1,636 matches
-
înalt grad de disociere// De ce se interesează poetul Livius la telefon de felul cum s-au scurs/ zilele familiei noastre, cum s-au dat premiile, cine a participat/ Credeți că întîmplător?// De ce poeta Carolina a scris mai la tinerețe următorul haiku/ Credeți că întîmplător au declanșat americanii războiul din Golf/ de ziua poetului nostru național?»// De ce unul dintre poeții Mureșan vorbește la televizor/ despre sinistra sistare a finanțării tribunelor și de ce/ criticul nostru e furios din alte pricini ( «mai lipsea să
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Poți să ții marea în palmă?". Discursul poetic înghite sfere semantice contradictorii (celularul, dansul Claudiei, supa de alge, moartea) care nu creează totuși tensiuni, pentru că se lovesc într-o inerție leneșa de tonalitatea uscată a versului. Al doilea ciclu, Aproape haiku-uri se înscrie pe linia pendularii între încercarea înregistrării faptului cotidian și reflecția filozofica. (Își face loc aici umorul involuntar: "Asemeni trestiei,/ celularul sună în vînt,/ singuratic".) În Veneam din Tibet, al treilea ciclu al volumului, poezia lui Ion Drăgănoiu
Un poet bucureștean by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16645_a_17970]
-
tâmpit" groparul frustrat - "munca mea de-o viață zace îngropată" flori de hârtie - caprele groparului nefericite vânător dormind - pe țeava puștii la taifas două vrăbii pescar pe baltă - sunetul mobilului gonește peștii la vânătoare - mă întorc cu tolba plină de haiku-uri căpiță cu fân - la umbra ei un cosaș țipă-n celular gânduri de cioban - cred c-o să fac o baie, este an bisect capul șefului - proiectat pe zid are umbra pătrată pe ring lovituri - pe podea două umbre îmbrățișate
ZICE-UN POKERIST: BĂDIE, SUNT UN AS ÎN MESERIE de DAN NOREA în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349747_a_351076]
-
cameleonism, acelasi. Inconfundabil. De aceea fiecare rîd de pe figură actorului aflat în al 33-lea an al carierei sale evocă tot atîtea creații memorabile, dintr-o filmografie ce-ar putea închipui - rămînînd în același teritoriu nipon - un flash asemeni unui haiku: figurant (Trois Chambres a Manhattan, 1965), protagonist (Mean Streets, 1973), oscarizat pentru rol secundar (Vito Corleone în Godfather ÎI, 1974) sau principal (Jake La Motta în Raging Bull, 1980), veteran dezaxat (Taxi Driver, 1976), saxofonist egolatru (New York, New York, 1977), imigrant
Clipind în întuneric by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18171_a_19496]
-
1916) a fost un romancier japonez, considerat cel mai important al erei Meiji. Cele mai cunoscute romane ale sale sunt Kokoro și Eu sunt o pisică. A fost de asemenea un specialist în literatura engleză și un maestru al genului haiku, al poeziei chineze și al basmelor. Între 1984 și 2004, portretul său a figurat pe fața bancnotei de 1000 de yeni. Natsume Kinnosuke a venit pe lume în orașul Edo (astăzi Tokio). De la naștere a fost un copil nedorit, căci
Sōseki Natsume () [Corola-website/Science/298873_a_300202]
-
-i fie utilă în cariera aleasă. În 1887, l-a întâlnit pe Masaoka Shiki, un prieten care l-a încurajat să devină scriitor, cariera pe care urma s-o îmbrățișeze. Shiki l-a inițiat pe Natsume în arta compunerii poemelor haiku. Din acest moment, Natsume a început să-și semneze poemele cu pseudonimul "Soseki", care în limba chineză înseamnă "încăpățânat". În 1890, Natsume s-a mutat la departamentul de literatură engleză și rapid a început să stăpânească bine limba engleză. Natsume
Sōseki Natsume () [Corola-website/Science/298873_a_300202]
-
de normă ca profesor. Natsume Soseki a început în 1895 să predea la Gimnaziul din Matsuyama, prefectura Ehime, în Shikoku, care este și cadrul unde se desfășoară acțiunea romanului său Botchan. În paralel cu meseria de profesor, Natsume a publicat haiku și poezie chineză în mai multe ziare și periodice. În 1896 a demisionat din slujba de profesor pe care o avea și a început să predea la Liceul Nr. 5 din Kumamoto. Pe data de 10 iunie din același an
Sōseki Natsume () [Corola-website/Science/298873_a_300202]
-
alegerea lor. 1641 - Negustorii olandezi sunt mutați de la Hirado și sunt obligați să rămână la Dejima. Chinezii sunt obligați să rămână la Nagasaki. 1643 - Go-Komyo devine împărat (până în anul 1654). 1644-1694 - Matsuo Basho - primul și cel mai bun autor de haiku. S-a născut samurai dar a devenit un poet. 1651 - Tokugawa Ietsuna devine al patrulea shogun Tokugawa (până în anul 1680). 1653-1724 - Trăiește scriitorul Chikamatsu Monzaemon. 1655 - Go-Sai devine împărat (până în anul 1663). 1657 - Marele foc din Edo. 1663 - Reigen devine
Cronologia Erei Edo () [Corola-website/Science/303067_a_304396]
