1,694 matches
-
la piept, lăsîndu-se tras cu părere de rău, tot Întorcînd capul ca să se uite Îndărăt. Erau deja departe cînd urcară strigătele de ajutor scoase de Marie și de Lucas, venind parcă de sub pămînt. Aveau, drept martori, doar șase uriași de granit. * * * Cei doi polițiști Încetară curînd să mai strige. Grota era de acum umplută pe trei sferturi cu apă, o apă neagră ca cerneala. - Cu siguranță mai există o soluție, murmură Marie. - Nu Întotdeauna, răspunse Încetișor Lucas. Fixă lanterna Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
deja despre ce era vorba. Se aflau Într-o vastă cavitate naturală și circulară - avînd cel puțin zece metri diametru - scobită chiar În stîncă de apa mării În vremuri imemoriale. În centru se Înălța un altar primitiv, cioplit rudimentar În granit, după modelul dolmenului de la Ty Kern. - Un sanctuar celtic, murmură Marie, uluită. Cripta asta e un autentic templu păgîn, un loc de cult. Druizii săvîrșeau aici ritualuri legate de sufletele morților. Întoarse o privire strălucitoare către specialistul În crime ritualice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
să... Se opri brusc. Fascicolul luminos al lanternei tocmai trecuse peste un detaliu care o intrigă. Se Întoarse Îndărăt și se ghemui, Îndreptîndu-și toată atenția asupra unui fir de buruiană care În mod straniu părea blocat Între două plăci de granit bine ajustate totuși Între ele. Lucas Îngenunche alături de ea. Cu precauție, Îndoi capătul firicelului. - E suplu, plin de sevă, proaspăt desprins din plantă... Și e un interstițiu aici, Între cele două blocuri... - Eram sigură! Există un pasaj, pe aici a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-o Înainte, te urmez... O porni, cu Marie pe urmele lui, printr-un culoar Îngust care se lărgea devenind un loc de trecere destul de Înalt ca să poată Înainta abia Încovoindu-se. În mod vizibil, nu era ceva recent, pereții din granit grosolan cioplit păreau că Înfruntaseră timpul, aerul era Închis, dar perfect respirabil. Merseră timp de cîteva minute care li se părură foarte lungi. Lucas Își număra pașii, calculînd. - Opt sute de metri... Am tot făcut zigzaguri, mă Întreb unde se deschide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
un cer albastru uniform, plutea nemișcată pe o mare cumințită, care se mulțumea să scalde blînd picioarele vilegiaturiștilor. Pe situl de la Ty Kern, familii Întregi urmau un parcurs bine delimitat, șușotindu-și amănuntele Înspăimîntătoare ale Întîmplărilor, căutînd În van pe granitul menhirilor vreo urmă de sînge, ca să-și adauge vieții de zi cu zi un frison bine ținut În frîu. Drumeagurile erau Înțesate de biciclete, În port mirosea a pește prăjit și a atmosferă sentimentală. Lands’en devenise o stațiune balneară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o tehnică sofisticată, dar principiul e simplu. - Ryan congela sîngele victimelor lui? - În tipare avînd formele simbolurilor adînc săpate pe menhiri. Probabil că-l Însărcinase pe Morineau să ia amprente cu mult timp Înainte. Bucățile Înghețate, acoperite cu pulbere de granit, aderau la crestăturile simbolurilor, apoi se topeau Încet odată cu primele raze de soare. Îi Întinse din nou Mariei Înghețata care se scurgea, dar ea se Întoarse cu o strîmbătură de dezgust. - Toate astea rămîn să fie dovedite. - Ne străduim. Recunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
capul. Lands’en dispărea În zare. Pe situl de la Ty Kern, Încă pustiu, razele soarelui izbiră orizontal frontonul menhirilor. Iar pe unul dintre ei, cel care purta semnul soarelui, picături de sînge Începură să picure, apoi să curgă Încet peste granit. Termen englez desemnînd căpitanul unui vas de croazieră sau cîrmaciul unui iaht de regate (n.t.) Institutul medico-legal (n.t.) Agence nationale pour l’emploi (Agenția națională pentru plasarea forței de muncă, instituție publică creată În 1967, plasată sub autoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ghidul și șoferul pe care nici nu l-am văzut la Început, Încât cei obișnuiți cu avioanele au zis că autocarul era pus pe pilot automat. Nici măcar nu era un autocar, ci un vapor somnambul eșuat pe o plajă de granit. Am urcat În autocar și am căutat peste tot. Degeaba. Din Teodosie n-a mai rămas nimic. Nici măcar mirosul de Eau Sauvage pe care i l-am făcut cadou Înainte de plecare: Ia-l tu, i-am zis, a costat două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
