1,674 matches
-
ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-o experiență a agresorului ca victimă, la vârste mai mici, a unor alți colegi care l-au hărțuit. Unii autori împart hărțuirea în două categorii de gesturi violente: directe și indirecte. în hărțuirea cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu violență directă este vorba despre gesturi violente deschise ale agresorului față de victimă (cuvinte scrise sau spuse ce denigrează victima, coerciție și abuz fizic, abuz sexual) și indirectă (socială), țintind izolarea și marginalizarea victimei. Există variate modalități de realizare a hărțuirii indirecte, de la bârfirea, poreclirea, sabotarea și îndepărtarea din grupul social căruia aparține formal a victimei, la criticarea modului în care se prezintă, se îmbracă, se comportă, a religiei căreia îi aparține, a dizabilității pe care o are. Agresorul sau grupul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să intre în tabăra agresorului, să susțină și să împărtășească conduitele agresive ale acestuia față de victimă. Răspunsul este același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
același ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările de victimizare prin hărțuire a unui coleg sau grup de colegi care se disting prin anumite caracteristici comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările de victimizare prin hărțuire a unui coleg sau grup de colegi care se disting prin anumite caracteristici comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales în pauze: în clase, pe coridoare, în grupurile sanitare. Ele se pot petrece însă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comune acelui grup, în școli, pot avea loc în spațiul școlii, mai ales în pauze: în clase, pe coridoare, în grupurile sanitare. Ele se pot petrece însă și în afara incintei școlii, în curte, pe stradă, în locurile de recreere. Efectele hărțuirii asupra victimei sunt întotdeauna evidente. Victima dezvoltă depresie, anxietate, o îngustare a câmpului de interese și preocupări, o scădere a stimei de sine. într un studiu întreprins de Dill și colaboratorii săi (2004), pe 15.000 de elevi de gimnaziu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și la simptome de internalizare. Așadar peer victimization se asociază cu maladaptări sociale și internalizări comportamentale. Când victimizarea se petrece în grădiniță, efectele devin vizibile deja la vârsta școlară, când copilul-victimă devine mai singuratic și mai evitant față de școală. Când hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
hărțuirea de către colegi are loc la vârsta adolescenței timpurii, ulterior victima dezvoltă anxietate în relațiile sociale și depresie. în unele cazuri extreme, poate duce la suicidul victimei sau la acte disperate de o extremă violență îndreptate împotriva celorlalți. Căci victima hărțuirii poate deveni în anumite condiții agresor, probând încă o dată modul cum se aplică regula de funcționare a violenței: violența conduce la violență. Copiii maltratați în familie, anterior și concomitent integrării în mediul școlar, devin adesea ținta victimizării colegilor ca urmare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
victimei, reducându-i locul ce îl ocupă în grup, agresorul se simte confirmat, puternic, eficient în grup. Se presupune că, în absența unor preocupări la adulții din jur, responsabili pentru ceea ce se petrece între copii, de a împiedica manifestările de hărțuire ale unui copil din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din grup, de către un alt copil, copilul agresor își va întări comportamentele agresive promovând la vârsta adultă relații de inegalitate în cuplu și violență domestică. Dacă nivelul de educație rămâne scăzut, agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen frecvent, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
agresorul riscă să dezvolte, ca adult, comportamente criminale. Când hărțuirea se petrece la locul de muncă, între adulți, adesea forma pe care o ia este suficient de subtilă pentru a se înscrie în regulamentele de ordine interioară ale instituției respective. Hărțuirea la locul de muncă este un fenomen frecvent, care în literatura de specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
specialitate anglofonă ia numele de mobbing. Este un proces ce împiedică evoluția profesională a victimei și care conduce în fond la pierderi ale instituției, a cărei valoare depinde și sporește prin aportul de energie, devotament și creativitate a fiecărui angajat. Hărțuirea la locul de muncă se asociază uneori cu anumite ritualuri de inițiere care sunt prezente în numeroase instituții sociale și asociații și care constau în „probe”de o mare violență la care este supus cel ce urmează a fi acceptat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate dezvolta programe comunitare țintind scăderea violenței în școală și în comunitate. Dar școala are în zilele noastre o grijă în plus: creșterea abandonului școlar și a eșecului școlar, conducând adeseori spre abandon. Este evident faptul că violența în școli, hărțuirea nu pot conduce victimele decât spre abandon școlar. Mass-media adesea atenționează asupra unor fenomene îngrijorătoare în sistemele societății. Astfel, în ziarul Cotidianul din 12 iunie 2007, se spunea că jumătate din populația de copii rromi de vârstă școlară nu frecventează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui, considerate holistic. Consecințele, diferite de la un copil la altul, impun „reparații”atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere medico-psihosocial. în limbajul de specialitate violența suferită de copilul-victimă se exprimă prin: abuz, neglijare, maltratare, molestare, hărțuire, exploatare. Abuzul și neglijarea copilului se reunesc în conceptul de maltratare. Termenul de maltratare se regăsește