-
(n. 26 august 1968, Olcea, județul Bihor) este o prozatoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat până în prezent o carte de haiku-uri, "Haiku și caligrame" (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor). I-au apărut la un interval scurt de timp două romane, ambele fiind bine primite atât de critica de specialitate, cât
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
(n. 26 august 1968, Olcea, județul Bihor) este o prozatoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat până în prezent o carte de haiku-uri, "Haiku și caligrame" (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor). I-au apărut la un interval scurt de timp două romane, ambele fiind bine primite atât de critica de specialitate, cât și de
Florina Ilis () [Corola-website/Science/302839_a_304168]
-
odinioară de tatăl lui Kikuji și de doamna Ota, îi aduc în față dragostea vinovată a acestora. Simbolistica insistentă a obiectelor e guvernată de conceptul "mono no aware", noțiune specific japoneză, tradusă aproximativ prin “tristețea lucrurilor”, element importat din estetica haiku. O sensibilitate plastică deosebită, simț ascuțit al formelor, liniilor și ritmurilor în obiecte, face din aceste centre iradiante de semnificație, adevărate personaje. Investigația autorului nu are loc la suprafață, ci în adâncime. Cu toate aceste, între oameni și lucruri există
Stol de păsări albe () [Corola-website/Science/302472_a_303801]
-
erezii, Ed. Solstițiu & Decalog, Seria de poezie, 1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de Florin Vasiliu, Ed. Haiku, București, 1993, pag. 178-180; Streflicht, antologie de Christian W. Schenk, Ed. Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994, pag. 172-175 și Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.99-123; Vânătoare
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
1999, etc. Caietul debutanților, 1979, Ed.Albatros, București, 1981, pag. 267-277; Se apropia sfîrșitul secolului, Antologia Colocviilor Naționale de poezie de la Tg.Neamt, I , Bibliotecă ,Antiteze“, Piatra Neamț, 1992, pag.43; Umbră libelulei, antologia haiku-ului românesc de Florin Vasiliu, Ed. Haiku, București, 1993, pag. 178-180; Streflicht, antologie de Christian W. Schenk, Ed. Dionysos Verlag, Kastellaun, 1994, pag. 172-175 și Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.99-123; Vânătoare de vise, Cartea Festivalului Internațional de Poezie
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Kastellaun, 1994, pag. 172-175 și Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.99-123; Vânătoare de vise, Cartea Festivalului Internațional de Poezie, Oradea, 1997, Ed.Cogito, Oradea, pag.435-443; O sută de entarge, microantolgie de haiku a poeților români, Ed. Haiku, București, 1997, pag.100; O mie și una de poezii românești, antologie de L.Ulici, Ed. Du Style, București, 1997, vol.IX, pag.84-87; Vid tustandens, (la masa tăcerii), panoramă a liricii românești în traducerea
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
Boppard 2012; Ierarhiile pergamentelor, prefață deAl. Cistelecan, Casa de editură ,Panteon“, 1995, pag.99-123; Vânătoare de vise, Cartea Festivalului Internațional de Poezie, Oradea, 1997, Ed.Cogito, Oradea, pag.435-443; O sută de entarge, microantolgie de haiku a poeților români, Ed. Haiku, București, 1997, pag.100; O mie și una de poezii românești, antologie de L.Ulici, Ed. Du Style, București, 1997, vol.IX, pag.84-87; Vid tustandens, (la masa tăcerii), panoramă a liricii românești în traducerea lui Ion Milos, Ed. ,Symposion
George Vulturescu () [Corola-website/Science/312924_a_314253]
-
1969), "Contrapunct" (București, revista a Uniunii Scriitorilor, 1991), "Convergente Românești / Romanian Convergences" (Londra, 1985 - 1987), "Dacia magazin" (New York - Dacia Revival Internațional, 2005, 2006, 2007), "Dreptul la timp" (la care a fost și redactor - Timișoara, 1990), "Familia" (Oradea, 1971; 2005, 2006), "Haiku" (București, revista de interferente culturale româno-japoneze, 1990 - 1992), "Inédit" (La Hulpe / Belgia - revue mensuelle du Groupe de Reflexion et d’Information Littéraires, 1997 - 2007), "Înainte" (cotidian, Craiova, 1966 - 1969), "Jalons" (Paris / Franța, 2001 - 2007), "Knijevni jivot / Kњижевни живот " (Timișoara, 2006
Ion Pachia-Tatomirescu () [Corola-website/Science/309382_a_310711]
-
locale au fost scanate și postate on-line pe un „raft electronic” . Cărțile similare în limba maghiară sunt găzduite de Biblioteca Electronică Maghiară din Budapesta. În 2006 poetul optzecist Viorel Mureșan a obținut titlul cel mai mare "haijin" (autor ce scrie "haiku", specie japoneză de poezie cu structură fixă) din țară. Alte personalități: pictorul clujean Radu Șerban, poetul Marcel Lucaciu, istoricul Doru E. Goron, traducătoarea Simone Györfi, politologul Iosif Boda, chestorul de poliție Pavel Abraham etc. În oraș există mai multe stadioane