lumii, vers cu vers și volum cu volum, pentru a o arde pe un rug final; și să ne imaginăm că după aceea viețile noastre vor deveni mai bogate și mai fericite. Parcăm lângă un șir solitar de clădiri de granit. La răsărit și În spatele lor se află o mică vale, pe jumătate ascunsă, cu două coșuri Înalte și tăcute și cam o duzină de șoproane de piatră În ruină, răspândite de-a lungul unei pajiști prin care șerpuiește un pârâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
ei anterioară. Însă noi ne aflăm aici pentru ceva cu mult mai vechi și Încă și mai puțin obișnuit. Pornim spre nord-vest, de-a curmezișul unei pârloage, ca apoi să urcăm spre un șir Îndepărtat de delușoare, aflorimente grotești ale granitului mâncat de vreme. Cu toate că este mijloc de iunie, iarba ostenită Încă n-a ieșit cu totul din somnul ei iernatic; iar cerul e și el istovit, un baldachin Înalt și cenușiu, fără vreo adiere care să-l Înfioare sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
un fel de Avebury al copacului, un Ur-codru. Fizic este compus dintr-un lanț de dumbrăvi Împrăștiate, puncte verzi Într-o pictură tașistă, de-a lungul a ceea ce pe Dartmoor se numește clitter - un grohotiș de sfărâmături și bolovani de granit - cu toate că, Întâmplător, câtuși de puțin bazat pe principiile picturii tașiste. Acești bolovani oferă protecția esențială pentru puieți Împotriva vânturilor de iarnă năpraznice și a oilor care pasc. Însă adevăratul miracol ecologic din Codrul lui Wistman este cel botanic. Specia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
ani este Încotoșmănată În alte plante - nu numai de micuțele polipode ale majorității pădurilor de foioase, ci de ferigi uriașe, desfășurându-și elegant penajul; tufișuri de afini, ierburi, perne gigantice de mușchi și festoane de licheni. Grohotișul de bolovani de granit, golaș pe Întinderile pârloagelor bătute de vânturi, desfășoară aici o podea denivelată și haotică de movile și cocoașe năpădite de mușchi, care sporesc impresia de mișcare pietrificată și de fertilitate interioară uluitoare, Întrucât par să vopsească văzduhul cu verdele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
la altul. — Sunt profesorii noștri de sport, explică pedagogul, observând nedumerirea roboților tereștri. Le arată copiilor cum se pot juca în imponderabilitate. Intrară apoi în clădire, pe un coridor curat, luminos, proaspăt dat cu petrosin. Pe lângă pereți, pe piedestaluri de granit, se înșirau busturi de ghips ale unor mari personalități ce contribuiseră la dezvoltarea civilizației umane, cât și a altor civilizații. Terra era reprezentată, printre alții, de Copernic, Newton, Edison, Popov, Marconi, Einstein, Freud, Kasparov, Odobleja, Planck și de-un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mari față de corp, chiar de atunci. Sculptor, i-a spus ea tatălui meu, care m-a dat apoi ucenic la cel mai bun pietrar. Dar nu aveam nici un talent la piatră. Alabastrul crăpa numai când mă uitam la el, iar granitul nici nu mă lăsa să mă apropii de el. Doar lemnul mi-a înțeles mâinile. Elastic, cald și viu, lemnul îmi vorbește și îmi spune unde să tai, cum să-i dau formă. Îmi place munca mea, doamnă. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
M-au luat ucenic, m-au învățat și m-au pus la muncă până când mi s-a întărit spatele, iar mâinile mi s-au bătătorit. Dar devenisem ținta batjocorii în atelier. Marmura crăpa numai dacă intram eu în cameră, iar granitul plângea dacă ridicam dalta asupra lui. Cum mă plimbam într-o zi prin târg, am văzut un tâmplar care repara un scăunel pentru o femeie sărmană. Mi-a văzut centura și s-a aplecat adânc, pentru că tăietorii care lucrează cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
toate florile și toți pomii pe care putea să-i adăpostească pământul Atlantidei, îngrijite zi și noapte de zeci de grădinari. La vreo sută de pași de podiș, Auta descălecă. De aici încolo drumul era făcut din trepte șlefuite de granit, între parapete de marmură trandafirie. Sclavul merse acum singur. Sandalele lui loviră cu sunet plăcut uriașele lespezi. Le privea, cu toate că de atâtea ori le mai văzuse. Un zid de marmură neagră înconjura curtea palatului. Muchea zidului, sus, era îmbrăcată în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
văzuse. Un zid de marmură neagră înconjura curtea palatului. Muchea zidului, sus, era îmbrăcată în plăci de argint. Palatul era larg, rotund din față, în spate drept, arătând de sus asemenea unei jumătăți de cerc. Îl țineau temelii mari de granit care, cât ieșeau de aproape cinci colți deasupra pământului, erau învelite în foi mari de aramă bătută, având la depărtări egale semnul soarelui încrustat din argint și oricalc. Zidurile palatului erau de marmură albă. Aici nu mai erau podoabe, luciul
