2,045 matches
-
de rațiuni de stat”. Probabil pentru a justifica suferințele îndurate de cei care au servit în structurile informative românești după instaurarea comunismului, volumul se încheie cu următoarea afirmație: „Sunt mulți eroi, necunoscuți astăzi, care și-au sfârșit viața în dosul gratiilor sau în fața plutoanelor de execuție; căci serviciul de informații este ca titanul din mitologie, care își mânca proprii săi copii”. Ulterior, începând o perioadă de liberalizare, inclusiv în domeniul științei și al culturii, au început să apară lucrări despre maeștrii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
meu, imprudent, generalizarea ai purtat-o doar ca vehemență, și mai era și crucea, pe care o face un meseriaș, de ce să ne închinăm la ea! sola fide! ce idol, ce tradiție, ce Sfînta Tradiție, sola scripta! sfinți nu, sola gratia! ziua a șaptea da! biciul cu șapte plesnete, adventist, penticostal, evanghelist, avem și noi episcopi, m-am certat în Gara de Nord cu un preot, mulțimea îmi dădea dreptate mie! un singur preot mi-a dat cîndva dreptate, mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mea e deplină: Hristos. M-am dăruit Lui și El m-a făcut om. Nu-L pot defini, dar El e totul în toate. Slavă dau lui Hristos Dumnezeu și Om!”. PARTEA a II-a POEZIA ÎNCHISORILOR Volumul Poeți după gratii, Mănăstirea Petru Vodă, 2010 O definiție foarte interesantă este dată poeziei de abatele Brémond: , în contextul în care atât poezia, cât și rugăciunea au fost probabil, alături de credință, pilonii principali ai rezistenței sufletești și fizice în temnițele comuniste. Demn de
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Gyr, au apărut postum și volumele „Sângele Temniței”, „Stigmate”, „Anotimpul umbrelor”, „Crucea din stepă”, „Era o casă albă”, „Balade” și „Pragul de piatră”. Lăudabil de asemenea și demersul Mănăstirii Petru Vodă de a edita, în anul 2010, volumul „Poeți după gratii”, în care poeziile lui Radu Gyr ocupă un loc de frunte, volumul respectiv strângând în paginile sale poeziile a nu mai puțin de 71 de autori de poezie carcerală. Demersul Mănăstirii Petru Vodă se constituie astfel în cel mai amplu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Crainic e arestat și, fără a primi o sentință judecătorească, face 15 ani de temniță grea, timp în care însă reușește să compună un număr însemnat de poezii. Dintre acestea amintim câteva titluri: „Rugăciune pentru pace”, „Cântecul potirului”, „Cântec după gratii”, „Limită”, „Vecernie”, „Rugăciunea din amurg”, „Laudă”, „Noaptea Învierii”. Din toate poeziile sale răzbate o adâncă înțelegere teologică a existenței umane. Totul se raportează la credință și la Dumnezeu, Cel la care poetul și filozoful se roagă cu nădejde în izbăvirea
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de „Glasul deznădejdii mele”, în timp ce „Limită” e scrisă într-un registru sumbru, în care speranța nu mijește deloc. Eu sunt cel care s-a trezit în groapă / Și nu-și aduce-aminte c-a fost viu. În fine, în „Cântec după gratii” își deplânge soarta: Am fost făcut să n-am / Pe-acest pământ nimic, găsind motivația pentru care suferă: Iar dragostea de neam M-a-nflăcărat să-i cânt Moșia unde n-am Doi pași pentru mormânt. Și pentru-acestea fac Osânda
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
duhuri, strigoi etc. - cu toții entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt excedentare energetic. Ce mi-e metalul, oricum nu-mi plac nici gratiile cuștii și nici fălcile capcanei, zice „lupul“, dar voi trăiți În case făcute mai Întotdeauna din materiale - cărămidă, beton, gips - excedentare, dar nu toți aveți nevoie de energie din exterior. Energie? Sugerează, mai degrabă reamintește LM (nu-i vestita marcă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