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
de „ceremonia japoneză a ceaiului”, deși tradus exact înseamnă, de fapt, „apă fierbinte pentru ceai”. În cultura japoneză, orice formă de artă este descrisă ca o „cale” spirituală. În acest sens întâlnim „calea florilor” (ikebana), „calea caligrafiei” (shodo), „calea poeziei” (haiku), „calea sabiei” (kendo) etc. Corespondentul pentru chanoyu este "chado" („calea ceaiului”), aceasta reprezentând calea spirituală a ceremoniei ceaiului. a jucat un rol important în viața culturală și artistică a Japoniei timp de mai bine de 400 de ani. Această artă
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
israeliană și internațională (inclusiv de magazinul american „New Yorker”) ca unul din talentele cele mai originale ale literaturii ebraice, a fost tradus în limbile engleză, italiană, germană și franceză. Alături de Yaakov Raz, este considerat cel mai bun traducător de poezii Haiku în ebraică. The Sound of the one Hand,(Sunetul uneia din mâini) (281 Zen Koans with answers, translated with a commentary) Bantam books. New York, 1977, 322 pages published also by Basic Books, New york, 1975, by paladin and Sheldon Press
Yoel Hoffmann () [Corola-website/Science/313886_a_315215]
-
un rol privilegiat în poezia "Haikai", încât s-a ajuns ca unii poeți să compună numai un "Haikai", renunțând la versurile următoare. Abia prin eforturile lui Masaoka Shiki această independența a fost oficial recunoscută prin anii 1890, prin crearea termenului Haiku. Această nouă formă de poezie avea să fie scrisă, citită și percepută că un poem complet, independent, si nu ca o parte a unui șir mai lung de versuri. Practic, istoria Haiku începe în ultimii ani ai secolului al XIX
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
oficial recunoscută prin anii 1890, prin crearea termenului Haiku. Această nouă formă de poezie avea să fie scrisă, citită și percepută că un poem complet, independent, si nu ca o parte a unui șir mai lung de versuri. Practic, istoria Haiku începe în ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Renumitele versuri ale perioadei Edo (1600-1868), scrise de maeștri precum Matsuo Bashō, Yosa Bușon și Kobayashi Issa, sunt în general cunoscute sub denumirea de Hokku și trebuie percepute în perspectiva istoriei
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
-lea. Renumitele versuri ale perioadei Edo (1600-1868), scrise de maeștri precum Matsuo Bashō, Yosa Bușon și Kobayashi Issa, sunt în general cunoscute sub denumirea de Hokku și trebuie percepute în perspectiva istoriei "Haikai", dar în prezent ele sunt citite că Haikuuri independente. Haiku-urile trebuie să conțină cel putin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul (kigo) în care acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc: Cel mai cunoscut haijin este
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
versuri ale perioadei Edo (1600-1868), scrise de maeștri precum Matsuo Bashō, Yosa Bușon și Kobayashi Issa, sunt în general cunoscute sub denumirea de Hokku și trebuie percepute în perspectiva istoriei "Haikai", dar în prezent ele sunt citite că Haikuuri independente. Haiku-urile trebuie să conțină cel putin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul (kigo) în care acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc: Cel mai cunoscut haijin este Matsuo Bashō
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
cel putin o imagine sau un cuvânt care să exprime anotimpul (kigo) în care acesta a fost scris. De obicei subiectele se referă la natură, plante, flori, insecte, etc: Cel mai cunoscut haijin este Matsuo Bashō, cel care a impus haiku-ul clasic prin cartea sa, " Drumul îngust spre îndepărtatul nord". Basho s-a născut în orașul Ueno din prefectura Mie (Japonia), unde are loc anual un popular festival de "haiku" și a întreprins trei călătorii celebre. Astăzi, poezia haiku este
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]
-
mai cunoscut haijin este Matsuo Bashō, cel care a impus haiku-ul clasic prin cartea sa, " Drumul îngust spre îndepărtatul nord". Basho s-a născut în orașul Ueno din prefectura Mie (Japonia), unde are loc anual un popular festival de "haiku" și a întreprins trei călătorii celebre. Astăzi, poezia haiku este cea mai populară formă din Japonia, dar este foarte cunoscută și în afara ei. Mulți scriitori englezi sau americani, dar nu numai, și-au încercat măiestria în a compune asemenea versuri
Haiku () [Corola-website/Science/297607_a_298936]