2,384 matches
-
îngrozitor, încît la un moment dat îi plăcea. Încerca voluptăți perverse, vecine râsului isteric. Continua să o însoțească la tot felul de vizite și spectacole neinteresante, peste tot unde ea își etala cu aroganță gulerele albe bine apretate, rochiile fără haz, cârlionții răsuciți cu drotul. Se despărțeau în fața casei, solemni, pândiți din spatele obloanelor de un moșneag îmbrăcat în verde. Mia îi întindea degetele reci cu un surâs care oscila între farmec și înțelepciune: "Uite, a trecut încă o zi. Sîntem mulțumiți
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Se lăsă tăcerea. Apoi Peter Cadron spuse: ― Vei afla asta la timpul potrivit. Dar mai întîi... Domnule Hedrock, unde te-ai născut? Așadar ajunseseră pînă acolo. Nu simțea nici un pic de frică. Stătea acolo în picioare puțin trist, conștient de hazul faptului că cel mai bătrîn și mai stafidit dintre camarazii lui se întorsese în sfîrșit acasă cu gîndul de a rămîne în cuibul lui. Un răstimp îndelungat toate numele pe care le purtase alcătuiră în fața ochilor minții o imagine caleidoscopică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
la gimnaziul mixt din Târgu Frumos, unde am intrat pe o gaură din gard pe unde intrau câinii ca să nu mai ocolesc până la intrarea principală și văzându-mă niște colegi mai mari din șșcoală că sunt de la țară, au făcut haz mare și mi-au răsucit pălăria pe cap, ca la roata norocului. Tot de la această școală îmi amintesc că am stat îngazdă la un fierar pe nume Polac și în timpul liber pe care mi-l făceam eu mai trăgeam la
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Păcat că m-a adormit, știi cum e, și cu damele, dacă le vizitezi mai rar, te poți face de râs, dar mi-te cu tăria... Il ascultam cu un soi de uimire față de stăpânirea de sine cu care făcea haz de necaz, dar când am înrebat gazdele de telșefon, realizând ce va urma , umorul l-a părăsit și a trecut la implorări, să fie iertat. A inceput prin a cere iertare doctorului și soției sale, promițându- le până și despăgubiri
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
din jurul său prin auzul ce devenea din ce în ce mai șubred cu fiecare an, Tournesol era argonautul pentru care nici o formulă chimică nu este prea îndepărtată sau absconsă, iar viața se măsoară în ceasurile care dau naștere invențiilor trăsnite de care pot face haz doar cei care nu înțeleg măreția experimentală a științei. Sunetul fericirii lui Tournesol era suita de explozii ce urma încercărilor mai puțin reușite de a testa o nouă substanță, în vreme ce culoarea fericirii era fumul ce îl invăluia ca o mantie
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Trebuie să spun că a fost o zi blestemată cea în care m-ați adus aici. Era mult mai bine acolo cu Gomez. Plăcut și liniștit. Dacă asta-i un fel de păcăleală de întâi aprilie, aflați că nu are haz. Privi spre domnul Levy cu ochi urduroși. Tu ești individul care a dat-o afară pe prietena mea Gloria. Biata Gloria! Cea mai inimoasă persoană care a lucrat vreodată în biroul acela. — O, nu! suspină doamna Levy. Apoi se întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
își turnă un pahar cu bere și își afundă dinții lungi în spuma ei. Femeia aia, Lee, se poartă rău cu tine, Jones, îi spunea domnul Watson. Ce nu pot eu să sufăr e să văd un negru care face haz de necaz pentru că-i negru. Și tocma’ asta face ea cu tine, punându-te să trudești ca robu’ de pe-o plantație. — Ăău? Păi ăi de culoare o duc destul de greu și făr’ să mai râdă ăilalți de ei pen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Împărtășește și ea, căci dă drumul la muzică, ca și cum ar vrea să-l alunge, iar cîntecul de pe postul de „oldies“ Îi ilustrează perfect dilema. Este Clash, cu „Should I Stay or Should I Go?“ — Nunta asta n-a avut nici un haz, spune Wakefield În cele din urmă. Maggie pare dezamăgită. — Mie mi s-a părut destul de dulce. Și Neal, și Bob sînt prietenii mei. N-a fost doar așa, la mișto? — Nu, sînt un cuplu pe bune. Am lucrat la ceremonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