șesuri, norii sunt lungi...17 Ceva mai în spate, spre stânga, cuminte și discretă stă bisericuța familiei, amintită în proza poetului: țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. [...] Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 18. Corespondența biunivocă între elementele satului și poet este omniprezentă. La vremea când Eminoviceștii locuiau în Ipotești, curtea era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată, cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei parcă-ar fi un semn de întrebare pentru nepăsarea stăpânului, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
repede, copilul uită pericolul și reintră în stricta realitate înconjurătoare; țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negre, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea *** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 88. În fiecare zi, copilul, imaginativ prin excelență, urcă în vis la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trec din arealul curții ipoteștene în lumile rarefiate ale imaginarului: Țintirimul și biserica noastră erau alături cu grădina. Cum plecă mama, luai o pătură și mă dusei în țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capele noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... Mă-nfășurai bine, deschisei portița de la gratii și mă culcai pe piatra mare de deasupra 108. Chiar și atunci când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
țintirim... Era multă și clară lumină de lună... ramurile salcâmilor erau negri, gratiile de la capele noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios... Mă-nfășurai bine, deschisei portița de la gratii și mă culcai pe piatra mare de deasupra 108. Chiar și atunci când este narat un episod de-a dreptul hazliu, o utrenie la care i s-a și-ntâmplat popei o șotie [...] care nu i s-a mai întâmplat altui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să se reîntoarcă în sătucul său la cei dragi, în mijlocul familiei sale, ori ușurarea pe care o simte vulturul închis într-o cușcă, care simte mereu chemarea libertății și înălțimile cerului și n-are tihnă și odihnă, până când nu sfarmă gratiile cu ghearele și cu clonțul, să poată ieși iarăși spre înaltul bolții, sub mângâierea soarelui...! Atunci, scrie! Am ieșit din odăița Măriei Sale Ștefan cel Mare al slovei românești, cu răspunsul ca un boț de aur, ascuns în adâncurile inimii. Întrebarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
două paturi înguste, lângă cei doi pereți mai lungi, o măsuță cu două scaune, o sobiță de metal pentru lemne și cărbune și un dulap pentru haine, ca garderobă, în partea opusă. În peretele dinspre trepte exista un geam cu gratii dese, prin care lumina zilei se strecura destul de puțin. Pentru scris și citit stătea aprins ore-n șir becul din tavan. Bițu și colegul său, Ghiță Popovici, au găsit aici un cuibușor liniștit și relativ ieftin. Își procurau lemne și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În destule privințe după ce petrecuseră destulă vreme Împreună, Însă felul acesta frust de a-și exhiba nepăsarea și nerăbdarea, chiar i se potrivea. Dă-l În gâtu’ măsii, că-i mai bine fără el. Suntem mai liniștiți. Aruncă țigara printre gratiile ferestrei. Se Întoarse și-mi puse brațul pe piept. Coapsa ei mă Încălecă și urcă pe picioare până Îmi ajunse cu genunchiul În capul pieptului. Mă fixă surâzând cu privirea ochilor ei negri. - Am să te strivesc, am să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ceva, se scoteau conservele! CPF-ul: carne de porc cu fasole. Mamă, ce bune erau! S. B.: Tot în vara lui '89, a venit de la conducerea Armatei I un maior mare în funcție și a dat ordin să se pună gratii și la nivelul doi. Nu ne-am explicat atunci de ce s-au pus gratii la clădirea Divizionului. De când a fost el înființat, în anii '70, Divizionul a avut gratii doar la parter și primul etaj. Uite că în '89 s-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
erau! S. B.: Tot în vara lui '89, a venit de la conducerea Armatei I un maior mare în funcție și a dat ordin să se pună gratii și la nivelul doi. Nu ne-am explicat atunci de ce s-au pus gratii la clădirea Divizionului. De când a fost el înființat, în anii '70, Divizionul a avut gratii doar la parter și primul etaj. Uite că în '89 s-au pus gratii și la etajul doi. M. M.: Gratii erau, de regulă, la
