14,489 matches
-
nonfinanciare (nonbancare) și operațiunile asimilate acesteia se grupează În felul următor: A) Creanțe comerciale - grupate În următoarele categorii: 1) creanțe comerciale, care cuprind următoarele operațiuni: • scont și operațiuni asimilate; • factoring; • alte creanțe comerciale. 2) creanțe atașate. B) Credite de trezorerie - grupate În următoarele categorii: 1) credite de trezorerie, care cuprind următoarele operațiuni: • vânzări În rate; • credite acordate persoanelor fizice; • diferențe de rambursat, legate de utilizarea cărților de plată; • utilizări de deschideri de credite permanente; • credite globale de exploatare; • credite pentru finanțarea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În dublu sens, respectiv, pe de o parte, băncile comerciale pot acorda credite clientelei financiare, iar pe de altă parte, băncile comerciale se pot Împrumuta de la clientela financiară. De altfel, În gestiunea bancară, relațiile de creditare cu clientela financiară se grupează În următoarele categorii: 1) Creditele acordate clientelei financiare, care cuprind următoarele categorii de credite: • credite de pe o zi pe alta, acordate clientelei financiare; • credite la termen acordate clientelei financiare; • creanțe atașate. 2) Împrumuturile de la clientela financiară, care cuprind următoarele categorii
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În cadrul sistemului financiar-monetar internațional, băncile centrale sau de emisiune pot fi cu capital de stat, capital privat și cu capital mixt (de stat și privat). Operațiunile pe care le efectuează băncile centrale, la fel ca În cazul băncilor comerciale, se grupează În două mari categorii, respectiv: • operațiuni active; • operațiuni pasive. 1) Operațiunile active ale băncilor centrale cuprind, În general, următoarele categorii de activități: • acordarea de credite statului (trezoreriei statului) și băncilor comerciale; • operațiuni de decontare cu băncile comerciale, la cererea acestora
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cu derivate financiare, peste riscul managerial acceptat; • plătirii forțate a creditorilor etc. Pentru buna gestionare a activității unei instituții sau societăți financiarbancare, trebuie cunoscută foarte bine structura patrimonială și extrapatrimonială a acesteia, care, din punctul de vedere al lichidității, se grupează În următoarele categorii<footnote C. Basno, N. Dardac, Management bancar, Editura Economică, București, 2002. footnote>: 1) Active lichide, respectiv: • banii numerar; • disponibilul În contul curent, deschis la Banca Centrală; • disponibilul În conturi curente deschise la alte bănci comerciale sau instituții
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
pentru procurarea lichidităților necesare; • furnizarea de informații, soluții și măsuri, pentru evitarea recuperării forțate la refinanțarea băncilor comerciale de la Banca Centrală, În condițiile impuse de aceasta; • fundamentarea deciziilor managementului instituției financiar-bancare pe probleme de lichiditate etc. Literatura economică de specialitate grupează societățile comerciale, În general, inclusiv societățile financiar-monetare, din punctul de vedere al rentabilității și lichidității lor, În patru mari categorii<footnote C. Bărbulescu, Diagnosticarea Întreprinderilor În dificultate economică, Editura Economică, București, 2002. footnote>, respectiv: • societăți comerciale rentabile și lichide; • societăți
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
societăților comerciale bancare), ce se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: LII - indicatorul lichidității imediate; CA - active curente; S - stocuri; CD - datorii curente. Pe piața financiar-monetară internațională, fondurile bancare și, În general, sursele de finanțare bancare se grupează În mai multe clase sau categorii, În funcție de probabilitatea lor de a fi retrase, Într-o perioadă scurtă sau mai lungă de timp (În funcție de Încadrarea lor În benzile de scadență). Din acest punct de vedere, pasivele băncilor comerciale sunt clasificate În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
profilul de risc al instituției, astfel Încât să poată face față obligațiilor asumate pe termen scurt, mediu și lung. Literatura economică și financiară, În baza analizei unor indicatori ai performanței financiare și ai lichidității (lichiditatea curentă, depozitele constituite, creditele acordate etc.), grupează ratingurile de lichiditate a instituțiilor financiar-bancare În următoarele categorii<footnote Ibidem. footnote>: • Rating de tip 1 - reflectă o lichiditate puternică și practici de administrare a fondurilor dezvoltate, instituția având acces ușor la sursele de finanțare, pentru a face față nevoilor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de marketing, sunt gestionate și controlate, astfel Încât evoluția acestora să oscileze În limitele normale ale activității financiar-monetare. Cea mai importantă instituție pe plan internațional În domeniul promovării și cooperării Între băncile centrale ale statelor participante, respectiv Banca Reglementelor Internaționale (BRI), grupează riscurile din domeniul financiar bancar, În următoarele categorii<footnote Bursa Română de Mărfuri, Managementul financiar al riscului, Editura Adevărul, București, 2002. footnote>: • riscuri financiare; • riscuri legate de partener; • riscuri comerciale; • riscuri legate de forța de muncă; • riscuri operaționale și tehnice
