2,606 matches
-
într-un vis urât. Cu cât frec mai mult, cu atât se mânjește mai tare. Mă privesc din când în când în oglindă. În viața mea n-am arătat mai neîngrijită Am un păr ca de nebună, cu o șuviță grotescă de blond-verzui unde mi-a sărit clorul. Am fața roșie și strălucitoare, mâinile trandafirii și umflate de durere de la atâta frecat, iar ochii injectați. De ce nu se ia ? De ce ? — Șterge-te ! strig, aproape plângând de frustrare. Șterge-te, lua-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fie soțul meu, dar asemenea idee e o eroare” - qoud erat demonstrandum. S‑a Îndepărtat cu mersul ei curios, fiecare pas o Împlântare În pământ, - la care participau numai degetele. Călcâiele erau de capul lor. Ceea ce nu arăta Însă deloc grotesc. Un mers ciudat de expresiv, dar nimeni n‑ar fi putut spune ce exprima. Rosamund nu fusese una dintre vedetele lui Ravelstein, dar, În felul ei, o studentă foarte bună. - Se descurcă la fel de bine ca și ceilalți. Greaca ei e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Statele Unite), deși are pretenții mari de la studenții lui (le cere să‑i citească pe Xenofon, Tucidide și Platon În elină) și le stă la dispoziție pentru consultații chiar după absolvire (din reprobabile calcule erotico‑sexuale); „Abe” e bârfitor, are maniere „grotești”, se comportă ca orice nouveau riche (călătorește la Paris cu exorbitantul Concorde, ca să poată fuma; Își trimite expres cravatele la Paris pentru a fi curățate), admiră militarii („din tot felul de motive”), Își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
stângistul ecologist Ralph Nader, soluția celui de‑al treilea partid a fost până acum compromisă. Rămân așadar franctirorii, de la excentricii consecvenți la spiritele cu adevărat lucide și independente. Unul dintre aceștia a fost Allan Bloom. A‑l prezenta În cheie grotescă și a‑l minimaliza devine astfel un gest politic de mare semnificație. Dincolo de accentele ei controversate, The Closing of the American Mind a pus un diagnostic sever Învățământului superior american și a arătat rădăcinile, contextele și consecințele unei masive crize
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
barierelor de „casta”. La cel mai Înalt nivel al criticii culturale, opera din secolul al XIX‑lea a fost inclusă de Susan Sontag În stilul cultural camp, bazat pe o estetică a aparenței superficiale, a extravaganței și excesului, a disparității grotești Între formă și conținut, apropiată de dandism și asociată, ca și acesta, cu homosexualtiatea. Ironia face ca Susan Sontag, analista fenomenului, care s‑a și lansat cu un articol pe această temă publicat În toamna lui 1964 de Partisan Review
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ca și Bellow, Eliade, Leo Strauss, Bloom, Leszek Kolakowski) În faimosul Committee on Social Thought de la University of Chicago (Shills, membru fondator, timp de 45 de ani). Caricatură e poate puțin spus, fiindcă „Kogon” nu apare doar ca un personaj grotesc, ci e considerat „periculos”. Dintre numeroasele lucrări ale lui Shills (care a fost totodată traducător și comentator al unor clasici germani ca Max Weber și Karl Mannheim), The Calling of Sociology și The Intellectuals and the Powers, precum și mai recenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
înduioșați, cei doi se îmbrățișează.) (Pe aceste replici CĂLĂUL își strecoară capul în încăpere; și el, ca și celelalte personaje, se prezintă într-o jalnică stare fizică; e vizibil speriat de manifestările celor doi; ezită.) GARDIANUL și ARTUR (În dans grotesc): Va sta ploaia! Vom salva orașul! Vom salva onoarea! CĂLĂUL (Ascuns după ușă, încercând să le atragă atenția.): Pst! Pst! GARDIANUL: Trompeți! Baldachin! ARTUR: Eșafod! Covor! CĂLĂUL (Bate ușor în canatul ușii.): Pst! Pst! GARDIANUL: Vom ieși cu picioarele ude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Cum e posi... MAJORDOMUL: Na! Ține! Trage! Uuuu... GRUBI: Prinde! Na! Uah! BRUNO (Urlet continuu, disperare și silă.): A! A! Picioarele mele... VIZITATORUL (Țipă isteric.): Domnilor! Domnilor! MAJORDOMUL: Taci, prostule! (etc., etc. etc.; regizorul va compune această învălmășeală cât mai grotesc și mai real cu putință; țipetele, urletele și strigătele personajelor vor fi alese în funcție de imaginația, posibilitățile și temperamentul actorilor; impresia de pericol real, violent și nebănuit va trebui însă cât mai evident sugerată; în sfârșit, cu eforturi supraomenești, BRUNO este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