în legislație în sintagma: „tratamente rele aplicate minorului”. Deși consecințele pot fi de aceeași gravitate, între abuz și neglijare există diferențe semnificative pentru diagnostic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă ne gândim la faptul că însoțește celelalte forme de abuz și neglijare, ajungem la concluzia justificată că este forma cea mai frecventă, chiar dacă mai puțin studiată, de abuz și neglijare a copilului. Are o largă varietate de manifestări: umilirea, hărțuirea, adresarea unor cuvinte abuzive, izolarea copilului (Hodgkin, Newell, 1998). Abuzul și neglijarea emoțională a copilului compromit dezvoltarea unui atașament securizant și a unor modele de relaționare sănătoasă cu ceilalți și cu sine însuși. Aceste forme de maltratare a copilului se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plata egală și egalitatea de tratament, egalitatea ca reconciliere a muncii cu viața de familie, directive privind concediul parental, programul de muncă flexibilă, protecția maternității, egalitatea ca măsură de protecție a drepturilor și ca drept uman, directive privind dificultatea probatorie, hărțuirea sexuală și combaterea discriminării bazate pe sex, religie, rasă, etnie, vârstă, handicap, egalitatea ca problemă politică de recomandări privind participarea echilibrată la procesul decizional (Recomandarea Consiliului, 2 decembrie 1996). 3. Contextul publictc "3. Contextul public" Dacă privim spațiul societal ca
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sa În această direcție. Nimic nu-l descurajează În lupta de afirmare a supraeului social, iar pe cei din jur Îi consideră obstacole, obiecte de manipulat. Excitat continuu de plăcerea luptei cu ceilalți, el se angajează În activități delictuoase, În hărțuiri (adesea cu substrat sexual), el vrea să comande, să supravegheze, să dirijeze, oferindu-și iluzia impunității. Câmpul sau de acțiune e grupul uman, profesional, asociativ sau politic, unde se manifestă, alături de solidarități și colaborări, lupte sau conflicte, adesea chiar războaie
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
procesele de recrutare pentru nivele ierarhice superioare; * număr limitat de persoane cu calitățile necesare atrase; * lipsa comunicării publice/informării despre oportunitățile de promovare. c. Bariere în stabilirea regulilor și condițiilor generale * mediu de lucru nesuportiv; * plată diferențiată; * comportamente neproductive și hărțuire la locul de muncă; * lipsa politicilor adresate familiilor/privind reconcilierea vieții personale cu viața profesională; * ore și condiții de lucru inflexibile; * neadaptarea mediului la nevoile persoanelor cu dizabilități; * neadaptarea mediului la nevoile persoanelor cu religii diferite. d. Bariere în terminarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
angajatele gravide, cele care au născut recent sau cele care alăptează, a drepturilor legate de perioada de maternitate. Salarizare * salariile și celelalte beneficii acordate de către organizație să fie analizate din perspectiva plății egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
beneficii acordate de către organizație să fie analizate din perspectiva plății egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport puternic
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
din perspectiva plății egale pentru muncă de valoare egală. Politică privind hărțuirea * existența unei persoane care are responsabilitatea de a aplica o procedură, de a înregistra și de a soluționa situațiile de intimidare/hărțuire, de a primi posibilele plângeri de hărțuire sexuală sau intimidare, de a aplica procedura de investigare și de a soluționa situația în beneficiul angajatului și al organizației. Pentru a fi implementate eficient, programele privind diversitatea au nevoie de: * suport puternic din partea managementului de top; * un diagnostic privind
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
criterii de discriminare. * rasă; * naționalitate; * etnie; * limbă; * religie; * categorie socială; * convingeri; * sex; * orientare sexuală; * vârstă; * handicap; * boală cronică necontagioasă; * infectare HIV; * apartenență la o categorie defavorizată. Formele de discriminare a angajaților pot fi: * marginalizare; * violență fizică; * harțuire sexual; * abuzul verbal (hărțuire verbală; insulte); * bariere în promovare; * etichetarea; * glume homophobe; * îngrădirea accesului la instruire /formare; * comentarii negative; * plată și ale beneficii mai mici decât ale colegilor care realizează o muncă similară. Persoane cu risc mare de a fi discriminate: * persoanele de etnie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
categorii de persoane. Prin acest act normativ se urmărește sancționarea discriminării, indiferent de forma și locul unde aceasta are loc, în domeniul muncii, educației, informării, participării la decizie, culturii etc. Legea definește dicriminarea sexuală și face diferențierea între aceasta și hărțuirea sexuală. Prin discriminare se înțelege tratarea unei persoane mai puțin favorabil decât o altă persoană, această discriminare putând fi directă, când tratamentul defavorabil se îndreaptă direct împotriva unei anumite persoane, pe motive de sex, graviditate, naștere etc. sau indirectă, când
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru organizație, pentru că acestea vor părăsi, în câțiva ani, organizația, pentru a avea copii. Scor ales: 9. Femeile nu sunt suficient de raționale și de decise pentru a deține funcții de conducere la nivel înalt în organizații. Scor ales: 10. Hărțuirea sexuală a femeilor la locul de muncă este un mit. Scor ales: Secțiunea 2 Bărbații și munca 1. În general, este normal ca bărbaților să le displacă să aibă o șefă femeie. Scor ales: 2. Este jenant să vezi un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]