1,673 matches
-
de mare încât în 1899, la doar 3 ani după ce Stifer își pusese la punct invenția, a fost organizat primul congres internațional pentru combaterea grindinii. Congresul a avut loc la Casale Monferrato din Piemont. Italia, o zonă frecvent afectată de grindină, unde fuseseră recent instalate baterii de tunuri. . La congres au participat 500 persoane. Pe baza referatelor prezentate, congresul a ajunst la concluzia că, pe baza rezultatelor obținute în Austria (în Styria și Dalmația și în Italia (în Piemont, Lombardia, Veneto
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
nu s-a obținut niciun rezultat deși canonada a fost perfect realizată. Totuși unii oameni de știință au început să-și exprime dubiile, arătând că nu existau motive științifice care să susțină dar nici ca să refuteze rezultatele privitor la reducerea grindinei cu ajutorul tunurilor . J. M. Pernter, șeful serviciului meteorologic al Austriei, atrăgea atenția asupra unora din rezultatele nesatisfăcătoare obținute și considera necesar un studiu bazat pe baze științifice mai serioase asupra rezultatelor experiențelor de modificare a climei. Al patrulea congres a
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
la o concluzie fermă. Experiențele efectuate în anii următori (1903-1904) în Windisch-Feistritz, Austria (azi Slovenska Bistrica, Slovenia) și Castelfranco Veneto , Italia, acesta din urmă utilizând un total de 222 tunuri au arătat că ele nu pot opri toatge căderile de grindină. J, M. Pertner era președintele comisiei Austriece de evaluare a rezultatelor a decis oprirea încercărilor la sfârșitul anului 1906, . După 1905 utilizarea tunurilor antigrindină a fost în cea mai mare parte oprită. Trei ipoteze erau susținute în acea perioadă pentru
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
doilea război mondial. S-au vândut rachete explozive în valoare de milioane de dolari fermierilor italieni din 1948 până când utilizarea lor a fost oprită prin lege la începutul anilor 1970. La acea vreme existau trei ipoteze asupra efectului tunurilor asupra grindinei: După aceste încercări, preocupările în domeniul combaterii grindinei au fost în mare parte întrerupte. Ele au fost reluate abea după cel de al doilea război mondial. Ca și în etapa anterioară primului război mondial cercetările au fost efectuate cu precădere
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
în valoare de milioane de dolari fermierilor italieni din 1948 până când utilizarea lor a fost oprită prin lege la începutul anilor 1970. La acea vreme existau trei ipoteze asupra efectului tunurilor asupra grindinei: După aceste încercări, preocupările în domeniul combaterii grindinei au fost în mare parte întrerupte. Ele au fost reluate abea după cel de al doilea război mondial. Ca și în etapa anterioară primului război mondial cercetările au fost efectuate cu precădere de firme particulare, care răspundeau unei cereri a
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
doilea război mondial. Ca și în etapa anterioară primului război mondial cercetările au fost efectuate cu precădere de firme particulare, care răspundeau unei cereri a fermierilor, în special a viticultorilor și a legumicultorilor, de a se găsi o soluție împotriva grindinei. În intervalul dintre cele două etape se făcuseră progrese în domeniul meteorologiei, ajungându-se la o înțelegere mai bună, chiar dacă incompletă, a procesului de formare a grindinei. Mai important însă, atât în domeniul aviației cât și în cel al rachetelor
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
special a viticultorilor și a legumicultorilor, de a se găsi o soluție împotriva grindinei. În intervalul dintre cele două etape se făcuseră progrese în domeniul meteorologiei, ajungându-se la o înțelegere mai bună, chiar dacă incompletă, a procesului de formare a grindinei. Mai important însă, atât în domeniul aviației cât și în cel al rachetelor se făcuseră progrese astfel încât, spre deosebire de etapa precedentă, existau la îndemâna cercetătorilor și alte mijloace decât tunurile antigrindină, iar cercetările analizau comparativ toate aceste mijloace. Pe plan teoretic, în
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
cercetătorilor și alte mijloace decât tunurile antigrindină, iar cercetările analizau comparativ toate aceste mijloace. Pe plan teoretic, în 1960 s-a emis ipoteza că exploziile ar avea ca efect spargerea stratului de gheață care acoperă aerul din interiorul particulelor de grindină care astfel ar fi distruse. . Această ipoteză a fost însă infirmată. Cercetările efectuate au arătat că este nevoie de un șoc cu o presiune de 300 hPa pentru a sparge o particulă de grindină având golur de aer față de unda
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