intre OMUL CU SACAUA! (Intră OMUL CU SACAUA, PRIMUL BĂRBAT CARE MĂNÎNCĂ SEMINȚE, AL DOILEA BĂRBAT CARE MANÎNCĂ SEMINȚE, ORBUL, MAMA și RECRUȚII - câți consideră regizorul că e bine - precum CĂLĂTORUL GRĂBIT care apare din groapă; personajele sunt gălăgioase și grotești, ele provoacă dezordine și larmă; fiecare își face loc pe marginea gropii și își așază picioarele în groapă; înghesuială violentă, fiecare încearcă să-și ocupe un loc cât mai bun și mai comod; se împing unii pe alții, se bruschează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Pst! Ascultă! ORBUL: Mă lași? Spune! Hai, lasă-mă! VIZITATORUL (Enervat de insistență.); Te las... te las... dar taci! ORBUL (Sărind în sus.): Hii! Hii! (Către cei doi pe care i-a ales.) Încă puțin! (Face gesturi dintre cele mai grotești; chițcăie, se lasă pe vine, își smulge fire de păr etc.) ( Ceasul înregistrează acum ultimele zece secunde; încordare maximă pe scenă.) PRIMUL BĂRBAT: Unu! AL DOILEA BĂRBAT: Doi! OMUL CU SACAUA și BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Trei! FETIȘCANA, VIZITATORUL, MAMA, CĂLĂTORUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
m-am ridicat de la masă nemâncat și am luat-o încet peste câmpie... Se făcea că era o câmpie netedă și din loc în loc se vedea câte o jumătate de arbore... Ce să însemne o jumătate de arbore? PARASCHIV (Plânge grotesc, icnește.): Cad. MACABEUS: Dacă nu mă asculți te las și mă culc. (Furios.) Te las dracului și mă culc. Înțelegi? Mi-e foarte ușor să te las și să mă culc. Știi că îmi place să dorm... Acum vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
oraș în flăcări.) MACABEUS (Trăgând de hainele lui PARASCHIV, răsturnându-l pe jos.): Omoară-mă, omoară-mă! PARASCHIV (Ripostând, trăgându-se, urlând.): Vreau să ies, vreau să mă duc... (Se smulge și se repede spre scară.) MACABEUS ( Se ridică, uriaș, grotesc, implacabil; se repede spre PARASCHIV, stingând dintr-un gest și lumânarea de pe masă; îl trage pe PARASCHIV de picioare, îl ia pur și simplu în brațe și-l trântește în colțul încăperii.) Ai să fii al meu, sfințișorule... (Începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Îi aud... Îl aud pe tatăl tău cum îl înjură pe Bruno... Ha, ha, ha... Ce urât îl înjură! IOANA: Unde-s? Cum îl înjură? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Urât. Cumplit de urât... (Se aud strigătele și gemetele grotești ale ȘEFULUI GĂRII.) Ce gură spurcată are... IOANA: Tata n-are gură spurcată... Nu. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Dintr-odată speriat.): Ăștia sunt nebuni! (Își fac apariția în scenă Grubi și Bruno, ținându-l de umeri pe ȘEFUL GĂRII; CASIERUL și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ha, ha, ha... (Râde în hohote largi.) Păi... de aia nu sună... Ești un criminal, un ucigaș împuțit, n-are cum să sune... La păcătoși nu sună... Fii atent! Aaaa... (Nu se aude nimic.) Aaaa... (Nimic.) CASIERUL (Izbucnește în hohote grotești.): Ho, ho, ho... Nici la tine nu se mai aude... S-a oprit... Ho, ho, ho... Așa-ți trebuie! S-a oprit! S-a oprit! IOANA: Aaaa... (Reverberații.) CASIERUL: Uite, la Ioana se aude! Porc bătrân! Ce credeai? Că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
asta. A spune că era dramaturg înseamnă a-l pune și mai serios în gardă pe cititor, deoarece nu există să se priceapă cineva să mintă mai bine decât omul care denaturează vieți și pasiuni printr-un mijloc atât de grotesc artificial cum este scena. Iar acum că am făcut această afirmație despre minciună, voi îndrăzni să-mi exprim părerea că minciunile spuse de dragul efectului artistic - în teatru, de pildă, și poate, în confesiunile lui Campbell - pot fi, într-un sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
noutate chiar și pentru Institutul din Haifa de Documentare asupra Criminalilor de Război. Afirm totuși că am făcut acest monstru pentru a-mi consolida și mai mult poziția de nazist. Am exagerat deliberat, producând un efect care ar fi părut grotesc oriunde în afară de Germania sau de subsolul lui Jones și am desenat cu mult mai mult diletantism față de cum puteam să desenez în realitate. Totuși monstrul meu a reușit. Am rămas uluit de succesul lui. Tineretul hitlerist și recruții SS aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