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
La nivelul economiei mondiale și, desigur, al economiilor naționale, există o paletă foarte largă de servicii, În continuă dezvoltare și diversificare, astfel Încât gruparea și tipizarea serviciilor sunt foarte greu de abordat și realizat. Știința marketingului și literatura economică de specialitate grupează totuși serviciile, după o serie de criterii, relativ obiective, dintre care cele mai importante sunt următoarele: • identitatea serviciului, În sensul desfășurării lui ca o activitate economică independentă de alte activități economice, sau ca o activitate economică colaterală, complementară la producția
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
cumpănire, În care se analizează avantajele și dezavantajele achiziționării noului produs sau serviciu; • faza de acceptare sau neacceptare de consumatori a noului produs sau serviciu. Din punctul de vedere al tipologiei consumatorilor (utilizatorilor) noului produs sau serviciu, știința marketingului Îi grupează pe aceștia În cinci categorii, respectiv: • inovatorii; • acceptanții timpurii; • majoritatea timpurie; • majoritatea târzie; • acceptanții târzii. Toate aceste aspecte, care continuă cu analiza eficienței și eficacității noilor servicii sau produse financiar-monetare, trebuie coordonate, controlate și monitorizate printr-un program adecvat de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și livrare a serviciului; • nivelul de rentabilitate a serviciului; • timpii de muncă normați, pentru realizarea operațiunilor; • necesarul de resurse financiare, pentru crearea sau achiziționarea de noi tehnologii pentru realizarea serviciului; • necesarul suplimentar de personal etc. 3) Criteriile de marketing - sunt grupate În trei categorii, care vizează Încadrarea noului serviciu În obiectivele strategice ale instituției financiar monetare, În raport cu piața, gradul de satisfacere a cerințelor consumatorilor și condițiile pieței căreia se adresează noul serviciu (produs). Gradul de Încadrare a noului serviciu (produs) În
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și dezvoltarea de noi servicii financiar-monetare reprezintă un deziderat important al oricărei instituții financiar-monetare, ca o garanție a menținerii competitivității pe piețele financiar monetare. În funcție de nivelul sau gradul de introducere a noilor servicii (produse) pe piața financiar-monetară, instituțiile financiar-monetare se grupează În două categorii<footnote Iuliana Cetină, Marketing financiar-bancar, Editura Economică, București, 2005. footnote>, respectiv: • instituții financiar-monetare proactive, care, În general, sunt mari instituții sau companii ce activează În domeniul financiar-monetar și au capacitatea financiară și de marketing de a iniția
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
din instituțiile financiar-monetare realizează, Într-o proporție masivă, un contact direct cu clienții, Însă există și categorii de personal care au contact cu clienții doar periodic, ocazional sau Întâmplător și tocmai de aceea, la nivelul instituțiilor financiar-monetare, personalul poate fi grupat În următoarele categorii<footnote V. Olteanu, Marketing financiar-bancar, Editura Ecomar, București, 2003. footnote>: • personal de contact (contactorii); • personalul care intră periodic În contact cu clienții (modificatorii); • personalul care intră rar În contact cu clienții (influențatorii); • personalul care, de regulă, nu
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ajunși la ultimul capitol al acestei cărți introductive despre radicalii liberi și antioxidanți. Este important să dăm acum câteva sfaturi practice în privința diferiților antioxidanți pe care îi putem găsi în alimentație sau în suplimenți. Voi începe cu vitaminele, întrucât ele grupează un mare număr de antioxidanți. La ce servesc vitaminele și mineralele? Vitaminele, ca și mineralele, sunt esențiale pentru sănătate întrucât participă la creșterea și la echilibrul corpului nostru. Ele reprezintă instrumentele (sau coenzimele) de care au nevoie muncitorii celulari (enzimele
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
comunicare ce acționează Într-un mod aparte, din punctul de vedere al teoriilor informației” (p. 27). Tipologia riturilortc "Tipologia riturilor" Schemele de clasificare propuse de antropologi au Încercat să depășească această eterogenitate, nu o dată dezarmantă, a manifestărilor rituale și să grupeze diferitele tipuri de ritualuri În jurul unor axe cu valoare generalizatoare. Aceste eforturi pot fi organizate În jurul a două mari sfere tematice: a) stabilirea speciilor și subspeciilor de ritualuri; b) stabilirea unor categorii integratoare, cu o putere de generalizare mai mare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alteia dintre subspeciile de ritual, statutul teoretic al acestor clase a făcut rareori obiectul unei reflecții epistemologice (vezi dezbaterile din C. Bell, 1992; G. Lewis, 1980). Speciile ritului O tipologie frecvent citată este aceea propusă de Anthony Wallace (1966), care grupează riturile În cinci categorii importante: a) rituri tehnologice - este vorba despre manifestări rituale care au ca scop controlarea naturii. În acest grup intră familii de rituri precum: 1. divinația - obținerea informațiilor despre mersul viitor al lumii; 2. rituri de intensificare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Unii autori