40,230 matches
-
publică o carte de proză, prima din întreaga lui carieră literară. Înainte de-a o deschide, ne întrebăm ce fel de proză ar putea scrie un autor cunoscut exclusiv ca poet, eseist și traducător. Cum reușește să înainteze prin "noroiul greu al prozei" un spirit obișnuit cu diafanitățile literaturii, comparat de criticii literari cu Paul Valéry și T.S. Eliot? Se poate transforma oare un contemplator al ideilor într-un observator al vieții de fiecare zi? Nu, nu se poate transforma. Ne
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
am avut ocazia să mă plimb prin diverse zone rezidențiale din țară. Vilele acelea noi vorbesc foarte mult despre cum s-au făcut banii respectivi și ce mentalitate au o parte din proprietari. Se vede pretutindeni deci o naștere foarte grea de la care intelectualii au cam lipsit din diverse motive, adesea din vina lor, oricum au lipsit și lipsesc. Oamenii? Cine a fost bun înainte este bun și acum; cine a fost lepră, tot așa a rămas. Nu s-au produs
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
tibetan, "dintre viața viitoare și ziua de mîine, nu putem ști niciodată sigur care va veni mai întîi". Citiți România literară? De ce? Este revista căreia îi sunt foarte îndatorat, a contribuit mult la afirmarea mea, iar în momentele cele mai grele, nu puține, din epoca prerevoluționară, criticii grupați în jurul ei m-au apărat și susținut cu consecvență. Fără această revistă ar fi fost foarte trist în România acelor ani.
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
în străinătate. Să nu ne mire, prin urmare, grav distorsionatele imagini, uneori strident unilaterale, pe care le produc occidentalii înșiși. Fundația Culturală Română, care după știința mea are în program îngrijirea unei arhive culturale adresate publicului de peste hotare, are o grea sarcină de care e încă departe de a se fi achitat. Cartea pe care o comentez aici, recomandată de cineva, nu descoperită de mine, m-a pus pe gînduri. Am ezitat mult înainte de a mă hotărî să o prezint cititorului
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
descifrează și se luminează, căpătînd imaginea a ceea ce a reprezentat E. Lovinescu în epocă și, în consecință, la cîte atacuri și neajunsuri a fost expus. Acum, în cel de al patrulea volum al agendelor, e surprinsă perioada anilor 1933-1936, ani grei pentru E. Lovinescu, pentru felul critic negativ cu care a fost primit ciclul său romanesc eminescian și căderea lui, în 1936, de la Academie, - sprijinit de I. Petrovici și G. Murnu, dar sabotat, cu furie, de N. Iorga, cînd, deși trecuse
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
romanesc eminescian și căderea lui, în 1936, de la Academie, - sprijinit de I. Petrovici și G. Murnu, dar sabotat, cu furie, de N. Iorga, cînd, deși trecuse de secție, a determinat căderea lui Lovinescu în plen. Au fost ani teribil de grei pentru E. Lovinescu, care i-a parcurs cu dificultoase consecințe pentru nervii și sănătatea sa. Era, probabil, încercat de sentimentul aproape al inutilității efortului său creator și îndrumător de aproape o jumătate de veac, de vreme ce continua să rămînă profesor secundar
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
este absolut transfigurată, pătrunsă abia acum real de sensul metafizic al eseurilor despre Divinitate și devoțiune, de prezența experiențelor fundamentale pe care Sonetele sacre le pun sub lupă. Descompunerea textuală și metatextuală a profesoarei devine acum, parcă, purtătoare de semnificații grele. Ea însăși descoperă, dintr-o altă și surprinzătoare perspectivă, conotații ce i-au rămas ascunse. Terapia prin poezie pare singura salvatoare și înălțătoare. Cealaltă medicală, eșuează. Acest personaj condus perfect de Valeria Seciu descoperă continuu: și în poezie, și privindu
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
ecourile amintitului scenariu se fac, totuși, auzite. Dar, repet, exegeza (dincolo de aceste răbufniri) este demnă de toată lauda. Se iau firește, la rînd, diacronic, edițiile din lirica (dacă e cazul și proza sau publicistica) eminesciană, fixîndu-li-se, prin avizată analiză textologică (grea meserie, aducîndu-mi mereu aminte de exclamația unui erou real al lui Caragiale "Griu viața, dom'inșpector"), importanța reală sau minoră a fiecăreia în parte. Se pornește, desigur, de la ediția princeps datorată lui Titu Maiorescu, marele protector și prieten al poetului
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