acoperă aerul din interiorul particulelor de grindină care astfel ar fi distruse. . Această ipoteză a fost însă infirmată. Cercetările efectuate au arătat că este nevoie de un șoc cu o presiune de 300 hPa pentru a sparge o particulă de grindină având golur de aer față de unda de șoc a unui tun sonic care realizează o presiune de 1,3 hPa la 100 m de gura tunului. (1 Pascal = 1 Newton pe metru patrat) Cercetările din domeniul meteorologic nu au putut
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
presiune de 1,3 hPa la 100 m de gura tunului. (1 Pascal = 1 Newton pe metru patrat) Cercetările din domeniul meteorologic nu au putut oferi nicio altă teorie, care să fundamenteze mecanismul prin care tunurile sonice ar influența formarea grindinei. Cu toate acestea, este interesantă comparația părerilor experților din 1902 și 1975 cu privire la eficiența tunurilor sonice. Se constată că în 1975, 58% din experți nu erau în stare să exprime o părere nici în favoarea nici împotriva tunurilor sonice. Deși întrebările
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
nu erau în stare să exprime o părere nici în favoarea nici împotriva tunurilor sonice. Deși întrebările sondajului nu erau absolut aceleași, se poate constata că în ambele sondaje, aproximativ 40% din experți considerau că tunurile sonice pot reduce căderile de grindină. În aceste condiții, producătorii de tunuri sonice au reintrat pe piață. Una din primele țări care a lansat pe piață tunuri sonice a fost Franța. Odată cu intrarea lor în producție și cu dezvoltarea unei piețe pentru tunurile sonice, cercetările cu privire la
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
că într-un interval de cca 6 ani, firma a reușit să vândă peste 400 de asemenea instalații în multe țări din lume. Firma Hailstop oferea chiar garanții, prin care se obliga să plătească despăgubiri dacă utilizatorul suferea pagube din cauza grindinei în primii trei ani de exploatare, cu condiția ca sistemul să fi fost utilizat conform recomandărilor fabricantului. După surse neconfirmate, se pare însă că din 2006 firma Hailstop Equipments și-a încetat activitatea. În Belgia se produc tunurile Inopower. Sistemul
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
a încetat activitatea. În Belgia se produc tunurile Inopower. Sistemul belgian Infopower are un preț comparabil de 42.000€. Costurile de exploatare sunt de ordinul a 500€ pe an. Aceste costuri sunt mai reduse decât cele ale unei asigurări împotriva grindinei, care, de altfel, nici nu este oferită în toate țările. Principalul producător la nivel mondial de tunuri antigrindină este firma Mike Eggers Ltd, din Noua Zeelandă. Prețul unei instalații, care protejează o suprafață de circa 75 ha este de $50.000
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
suprafață de circa 75 ha este de $50.000 Sistemul belgian Infopower are un preț comparabil de 42.000€. Costurile de exploatare sunt de ordinul a 500€ pe an. Aceste costuri sunt mai reduse decât cele ale unei asigurări împotriva grindinei, care, de altfel, nici nu este oferită în toate țările Cu mici diferențe toate aceste tunuri au caracteristici similare. Un tun antigrindină modern este un generator de unde de șoc care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Un
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
se produce o undă de șoc, care poate fi percepută ca un șuierat puternic. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălțimi de 15.000 m, în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de creștere a particulelor de grindină. Unii fabricanți de tunuri sonice pretind că undele de șoc ar avea un efect ionizant asupra aerului, modificând astfel comportarea fizică a norului. Organizația Meteorologică Mondială consideră că asemenea teorii sunt o pură fantezie. Sistemul este activat la intervale scurte
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
la intervale scurte de ordinul a 4-7 secunde pe toată perioada din momentul în care furtune se apropie de amplasamentul tunului până în momentul în care a trecut de zona protejată. Drept rezultat, precipitațiile care ar fi căzut sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Este esențial ca mașina să fie activată în perioada de apropiere a furtunii, deoarece undele de șoc pot împiedica formarea grindinii dar nu pot altera forma unor particule de grindină care sunt formate
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
zona protejată. Drept rezultat, precipitațiile care ar fi căzut sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Este esențial ca mașina să fie activată în perioada de apropiere a furtunii, deoarece undele de șoc pot împiedica formarea grindinii dar nu pot altera forma unor particule de grindină care sunt formate. Sistemele Infopower lucrează cu panouri solare de 12 V, fabricanții susținând că aceasta permite o protecție mai bună ținând seama de descărcările electrice din atmosferă care adeseori însoțesc