consideră cultele magico-religioase drept elemente componente ale sistemului magic, alții le individualizează, tratând, spre exemplu, șamanismul sau voodoo ca sisteme autonome, uneori chiar ca o formă specifică de religie. Din rațiuni didactice, consider că riturile magice pot fi grupate, În funcție de obiectivele lor, În câteva familii: rituri de vindecare, rituri de divinație, vrăjitoria (modificarea fenomenelor din natură și a comportamentului oamenilor) și șamanismul (o sinteză a tuturor activităților magice, cu accent aparte asupra comunicării cu lumea ocultă În stări de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În prezent: spre exemplu, În apartamentele lor din blocurile construite În timpul industrializării socialiste, șamanii kârgâzi, buriați sau uzbeci Își țin ședințele de divinație și vindecare conform tradiției șamanice siberiene (E.J. Neumann Fridman, 2004). Ei au păstrat renumele „breslei”, s-au grupat În organizații regionale sau naționale ale șamanilor, folosesc resursele mass-media pentru a-și promova imaginea și beneficiază, În continuare, de numeroși clienți. Unii dintre ei provin din familii de șamani, alții și-au descoperit vocația În urma experiențelor mistice specifice: vise
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
specifice. Pe urmele lui R. Grimes (1987, vol. XII, p. 2), care denumește ansamblul riturilor ce implică mișcarea În spațiu a unor grupuri sau mase de oameni „rituri perambulatorii” (pelerinajele, procesiunile, paradele, demonstrațiile, procesiunile dansante și crosurile), sunt Înclinat să grupez aceste manifestări simbolice Într-o categorie de sine stătătoare. Procesiuni și paradetc "Procesiuni și parade" Pentru că implică mișcări spațiale de mai mică anvergură, o desfășurare temporală limitată și actori mai clar diferențiați, precum și fiindcă sunt mai apropiate de logicile riturilor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comandanți de oaste, membrii ai Senatului, Lukas Ennyedi și Johan Renner, În felul următor: În față cei doi comandanți pe cai, urmați imediat de către purtătorul de steag al vameșului Sibiului ș...ț Acesta era urmat de către miliția orășenească, pe jos, grupată În două secțiuni și Îmbrăcată În diferite veșminte; În mijlocul acesteia venea cavaleria ș...ț, urmau doi cavaleri din care unul era Îmbrăcat din cap până În picioare În zale și arme, pe un cal Înalt. Acesta purta steagul orașului, numit și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede uitat, în schimb, în valul marelui lirism adus de anii interbelici. În Zale roșii (1919), grupase versuri așa-zis „eroice”; o ultimă plachetă, anodină, Aripi albe (1932), pretinde să exprime, în serbede pastișe, trăiri subtile și extaze mistice. Sub nume propriu ori sub varii, fanteziste semnături-inițiale, prescurtări, multe ca variante la Cridim, sau Keops (Cheops), Kapa
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
teritoriu bine delimitat care alcătuia vatra propriu-zisă a satului, în arealul căruia se aflau locuințele, anexele gospodărești, atelierele meșteșugărești, iar în afara vetrei se aflau loturile agricole, comune sau particulare, și cele aflate în proprietate colectivă: pădurile, pășunile, apele. Satul era grupat pe criteriul "cetelor de neam", cuprindea ateliere meșteșugărești și cimitirul comunal. Toate acestea vădesc o organizare temeinică, după cutume străvechi, ca și adaptarea autohtonilor la condițiile politice noi ale declanșării migrațiilor de populații dinspre răsăritul Europei. Fiecare membru al obștii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rurale, delimitate geografic, variate ca întindere (suprafață) și forme de relief. Este vorba despre o confederație de sate (obști) autohtone (străinii nu puteau intra în obște), expresie a unei comunități etno-lingvistice și religioase (creștine), social-economice și culturale. Aceste sate autohtone, grupate în obști sau uniuni de obști, pe anumite zone geografice, constituiau acele "romanii populare" (N. Iorga), puternice și statornice nuclee demografice. "Romaniile populare" s-au dezvoltat constant și au avut un rol hotărâtor în asimilarea alogenilor stabiliți în nordul Dunării
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al V-lea, stăpânirea hună, un nou tip de dominație barbară. Anume, acela din lagărul închis care strângea pe toți ostașii în ring, grupare concentrată de oameni, pe care o întâlnim de la Peking (China) până la Kremlin (Rusia), și la tătari, grupați în hoardă. Attila, asupra căruia se exercită, atotputernică, influența milenarei concepții a imperiului "ceresc" universal al Chinei, a fost pentru romani, ca și Alaric, un "străjer" al graniței (Iorga), un "ofițer" înscris în ierarhia constantiniană. Dar, pentru huni, el era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
slavilor și a constituirii statului bulgar, în sudul Dunării, dar și a dificultăților interne ale Bizanțului.8 Structurile sociale. Obștea sătească teritorială În spațiul locuit de români-Carpați, Dunăre și Mare-este atestată, istoric și arheologic, existența unui mare număr de așezări-sate, grupate sub forma unor concentrări demografice mai mari sau mai mici. În interiorul acestor obști sătești teritoriale aveau loc permanente înnoiri, prefaceri continui ale structurilor lor economice, sociale și politice. Structurile sociale ale comunităților umane de pe teritoriile românești indică faptul că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]