cu părerea și în informații deja purtate, ca hainele de la magazinele second hand. Nici în ce condiții au fost ele publicate, nu știe. Fiindcă dacă știa, nu se grăbea să vorbească de lăcomia foștilor guvernanți, care ar fi plătit bani grei clienților lor politici și încă din fonduri străine. Dacă știa ce spune, G.C. ar fi trebuit să plîngă de mila editurilor particulare care au investit bani în aceste manuale - o afacere mai degrabă riscantă decît profitabilă, cel puțin în primii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
puțin, în planul unor valori în genere însoțite de elogii. Apărînd drept capricioasă, libertatea exegetului nu e mai puțin interesantă la rubrica obiecțiilor: "Îi obiectez însă (lui Mircea Nedelciu) că doftoricește cu antibiotice răceli benigne, că trage cu tunurile artileriei grele în obiective mărunte, că bombardează din avion sărmane șubrede căsuțe. Se cuvenea să se mărginească la procedeele tradiționalei literaturi spirituale ori să aibă curajul abordării fățișe a unor subiecte nespus mai grave și mai virulente. Schițele alcătuitoare ale volumului său
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
epocii. De-a lungul socialismului real, aceste mecanisme se schimbă, devin mai elastice și mai subtile. Dacă în perioada dogmatismului, puterea operează cu distincția netă dintre vizibilitate (cu privilegii enorme) și non-vizibilitate (care putea însemna de la mizerie cruntă la ani grei de închisoare), după valuri succesive de "dezgheț", puterea gestionează mai curînd grade diferite de vizibilitate (tiraje mici/ mari, locuri de muncă în cîmp literar/înafara cîmpului, meserii cu/ fără prestigiu, în provincie,/ capitală etc.), recurgînd doar în cazuri extreme la
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice celui de-al doilea Congres Unional al Scriitorilor Sovietici": "Poporul sovietic așteaptă de la scriitorii săi să creeze figuri veridice și luminoase ale glorioșilor noștri contemporani, care rezolvă sarcinile colosale legate de ridicarea neîncetată a industriei grele [...] care înalță gigantice centrale electrice, perfecționează metodele de construcție, valorifică milioane de hectare de pămînturi înțelenite [...] Poporul sovietic vrea să vadă în scriitorii săi luptători înflăcărați care se angrenează activ în viață, care ajută poporul să construiască o societate nouă
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
de față întrutotul (cum de altfel Thomas Prinz și mărturisește în interviul pe care mi l-a acordat), este agrementată printr-o serie de elemente spațio-temporale oarecum "exotice". Vom vedea imediat și de ce. Acțiunea se petrece la vreme de iarnă grea, în București, într-un interval strict delimitat, între 2 februarie și 14 februarie 1997. Decorurile alternează: Hotelul Sofitel, cu toate dependințele sale de lux, cîteva locuințe particulare, clădirea ambasadei germane de pe strada Rabat, parcurile Herăstrău și Cișmigiu, cîteva străzi, restaurante
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Pavel Șușară În ciuda grelelor suspiciuni că Galeriile Catacomba n-a fi decît o anexă ceva mai ofensivă a Patriarhiei Române și că Sorin Dumitrescu, la rîndul său, ar oferi, în primul rînd, doar varianta mireană a unui Teoctist voluptuos și insurgent, ceea ce s-a
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
legătură cu asumarea răspunderii. N-am auzit de vreo intenție de demisie. Ar fi o dovadă că onoarea n-a dispărut cu desăvîrșire din lumea noastră. Cît despre consecințele legale, mă tem că nu vor exista, deși legea prevede pedepse grele pentru punerea în circulație a unor neadevăruri care lezează persoana și imaginea ei publică. Am nutrit și eu, ca și alții, oarecari speranțe în "curățenia" pe care CNSAS o va impune, măcar ca principiu, dacă nu ca fapt, în viața
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
adîncă: ar prefera să nu fie valabil textul decît să trebuiască a-i accepta conținutul și a-l pune în raport cu alte păreri ale lui Cioran despre evrei, cum face d-na Petreu. În orice caz, dl. Deaconescu are obligații mai grele decît aceea de a o chema pe d-na Petreu la tribunal: d-sa trebuie să probeze că vorbele cu pricina au ieșit din gura lui Cioran, pentru ca oprobriul să cadă asupra defunctului filosof, în caz contrar, dacă nu face
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
care nu intra decît el (vorba vine, intra), plină ochi de ziare stivuite cu mai multă sau mai puțină grijă. L-am vizitat o singură dată, cînd era paralizat (și-a revenit apoi), ca să mă descurce în paginatul unui număr greu, consacrat Luciei Sturza Bulandra (Ivașcu lipsea din țară). Am înțeles cum trebuie să rezolv "mijlocul" dintr-un gest al lui cu mîna validă. Ne-am pus pe comentarii politice. Eu vorbeam, el nega ori aproba din cap. îi citeam părerile