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
maior mare în funcție și a dat ordin să se pună gratii și la nivelul doi. Nu ne-am explicat atunci de ce s-au pus gratii la clădirea Divizionului. De când a fost el înființat, în anii '70, Divizionul a avut gratii doar la parter și primul etaj. Uite că în '89 s-au pus gratii și la etajul doi. M. M.: Gratii erau, de regulă, la mobilizare sau la DS9, la etajul unu. S. B.: Nu, că la noi DS-ul
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
nivelul doi. Nu ne-am explicat atunci de ce s-au pus gratii la clădirea Divizionului. De când a fost el înființat, în anii '70, Divizionul a avut gratii doar la parter și primul etaj. Uite că în '89 s-au pus gratii și la etajul doi. M. M.: Gratii erau, de regulă, la mobilizare sau la DS9, la etajul unu. S. B.: Nu, că la noi DS-ul era la parter, în Comandament. La etaje erau doar dormitoare și magazii. M. M.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de ce s-au pus gratii la clădirea Divizionului. De când a fost el înființat, în anii '70, Divizionul a avut gratii doar la parter și primul etaj. Uite că în '89 s-au pus gratii și la etajul doi. M. M.: Gratii erau, de regulă, la mobilizare sau la DS9, la etajul unu. S. B.: Nu, că la noi DS-ul era la parter, în Comandament. La etaje erau doar dormitoare și magazii. M. M.: Vedeți dumneavostră, noi atunci nu știam de
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
telefon în cap de hol, să pregătim un minichioșc, dar să fie izolați complet, să nu iasă, să nu primească vizite. S. B.: Atunci, în Divizion a fost golit tot etajul trei, două dormitoare au fost asigurate, s-au sudat gratii pe casa scării. Paza a fost asigurată de cei de la Bateria a treia, pentru că erau tocmai cei dizlocați din dormitoarele lor și stăteau în dormitoarele de mai de jos. M. M.: Eu am întrebat acolo: "Domnule, cine sunt?" "Nu vă
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
niște infractori. Ai să înțelegi tu mai târziu. Nu ne tratați așa că noi suntem militari și până la urmă noi ne-am făcut datoria. Noi n-am omorât pe nimeni". Ei n-au stat mult la noi, vreo două-trei săptămâni. Cu gratii acolo, dar umilința aia... M. M.: Asta e. Dar nu eram noi vinovați. Noi cât am putut am ținut la demnitatea lor, adică nu i-am umilit. S. B.: În fiecare zi, la 4 sau 5 după amiaza, erau scoși
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
amiaza, erau scoși jumătate de oră la plimbare. Se făceau ad-hoc plutoane de pază și stăteai cu arma cu muniție de pază, căci nouă ni s-a retras muniția prin februarie. După ce au plecat, noi am fost puși să eliminăm gratiile de pe casa scării. Locul unde nu s-a întâmplat nimic. 3.12. Personaje celebre ale Revoluției S. B.: Am povestit până acum despre întâmplări în mijlocul cărora s-au aflat persoane comune, oameni obișnuiți, de la militari în termen până la ofițeri despre
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Aceste fragmente de minereu topit erau apoi transformate prin Întindere În: unelte agricole (sape, hârlețe, brăzdare, cuțite de plug), unelte casnice (de bucătărie, de vatră, Încuietori, chei), unelte populare manufacturiere (pentru cojocărie, potcovărie etc), fier forjat ornamental pentru decorarea ferestrelor (gratii) sau a porților, arme de foc și ceasuri. - Foi sau foale = aparat sau dispozitiv realizat din piei de animale cu pereți plisați pentru comprimarea și suflarea aerului, acționat hidraulic (sistem de pârghii) sau prin mânere. - Bocșă = cuptor În aer liber
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care nu latră, dar scot sunete asemenea lupilor. Se plimbă agitați prin cușcă atenți la tot ce se petrece În jur ca și diavolii tasmanieni, care departe de denumirea lor Înfricoșătoare stau cuminți În habitatul lor, uitându-se curioși de după gratii la vizitatorii În trecere. Tigrul tasmanian era un animal cu marsupiu, asemănător lupului, care creștea până la o lungime de 1,3 m, cu un chip Înspăimântător, corp gălbui, cu dungi pe spate și cu fălci puternice. La Început vâna canguri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]