iar Ralph ghicise acest lucru. — Pe curând, încercă Ralph să glumească, și nu-i spune despre gin și revistele deocheate. Fran își dădu silința să râdă, dar simți un nod în gât. Știa că încerca să fie curajos, să facă haz de necaz, și își dădu seama cât de înfiorătoare trebuia să fie toată povestea pentru el, care avusese întotdeauna o minte atât de ascuțită și pentru care viața de zi cu zi depinsese de acuitatea percepțiilor. — Bine, domnule doctor, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de viața la țară. Stevie scoase un pachet de bomboane mentolate Extra Strong din buzunarele ei încăpătoare. — Vrei una? Fran clătină din cap. — Deci, cui ar trebui să-i spunem tati? Lui Tweedledum sau lui Tweedledee? încercă Stevie să facă haz de necaz. N-am deschis încă plicul. — Înțeleg. Stevie își croi drum prin mulțimea de turiști osteniți și copii care orăcăiau spre locul unde-și lăsase mașina. — Ai bătut drumul până la Londra să iei rezultatele ca apoi să nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
duzi Numai gura ei auzi; Mică ca un ou de rață, Gureșă precum o țață. Mai mult coadă decât trup, Nu-i nici vulpe, nu-i nici lup. Neagră ca o supărare Provocată de-un necaz: Ea nu are nici un haz Dacă nu-i cârâitoare. Carnea lui e bună-rea, Fie mare, fie mic; Caută mereu ceva, Deși n-a pierdut nimic. Nici nu zbiară, nici nu muge, Mormăie de supărare; Iarna labele își suge, Zmeura îi place tare. Mereu trage câte
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
Se prezentă drept profesor de matematică; Într-adevăr, era genul. Bruno Îl zărise cu două zile Înainte la cursul de creativitate; se lansase Într-un comentariu pe marginea unei probleme aritmetice fără soluție - un soi de comic absurd, fără nici un haz. Scria rapid pe tabla albă, oprindu-se brusc uneori; pe craniul mare și pleșuv, pielea se Încrețea atunci de efortul gândirii, iar sprâncenele se ridicau Într-o mimică ce se voia amuzantă; cu marcherul În mână, rămânea imobil câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
atât mai grandioase acum, când erau contemplate de la etajul de sus al hotelului „Crillon”, de către Ravelstein, care numai cu un an În urmă avusese datorii de o sută de mii de dolari. Sau poate chiar mai mult. Obișnuia să facă haz cu mine În legătură cu „capitalul lui de amortizare”. Îmi spunea: - Mă amortizez și eu o dată cu el - știi ce Înseamnă termenul ăsta În cercurile financiare, Chick? - Capital de amortizare? Am o vagă idee. În zilele de Înainte de a fi dat bogăția peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fost și față de mine Însumi, În discutarea unor slăbiciuni sau a unor perversități. Abe mi‑era mult superior În ceea ce privește Înțelegerea de sine, autocunoașterea. Dar fiecare discuție dintre noi, oricât ar fi fost de personală, se prefăcea până la urmă Într‑un haz sănătos, curat, nihilist. - Poate că o viață neanalizată nu merită să fie trăită, Îi spuneam eu. Dar viața analizată Îl poate face uneori pe un om să‑și dorească moartea. Ravelstein se distra enorm la auzul cuvintelor mele. Râdea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
preferat să râd de el, să‑l zeflemisesc că scuipa și i se scurgeau balele și‑i tremurau mâinile de stângăcie și febrilitate. El se delecta cu comediile bufe, cu gagurile răsuflate ale vodevilurilor, cu observațiile usturătoare, cu insolențele și hazul grosolan. Așa Încât n‑a fost deloc impresionat de amabilitatea mea prostească, de firava, liberala mea Încercare de hai‑să‑vedem‑și‑partea‑cea‑bună. Abe nu punea preț pe amabilitate. Când un student nu se conforma criteriilor lui, Îi spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
La sosirea băuturilor asistam la o demonstrație de extraordinară dibăcie, de parcă s‑ar fi oprit În mijlocul unui mers pe sârmă În timp ce balansa În mâini o tavă cu pahare umplute vârf. În clipele acelea nu te‑ai fi Încumetat să faci haz. Telefonul mobil se ivea tot timpul din buzunarul lui Abe. Nu‑mi pot aduce aminte ce apel aștepta În ziua aceea. Poate că una dintre sursele lui avea informații particulare În legătură cu decizia finală a președintelui Bush de a pune capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