le zice cetate. Era o iarnă seacă, nu ninsese. Plouase mai toată noaptea și acum, în zori, copacii, cu poleiala de ghiață, cu țurțuri sticloși, aleile înghețate, cu chiciura cenușie, straturile goale, doar cu tufe sticloase și ele, se conturau grotesc pe fundalul unui cer brăzdat de dungile primilor raze de lumină, zgribulite sub straturi de chirceală parcă și ele. Atunci i-a venit ideea să înceapă seria gravurilor cu parcuri, cu copaci, cu siluete înghețate. Numise ciclul „Destin“, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
pantalonii îi atârnau sub talie și abia dacă stăteau pe șoldurile ei înguste. Era o imagine bazată pe jocul proporțiilor, care scotea în evidență faptul că era foarte subțire: priviți, trebuie să fiu extrem de slabă ca să pot purta acești pantaloni grotesc de largi! — Să nu mă puneți să port togă, altfel nu mă interesează, spuse Hugo răspicat. Când MM m-a întrebat dacă vreau să-l joc pe Oberon, i-am zis că da, numai să nu încerce careva să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Înăuntru și scoase o revistă. Aruncă o privire la copertă și recunoscu revista medicală pe care doctorul Peters i-o luase din mâni când Îl găsise citind-o În biroul ei. O frunzări, se opri o clipă la fotografiile acelea grotești, apoi merse mai departe. Spre capăt, găsi trei foi de hârtie, evident xerocopii ale unui original, strecurate Între paginile revistei. Le scoase și le așeză pe masă. În capul paginii citi „Raport medical“ și apoi, sub acesta, văzu casetele menite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
în spital să întâlniți unele dintre chestiile astea, le-a explicat Lotti. O să vă prindă bine să știți ce sunt. Prin gura feței de pernă ieșeau o grămadă de tuburi de plastic și tot felul de obiecte metalice cu aspect grotesc. Hugo nu avea nici un chef să afle ce sunt. Lotti a zguduit fața de pernă. —O să ne jucăm ca la o petrecere. O să dăm perna din mână-n mână și, când muzica se oprește, persoana care ține perna în mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
obosit decât fusese vreodată în toată viața lui. Îndreptându-se către ușă, Hugo s-a împiedicat de ceva mare și pufos. Și-a dat seama că era câinele hidos, operat pe bază de baterii, care și lătra. Unul dintre cadourile grotești ale Amandei. Câinele era uriaș, iar lătratul, care era activat de la câțiva centimetri distanță datorită unui senzor montat în nas, era terifiant de realist și de agresiv. Singura metodă prin care sunetul putea fi oprit era să apeși pe butonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lor. Dar Amanda e mama lui Theo, a subliniat Laura. De unde știi că nu vrea să fie cu el? Hugo a ridicat capul. — Pentru că a dispărut la câteva săptămâni după ce l-a născut. Pentru că a considerat că niște cadouri hollywoodiene grotești - pe care, apropo, le-a obținut pe gratis - erau același lucru cu a sta acasă și a-și îngriji fiul. Pentru că n-am putut să vorbesc cu ea la telefon în noaptea în care l-am dus pe Theo la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dintotdeauna care, când se enervează, nu găsește altceva mai bun să-i vorbeasă interlocutorului decât că acesta este prost, tâmpit, idiot, că mănâncă rahat (vezi bine că, recurgînd la acest eufemism salvator am reușit să reproduc, În parte, expresiile tale grotești, scabroase, scatologice ce nici la ușa cortului nu mai sânt permise). Mai e oare necesar să subliniez ceva ce știe și un preșcolar, cum că e bine să rămânem neschimbați când e vorba de obiceiuri, sentimente și Învățături bune, de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
fiu fericită - e o chestiune de respect față de cel care m-a creat. Vino cu mine În lumea mea și o să fii fericit ca vântul când smulge o pălĂrie. Adi scutură hotărât din cap. — Eu vreau să fiu om. Este grotesc să fim fericiți când este atâta suferință În lume. Dumnezeu nu ne-a făcut ca să rânjim ca niște paiațe. Dacă voia așa ceva, se mulțumea cu maimuțele. Atunci care ar putea fi scopul vieții ? SĂ devenim oameni adevărați. SĂ nu ne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nu scăpa‑ sem de ceea ce m‑am temut : eu Însămi devenisem un personaj - ațos și Încrâncenat. Asta era : Îmi intrase o scamă În ochi și vedeam oamenii ca pe niște personaje. Toți Îmi păreau niște mașinării aflate Într‑un dans grotesc, cu pași ficși, din care nu exista scăpare. Fiecare personaj Își juca propria tragedie, de marionetă care nu‑și vede sforile. Faptul că eu le vedeam nu ajuta pe nimeni. Eu Însămi aveam sforile mele, de care nu mă puteam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]