2,789 matches
-
plăcii și prevenirea fisurării. La terminarea betonării unei plăci, instalația se mută la altă placă cu mijloacele pe care le are la dispoziție de obicei cu autoclanul, buldozerul, macaraua. După întărirea parțială a betonului (cca. 48 ore) se demontează cofrajul grinzii laterale și cele de la coronament și se montează la dale ce se pregătesc pentru betonare. Vopsirea cu emulsie de bitum a plăcilor se face de un singur lucrător pentru toată formația și care lucrează pe schimbul unu. Emulsia de bitum
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
măsură: 1 buc. mutare. Formația: 1 betonist categ. 5; 1 betonist categ. 4; 1 betonist categ. 3; 1 betonist categ. 2. 12. Turnarea betonului în dale. Procesul de muncă cuprinde: stropirea cu apă a patului plăcii; montarea șipcilor și a grinzilor pentru rosturi; dirijarea pe jgheaburi a betonului; deplasarea cofrajului mobil; demontarea jgheaburilor; extragerea șipcilor și a grinzilor de rosturi; stropirea cu emulsie de bitum a plăcii. Unitatea de măsură: 1 mc beton. Formația: 1 betonist categ. 6; 2 betonist categ.
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
1 betonist categ. 2. 12. Turnarea betonului în dale. Procesul de muncă cuprinde: stropirea cu apă a patului plăcii; montarea șipcilor și a grinzilor pentru rosturi; dirijarea pe jgheaburi a betonului; deplasarea cofrajului mobil; demontarea jgheaburilor; extragerea șipcilor și a grinzilor de rosturi; stropirea cu emulsie de bitum a plăcii. Unitatea de măsură: 1 mc beton. Formația: 1 betonist categ. 6; 2 betonist categ. 4; 1 betonist categ. 3; 2 betonist categ. 2. 7.9. CALCULUL PRODUCTIVITĂȚII EXECUȚIEI PEREULUI Se consideră
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
osteosinteză cu plăcuțe metalice cu șuruburi) având totuși avantajul unei recuperări mai sigure. Analiza traseului fracturii concluzionează că energia cinetică a traumei nu a fost mare, producându-se pe o zonă de slabă rezistență (deasupra platformei palatine), respectând „stâlpii” și „grinzile”. FRACTURA DE MASIV FACIAL (TIPUL: OCLUZOFACIALĂ TRANSVERSALĂ MIJLOCIE) Am examinat pacientul ..., în vârstă de 48 ani, de profesie pădurar, provenind din mediul rural, care s-a internat în Clinica de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială în urmă cu o zi, pentru
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
și Vieth dar și exerciții originale ca cele de suspensie și sprijinire a brațelor pentru care a construit aparate noi; bara fixă (Reck) și paralelele (Barren). Pe lângă aceste aparate construite de el sunt prezente și cele întrebuințate înaintea lui ca: grinda oscilantă, capra de sărit, calul de lemn și accesorii ca prăjini, scări, frânghii. Jahn poate fi considerat întemeietorul gimnasticii la aparate. Jocurile gimnastice erau de preferință jocuri de echipă, militare. Ultima parte a lucrării, metodica, se ocupă cu construirea Turnplatzurilor
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
rezistența morală a națiunii... Manuala e un cerc mistic chinez, de la ea pornește... A venit Școala Politehnică din Viena, toată, cu profesori și studenți să vadă minunea de la Cernavodă, primul pod lung din lume în întregime din oțel și cu grinzi în consolă... La Englezi a fost altfel, n-au avut armată, dar au avut rezistență morală... Eduard al VII-lea îi spunea lui Clemenceau: la dumneavoastră se schimbă mereu guvernul, n-aveți stabilitate. Clemenceau de colo: dumneavoastră aveți guvern, dar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
rădvan destul de încăpător ca să conție doi logofeți în costumul lor de paradă. Când o păreche de postelnici se urca în aceeași caleașcă, șlicele lor erau expuse a să turti sub desele caramboluri ce făcea între ele pe stradele podite cu grinzi de lemn, și, pentru a le feri de o deformare inevitabilă, bieții boieri se îndemnau a rămânea numai în fesuri, așezând baloanele lor pe banca de dinainte a trăsurii.“ Se poate bănui că, și în epoca lui de glorie, unii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
cheval de] pur sang "idem"; rom. sofită "lampă electrică cu incandescență în formă de tub" < germ. Soffitten[lampe] "idem" (Soffitte "plafon ornat cu compartimente și rozete"); magh. dial. szuflet "copil adoptiv" < rom. [copil de] suflet "idem"; rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
huscă "sare obținută prin fierberea apei" < ucr. huska [soly] "idem" (literal: "depunere de sare"; huska "drojdie, sediment, depunere", sol "sare"); rom. vodă "domnitor, voievod, principe" < sl. [voje]voda (voj "război", voda "care conduce, conducător"). * Română < maghiară: rom. șoș "stâlp, bârnă, grindă" < magh. sas[fa] "idem" (sas "vultur", fa "lemn"); rom. vindereu "numele a două specii de șoimi mici" < magh. vándor[sólyom] "șoim călător" (vándor "călător, drumeț, nomad", sólyom "șoim"). * Română din turcă: rom. balâc "pește marin cu corpul rombic, numit și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
În anul 1918 a fost o secetă mare. Balta secase, nemaifiind nici pește, nici porumb, nici legume. În plus a umat o invazie de șoareci nemaiîntâlnită. Puținele locuințe erau năpădite, pisicile îi priveau cu dispreț; alimentele le țineam atârnate de grinzi. Toamna au emigrat șoarecii spre satele de pe malurile Dunării, au plecat și germanii, iar eu am rămas și în Februarie - Martie 1919 - când trecând prin multe peripeții, am reușit să ajung pe Dunărea încărcată de sloiuri la Tulcea, pentru a
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