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
soarelui, în oricare ceas al zilei. În nopțile cu lună, Auta știa cât era de fermecător acest acoperiș. Spre laturile palatului, mult mai îndărăt și acoperite cu pâlcuri de copaci înfrunziți, se întindeau șiruri de clădiri scunde și cenușii, din granit cioplit, cu acoperișuri drepte din plăci de bronz. Printre arborii din dreapta se zăreau mișunând soldați. Dincolo, în stânga, nu era nimeni; acolo, numai noaptea târziu se întorceau de la muncile grele oameni uscați, slabi, încovoiați, cu pielea neagră, galbenă sau roșie. Acolo
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trăit. Cele trei fiice, toate trecute cu puțin de douăzeci de ani, erau Însă izbitor de frumoase și, În ciuda câtorva lacune de educație și bună purtare, irezistibil de fermecătoare - pentru toată lumea, cu excepția lui MacAlpine, care Își păstră expresia ca de granit, În ciuda eforturilor lor copilărești de a-l tachina și de a flirta cu el. Îi aminteau de Minny prin curiozitatea netemătoare și pofta de viață, iar uneori i se păreau a fi reîncarnări moderne ale lui Daisy Miller, cu lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
au îndrăgostit și s-au măritat cu același bărbat. Ce era și mai uluitor era că bărbatul respectiv se îndrăgostise și se însurase cu două femei atât de diferite. —Bună ziua. Vocea lui Deborah era catifelată, dar privirile îi erau de granit, iar Julia a realizat imediat că femeia din fața ea nu avea să fie ușor de manevrat. Îți mulțumesc că ai venit, a răspuns ea atacând unul dintre cele mai seducătoare zâmbete ale ei, însă zâmbetul i s-a evaporat de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
galbenă. Virgil Jones a rămas în drum și l-a urmărit cu privirea. Vultur-în-Zbor s-a ridicat încet pe vârfuri, ca să se uite prin fereastră, și s-a trezit privind drept în ochii care nu clipeau ai unei fețe de granit. Probabil fermierul trăgea perdelele chiar în momentul când Vultur-în-Zbor s-a uitat înăuntru. Omul avea o față plină de zbârcituri. Văi adânci și urme de vărsat o brăzdau, dar ochii îi erau puternici și nu aveau în ei nici o urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
unei minți de copil. Vultur-în-Zbor se văzu obligat să repete întrebarea, deoarece Virgil nu mai adăugă nimic altceva. — Generalii ruși, răspunse Virgil, se numesc Pișov, Sodov, Pederastrov și Futov. Copilării. Dar Vultur-în-Zbor, deja tulburat de ochii împietriți ai feței de granit, se simțea și mai stingher acum, că știa înțelesul frazei jucăușe. De-acum în oraș. Crâmpeie de agitație în jurul lor - sporadică, pentru că ora era târzie. O ocheadă furișă la altă fereastră: o bătrână privea melancolică într-un album de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
a schimbat cursul istoriei. Ferma se afla la marginea drumului. Era lungă, scundă și albă. Vultur-în-Zbor a trăit șocul recunoașterii: în locul ăsta, la prima lui călătorie spre K, sărise poarta și trăsese cu ochiul pe fereastră la fața aceea de granit. în locul ăsta i se amintise că era un paria. Acum era alt om. Era parte a locului din care și ferma era o altă parte și astfel era și el o parte a fermei. Cel puțin așa era astăzi. Elfrida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
așa era astăzi. Elfrida Gribb era cu el. Aici era locul cel mai îndepărtat în care ajunseseră, dar nici unul din ei nu-și dăduse seama de distanță, căci merseseră așa, tăcuți și îngândurați. Acum Vultur-în-Zbor îi spuse povestea fermierului de granit, cu chipul plin de zbârcituri și ochi de vasilisc. — întocmai ca un om care știe o sută de secrete și nu are de gând să dezvăluie nici măcar unul, a spus el. Elfrida a zâmbit obosită. Gândurile ei rătăceau aiurea. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Elena Marin Alexe pe căi neștiute mergând pe câmpii, dealuri și adâncuri de văi, Și mă regăsesc în marea-Ți iubire, nemărginită milă din ochii Tăi. Te caut pe aripi de vânt, printre nori, pe abruptele stânci sculptate-n granit Și mă regăsesc alinată de dor, de palmele Tale, căci mult m-ai iubit. Te caut în susurul apei din zori, în valul ce-ngână și curge ușor Și mă regăsesc setoasă-n pustie, călăuzită doar de foc și de
Te caut by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83278_a_84603]