Haha, am râs eu gândindu-mă ce idiot era Wayne. în cele din urmă, am reușit să-l conving să-mi dea un sfert de gram, atât cât să-mi ajungă să scap de senzația aia de sufocare și să intru într-o stare euforică. Când m-am întors de la toaletă, Wayne dispăruse. Spre groaza mea, barul s-a golit fiindcă toată lumea, chiar și persoanele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să cred ce proastă pot să fiu. Să-mi Închipui, chiar și pentru o fracțiune de secundă, că Jack Harper n-are altceva mai bun de făcut decât să-și Încarce memoria cu prostiile mele. Darmite să-l intereseze vreun gram ! Auzi, să-mi Închipui că o să-și piardă timp prețios din programul lui, probabil extrem de Încărcat și de important, pentru un lucru atât de minor și insignifiant cum ar fi detaliul că mi-am falsificat sau nu CV-ul ! În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
aș fi Steve McQueen când zice că vrea să sară gardul de sârmă ghimpată. Păi... OK. Dar ai grijă. Fii discretă. — Bine. Stai liniștită, o să am grijă. OK. Așa. O să arunc o privire rapidă, fără să mă holbez nici măcar un gram. Mă las mai bine În scaun, trag aer În piept adânc, după care Îmi las privirea să treacă iute peste Încăperea În care ne aflăm, observând cât de multe amănunte pot. Lumină joasă... tone de canapele și scaune de culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
antet superpompos și scriu o scrisoare adresată domnului Ernest P. Leopold, de la Panther Corporation. Îi dau print, mă duc repede la printer și iau foaia Înainte să apuce cineva să vadă ce scrie pe ea. Nu că ar interesa vreun gram pe cineva. — Așa, arunc În treacăt, băgând-o Într-o mapă cartonată. Păi, atunci mă duc să duc dosarul... Artemis nici măcar nu ridică capul. Pornesc pe hol cu inima cât un purice, extrem de demnă și de conștientă de fiecare mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Poftim ? Jack se holbează la mine. Dacă mă cunoșteai, spun cu glas tremurător, ți-ai fi dat seama că, atunci când ies cu cineva În oraș, Îmi place ca persoana respectivă să asculte ce-i spun. Să mă trateze cu un gram de respect și să nu-mi spună s-o „las baltă“, când eu nu fac decât să mă strofoc să fac puțină conversație... Jack mă privește cu uimire sinceră. — Emma, s-a Întâmplat ceva ? — Da. S-a Întâmplat ! M-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
te las să te Întrebi toată viața cum o fi, nu ? Îmi Întinde o cupă și o ridică În cinstea mea. Sănătate. — Noroc. Iau o Înghițitură de cocteil... și, Dumnezeule... cât e de bun... E tare și dulce, cu un gram de vodcă. — E bun ? — Delicios ! zic și mai iau o gură. E incredibil de drăguț cu mine. Se face că se simte bine. Dar oare ce-o fi În mintea lui ? Probabil că mă disprețuiește sincer. Probabil crede că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
din ce În ce mai tare și, fără voia mea, scot un suspin uriaș. O, Doamne, Lissy. Ai avut dreptate. Mă simt așa o... cretină totală. N-a făcut decât să se folosească de mine, chiar din prima clipă. Nu l-a interesat nici un gram cu adevărat persoana mea. Pentru el, eu eram doar... un proiect de cercetare de piață. — N-ai de unde să știi asta ! spune ea supărată. — Ba da ! Așa e. De-asta a fost absorbit. De-asta era atât de fascinat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
chef să repete comentariile respective. — Deci, a fost vina mea. Nțț. Michael clatină din cap. Nu asta am zis. Se lasă în scaun. Becky, dacă afacerea asta ar fi stat pe un teren solid, ar fi supraviețuit fără probleme unui gram de publicitate negativă. Bănuiala mea e că JD Slade a folosit mica ta... încurcătură drept scuză. Există în mod sigur un motiv mai întemeiat, pe care îl țin pentru ei. Ce anume? — Cine poate ști? Poate, zvonul legat de Banca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mari un tip în jur de treizeci de ani. Are părul negru, în curs de chelire, poartă un costum destul de antipatic și are în mână un pahar de plastic cu cafea. Of, Doamne, nu pare să aibă în el nici un gram de prietenie, nici cât negru sub unghie. Îmi doresc brusc să nu fi venit. — Așa, zice încruntat. Nu am toată ziua la dispoziție. Care din dumneavoastră e Rebecca Bloomwood? O spune de parcă ne întreabă care din noi e criminala. — Ăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]