viața creștinilor cu unele practici de tradiție, care se întâlnesc chiar din noaptea de Paști, când „se ia lumina”, adică se aprinde lumânarea ce trebuie să ardă toată noaptea, în timpul slujbei, la biserică, iar dimineața se duce acasă, se afumă grinda sau tavanul casei în semnul crucii și apoi lumânarea se păstrează la icoană, pentru alungarea grindinei în timpul verii. În dimineața de Paști, când se intorc acasă, credincioșii din unele sate, atunci când trec pragul casei, se închină și fac semnul Sfintei
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
concentrare), repet, nu pot avea decât silă pentru lungul șir al „artiștilor“ careși-au luat viața din rațiuni „filosofice“. Recunosc, la nivel estetic, îmi vin acum câteva sinucideri simpatice - cum ar fi cazul personajului lui Milan Kundera care se spânzură de grindă, în mijlocul casei, ținând în mână un bilet pe care scrie „Mamă, vezi că te-a căutat vecina“ sau al lordului englez care își explică sinuciderea printr-un scurt șicuprinzător bilețel: „Prea mulți nasturi de încheiat și de descheiat“. Însă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
o lupta Și pe mine m-o lua? ................................ Cântă, mândro, nu tăcea, Că mi-o fi cântecul tău Drag ca suflețelul meu". Ea se supune și cântă. Precum Demodoc, care avea o voce atât de frumoasă încât făcea să tremure grinzile, vocea Anei este atât de frumoasă încât răzbate ca un fulger prin pădure și face copacii să se plece. Arambașa aude și se repede într-acolo. Îi spune încrâncenat lui Ghiță: Cine dracul te-a adus, Cine-n calea mea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
așternut, Cu barba m-am învelit, Cu mustăți m-am ștergărit. Aicea, când am intrat, Ce-am văzut, când m-am uitat? Bâjbâiau șerpoaicele Și erau ca acele, Broaștele ca nucile, Năpârci ca undrelele. Acum sunt șerpoaicele, Maică, sunt ca grinzile, Broaștele ca ploștile Și năpârci ca buțile. De când, maică, am intrat, Pic de vin n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate le-aș răbda De n-ar fi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
prea frumoasă. Dintr-o falce de pădure ieșia până la 100 de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemne și pământ, toate au depins și depind de existența pădurii. Elementele esențiale ale casei românești, în special la sate erau și sunt încă din lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în camera de locuit. Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acesta i-a spus să-l aștepte puțin fiindcă vrea să se dea cu niște praf că tare lau mai mâncat păduchii toată noaptea. N-a mai aprins lampa ca să vadă cu ce se dă pe corp. A luat de pe grinda casei, hârtia în care știa că e DTT - ul și luând câte puțin cu degetele s-a dat pe tot corpul. Când au ajuns pe la Trestiana, aproape de intrarea în Dorohoi și s-a făcut ziua, tata a observat că moș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în case se mai întâlnea culmea de ținut îmbrăcămintea care de fapt era o nuia înfiptă cu un capăt într-un perete și suspendată la celălalt capăt de grinda casei. Pe această culme se puneau în general hainele curate. Oamenii mai avuți aveau și o ladă în care se păstra zestrea fetelor mari și care era încuiată cu cheie. Meseriașii de prin satele comunei au început să lucreze mese
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
10-12 furci care erau de stejar în general, înalte de 3,5-4 m din care 1 m se băga în pământ după ce erau pârlite în foc ca să reziste mai mult. Pe furci se așezau lutarii, iar peste lutari se puneau grinzile care formau podul. Pe mijlocul podului sub grinzi se punea o coardă pentru a menține podul drept. Lutarii și coardele trebuiau să aibă lungimea camerei și a tindei. Pereții erau construiți din nuiele împletite în picioare între cele trei chingi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înalte de 3,5-4 m din care 1 m se băga în pământ după ce erau pârlite în foc ca să reziste mai mult. Pe furci se așezau lutarii, iar peste lutari se puneau grinzile care formau podul. Pe mijlocul podului sub grinzi se punea o coardă pentru a menține podul drept. Lutarii și coardele trebuiau să aibă lungimea camerei și a tindei. Pereții erau construiți din nuiele împletite în picioare între cele trei chingi prinse în scobiturile făcute în furci. Se lăsau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fețuiți în primul rând cu lut cu pleavă și apoi cu lut amestecat cu bălegar de cal. După uscare se dădea cu var. După uscarea pereților încărcați cu lut cu paie se trecea la acoperiș. Pe căpriorii puși pe capetele grinzilor se puneau la distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a fostei fierării. Din curiozitate am urcat în pod, deoarece am văzut o scară ce părea folosită. Căutând prin toate ungherele, printre vechituri am dat peste o valiză cu cărți de școală, caiete și câteva volume de versuri. Cocoțat pe grinzile ce nu ar fi rezistat nici la cel mai mic cutremur, am citit în liniște, furișat ca pe vremuri, câteva poeme dintr-o carte îngălbenită de timp. Apoi am luat-o cu mine și am colorat. În drum spre cetate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
praf alb, uscat, înecăcios s-a ridicat în jur, încât casa, ceea ce mai rămăsese din ea, nu se mai vedea. Camionul alerga departe, trecuse fulgerător, nimeni nu-l văzuse. Șoferul fluiera fericit că-și depășise norma. Când ultimele cărămizi și grinzi se prăbușiră peste alte cărămizi și grinzi, praful se ridică spre cer și casa își dezvălui deodată goliciunea, dezmățul obiectelor din interior: lustre sparte, tablouri rupte, dulapuri pline de cărți răsturnate. Casa părea umplută cu cărți. Erau mai multe cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]