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviță. Este esențial ca mașina să fie activată în perioada de apropiere a furtunii, deoarece undele de șoc pot împiedica formarea grindinii dar nu pot altera forma unor particule de grindină care sunt formate. Sistemele Infopower lucrează cu panouri solare de 12 V, fabricanții susținând că aceasta permite o protecție mai bună ținând seama de descărcările electrice din atmosferă care adeseori însoțesc furtunile care produc grindina. Suprafața protejată de o mașină
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
altera forma unor particule de grindină care sunt formate. Sistemele Infopower lucrează cu panouri solare de 12 V, fabricanții susținând că aceasta permite o protecție mai bună ținând seama de descărcările electrice din atmosferă care adeseori însoțesc furtunile care produc grindina. Suprafața protejată de o mașină izolată este un cerc cu o rază de aproximativ 500 m, eficiența protecției scăzând pe pe măsură ce crește depărtarea de amplasamentul instalației. Pentru a proteja zonele învecinate împotriva zgomotului, instalațiile sunt înconjurate cu baloturi de paie
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
paie. Zgomotul funcționării tunurilor nu derajează clădirile cele mai apropiate, care se află la o distanță de 400 m. Există sisteme controlate prin sisteme radar, care înlocuiesc operarea manuală, ceea ce este de importanță deosebită pentru zonele în care căderile de grindină au loc noaptea. Zgomotul produs de instalațiile moderne este de ordinul a 130 dB în imediata proximitate a tunului și scade la 60 dB la distanță de 1 km. Nu există dovezi științifice ale eficienței tunurilor antigrindină. Criticii sistemului scot
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
dB la distanță de 1 km. Nu există dovezi științifice ale eficienței tunurilor antigrindină. Criticii sistemului scot în evidență faptul că deși tunetele produc unde de șoc mult mai puternice, ele se produc adesea în aceleași furtuni în care cade grindina și nu împiedică formarea particulelor de grindină. Comparația nu este însă total corectă, pentru că tunetele nu au aceeași frecvență cu cea a undelor trimise de tunurile sonice. În orice caz, pe când majoritatea meteorologilor își manifestează scepticismul, numărul fermierilor care cer
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
există dovezi științifice ale eficienței tunurilor antigrindină. Criticii sistemului scot în evidență faptul că deși tunetele produc unde de șoc mult mai puternice, ele se produc adesea în aceleași furtuni în care cade grindina și nu împiedică formarea particulelor de grindină. Comparația nu este însă total corectă, pentru că tunetele nu au aceeași frecvență cu cea a undelor trimise de tunurile sonice. În orice caz, pe când majoritatea meteorologilor își manifestează scepticismul, numărul fermierilor care cer autorizații pentru instalarea unor asemenea instalații crește
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
numărul fermierilor care cer autorizații pentru instalarea unor asemenea instalații crește. De asemenea, majoritatea meteorologilor afirmă că ionizarea produsă de tunurile sonice sunt o pură fantezie. O critică adusă frecvent este cea că undele sonice nu pot distruge particulele de grindină, ceea ce nu este decât o reluare a unor discuții mai vechi. Critica este corectă, însă toți producătorii de tunuri atrag atenția utilizatorilor tocmai asupra acestui fapt, avertizându-i că tunurile sonice trebuie activate înainte de formarea grindinei și deci cu mult
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
pot distruge particulele de grindină, ceea ce nu este decât o reluare a unor discuții mai vechi. Critica este corectă, însă toți producătorii de tunuri atrag atenția utilizatorilor tocmai asupra acestui fapt, avertizându-i că tunurile sonice trebuie activate înainte de formarea grindinei și deci cu mult înainte ca furtuna să ajungă deasupra zonei protejate. Mulți meteorologi dispută pretențiile utilizatorilor de tunuri sonice asupra rezultatelor obținute, arătând, pe bună dreptate, că nu există nicio dovadă că o eventuală reducere a căderilor de grindină
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]
-
grindinei și deci cu mult înainte ca furtuna să ajungă deasupra zonei protejate. Mulți meteorologi dispută pretențiile utilizatorilor de tunuri sonice asupra rezultatelor obținute, arătând, pe bună dreptate, că nu există nicio dovadă că o eventuală reducere a căderilor de grindină s-ar datora tunurilor sonice și nu unor cauze naturale. Este însă clar că nu pot dovedi nici contrariul. Unii meteorologi arată că. din punct de vedere statistic, furtunile care aduc grindina se produc în cicluri, astfel încât după anumite perioade
Tun sonic () [Corola-website/Science/304672_a_306001]