gheață, camioane cu bere și cai uriași care le trăgeau. Deosebeam oamenii după fețele lor roșii, albe, zbârcite, pătate sau netede; zâmbărețe sau violente, ori mânioase, ochii lor, gurile, nasurile, vocile, picioarele și gesturile. Cum se mai aplecau ca să facă haz sau să iscodească sau să sâcâie sau să tortureze În glumă un băiețaș. Dumnezeu mi‑a apărut de foarte timpuriu. Purta părul cu cărare la mijloc. Am Înțeles că eram Înrudiți pentru că Îl făcuse pe Adam după chipul și asemănarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ORBUL: Ce face? Ce vrea? BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Să nu se-ntâmple o nenorocire! Opriți-l! MAJORDOMUL: Și-a uitat rolul! BRUNO: A luat-o în serios! OMUL CU SACAUA: Întotdeauna am spus că aceste spectacole de improvizație nu au haz. Nu se-ntâmplă o dată să nu fie ceva... MAJORDOMUL (Înnebunit.): Ce dracu’ are? Tocmai acu’? (Toate personajele și-au părăsit locurile și s-au adunat în jurul gropii urmărind ascensiunea lui GRUBI.) MAMA (Țipând isteric.): Chemați pe cineva! Dați un telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
pe partea cealaltă a funiei nu l-au găsit. Acum pricepeți? BRUNO: Altă aiureală... (Orchestra emite motivul.) ORBUL: Eu chiar plec! (Pășește pe covorul roșu și dispare în adâncul gropii.) BĂRBATUL CU TOMBERONUL: Și eu plec. Nu mai are nici un haz. Iese înghițit de groapă.) PRIMUL BĂRBAT: Nu puteți fi serioși nici măcar o clipă? ( Iese împreună cu AL DOILEA BĂRBAT și cu OMUL CU SACAUA; ieșire prin groapă.) FETIȘCANA (Împreună cu vizitatorul.): Salut, provincia! (Iese.) CĂLĂTORUL GRĂBIT ( Se apropie de MAJORDOM, îl privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PARASCHIV: Trebuie să stau cu tine.. Trebuie să te văd cum îți dai duhul... MACABEUS: De ce să stai? De ce să aștepți? Omoară-mă acum. Tot voiai să mă omori... PARASCHIV: Nu, nu... Trebuie să se întâmple încet... altfel n-are haz... înțelegi? Eu vreau să fie cu haz... MACABEUS (Icnește); Nu... nu vreau să te mai aud.... PARASCHIV: De ce să nu mă mai auzi... MACABEUS: Taci măcar zece minute... Măcar un minut... PARASCHIV: Ce? Gata? Te-ai scârbit de mine? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să te văd cum îți dai duhul... MACABEUS: De ce să stai? De ce să aștepți? Omoară-mă acum. Tot voiai să mă omori... PARASCHIV: Nu, nu... Trebuie să se întâmple încet... altfel n-are haz... înțelegi? Eu vreau să fie cu haz... MACABEUS (Icnește); Nu... nu vreau să te mai aud.... PARASCHIV: De ce să nu mă mai auzi... MACABEUS: Taci măcar zece minute... Măcar un minut... PARASCHIV: Ce? Gata? Te-ai scârbit de mine? Nu-ți mai place cu mine? Vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și el o credință în sensul ăsta, deși biserica nu poate fi de acord în principiu cu situația asta de misticism exagerat. - Popa Băncilă, continuă Vergilică, are niște încurcături cu dom’ Țongu, se judecă pe chestii de-astea de tot hazul cu turnătoriile securiste, cu dosarele de arhivă. Popă și... Aveți dreptate, s-a cam răsturnat lumea. Vă deranjează popa la rezerva unde sunteți? - Nu, cum așa ceva? Dar îi aud și eu, ce să fac. Mai țin și eu ușa deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
din buci. Dar dacă a venit evenimentele de la Revoluția care a fost la Județeană, nu a mai fost cazul să stai cu târșă la chiuretaje, că revoluția ne-a adus libertatea la avorturi, dar la mine nu mai avea nici un haz, că nu peste mult timp, la vreo doi ani după ce au venit și ultima dată, că au trecut și pe la noi, nu ăia de pe Jiu, ci mai de pe lângă noi, erau de la Mina din Plesneaua, peste deal de Șoptireanca, au auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
planificării pune iar stăpânire pe mine. O tablă trebuie să aibă o cretă într-un colț și un burete oarecum umezit în celălalt. Timp de trei luni de la dispariția Cristinei, eu am adus cretă și am șters conștiincios tabla, spre hazul elevilor. Dar m-am scăpat. Nu e vina mea, m-am scăpat pur și simplu, se mai întâmplă. Victor s-a ridicat morocănos în picioare. Era îmbrăcat cu o salopetă murdară de ulei de motor și avea pe cap o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ale Taniei Nicolescu. Tanka, deși poezie de dragoste, în textele autoarei descoperim scheciuri de natură, Se zbate-n geamuri fluturele rătăcit - cu zgomote seci castanele arămii îi numără clipele Iar în senryu simțul umorului cu care este înzestrată depășește limitele hazului și devine ironie sarcastică. Coadă la loto degeaba risipesc bani de aur salcâmi Cartea se încheie cu texte în stil haiku, dar care se apropie mult de spiritul liric japonez: Pe țărmul pustiu visul verii eșuat cioburi de stele Fluturi
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]