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
personaj: Nina Berberova însăși. E greu de spus care dintre ele ne atrage mai mult. Oricum, trebuie spus de la început că între cele două documente se stabilește un fel de relație de semn contrar. Viața exterioară e mai ales negativă, grea, tristă, zbuciumată. Cea interioară, văzută à rebours, e, dimpotrivă, luminoasă, echilibrată, aproape exemplară. Un contrast tulburător. Rememorarea copilăriei și a adolescenței, primele contacte literare, primele figuri importante (Blok și Ahmatova), întîlnirea și căsătoria cu Hodasievici, toate sînt văzute pe fundalul
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
acribie intelectuală, aplicat pe poezia și proza pașoptistă și postpașoptistă, iată subiectul tezei de doctorat a profesorului Liviu Papadima. Dar cartea tratează degajat și spiritual chestiuni de teorie a literaturii accesibile în mod normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond, fermecătoare și rafinată ca stil, seducătoare în idei și atent frivolă, ca o causerie. Discuția are întotdeauna un background teoretic solid și clar argumentat, după care particularitățile aduse în prim plan sunt problematizate și
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
marile cotidiane? Sesizați modificarea de ton din emisiunile radio? Eu, da! Ca prin miracol, o dată cu înscăunarea lui Adrian Năstase, România are alte priorități. Nu pozitive, să fie clar. Mai întâi, popularizarea sinistrei moșteniri constantinesciene - o moștenire nu chiar atât de grea, de vreme ce, financiar, statul (spre deosebire de cetățean!) stă binișor, și de vreme ce noua comenduire e destul de dornică să-i recupereze pe unii dintre pilonii vechiului regim - în frunte cu Mugur Isărescu! Ceea ce nu e tocmai rău! Apoi, diversiunea cu seceta: reporteri ce ne
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
I. Lugojeanu, Gafencu, prințesa Marta Bibescu și încă alții îi erau buni amici, frecventîndu-le casa și întîlnindu-se cu ei în restaurante. Devine, prin lungul său serviciu la București (1933-1945), o personalitate cunoscută în lumea diplomatică de la noi, ajutînd, în vremuri grele, la nevoie, sumedenie de oameni în suferință. În 1929 începe să țină un jurnal, care s-a păstrat, vorbindu-se de el ca de o sursă utilă de informație. Acum a fost tradus în românește de dl Viorel Grecu și
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
înșel, că textul să fie chiar mai tare decît pare citit scenic de regizorul Theodor-Cristian Popescu. Cînd am văzut la Tîrgu-Mureș spectacolul Eu cînd vreau să fluier, fluier mi s-a părut că piesa scrisă de Andreea Vălean e mai grea decît se vede. Am reusit sa o procur și să mă conving că, intuiția a funcționat corect. Așa simt și cu Trilogia belgrădeana și am să încerc să mă verific și de data asta. Impresia mea este că regizorul Theodor-Cristian
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
de condamnare la detenție și mergeau la Poliție, pentru a se preda de bună voie. Parada a culminat pe treptele Poliției unde tinerii martiri au îngenuncheat în fața mulțimii, în timp ce un acordeonist a început să cântece cu patos "Zornăiți, voi lanțuri grele/ Care m-ați cuprins..." Mulțimea a început să chiuie, în timp ce femeile, despletite, jeleau cu vorbe grele. Când în ușa Poliției și-a făcut apariția temnicerul, una din mame l-a implorat "mai lasă-i, să-i vedem, c-au venit
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
a culminat pe treptele Poliției unde tinerii martiri au îngenuncheat în fața mulțimii, în timp ce un acordeonist a început să cântece cu patos "Zornăiți, voi lanțuri grele/ Care m-ați cuprins..." Mulțimea a început să chiuie, în timp ce femeile, despletite, jeleau cu vorbe grele. Când în ușa Poliției și-a făcut apariția temnicerul, una din mame l-a implorat "mai lasă-i, să-i vedem, c-au venit de bunăvoia lor. Mai lasă-i să-i mai tragă odată prin cameră..." Femeile au izbucnit
Paradă perversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16436_a_17761]
-
În același fel gândește și Lăură, dar în termeni și mai categorici, impunându-si să adopte o etică a refuzului: "...mi-am făgăduit odată că niciun bărbat nu va mai exista în viața mea, pentru că îmi revin după o boală grea, pentru că sunt sătula de monotonia iubirilor mele oferite unor bărbați incapabili să le aprecieze (...) am decis sa alung bărbații din viața mea (...) nu mai cred în nimic, mă simt obosită, nimic nu mă mai surprinde, fiecare gest de iubire mi
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]