8,014 matches
-
și adjectivului sunt "valorizate" de (primesc valoare de la) trăsăturile cu valoare ale nominalului. Dacă acceptăm că nominalul are două seturi de trăsături (iar verbul și adjectivul, câte un set), păstrând celelalte coordonate ale acordului, ar însemna că: (i) în acordul hibrid, trăsăturile adjectivelor și determinanților din interiorul grupului nominal sunt verificate sau valorizate de trăsăturile formale, morfosintactice, de tip CONCORD, ale numelui, iar trăsăturile verbului-predicat, ale adjectivului predicativ și ale participiului din structura pasivului pot fi verificate de trăsăturile CONCORD (ca
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal și semantic. 19 Pentru exemplele de acest tip există și analiza alternativă cu elipsa unui nominal plural, subînțeles din enunțul anterior. Dacă adoptăm analiza că acordul verbului-predicat se face cu nominalul cuantificator, atunci aceste enunțuri sunt relevante pentru acordul hibrid. 20 Posibilitatea ca demonstrativul postpus să fie considerat un pronume care stabilește o relație apozitivă cu substantivul anterior este menționată în GALR (I, p. 243). 21 La căutarea cu Google, apar 44900 de rezultate pentru celorlaltor (august 2010). 22 În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
puțin naturală. Concluzia autorului − convergentă cu cea a lui Oyharçabal (2000) − este că pasivul există, dar nu e vorba de o diateză, ci de un "traseu" (atât în cazul pasivului, cât și al antipasivului). Coexistența acestor două structuri reprezintă un hibrid tipologic. O opinie radicală este formulată de Van de Visser (2006: 188), conform căruia construcțiile tranzitive din limbi ca basca sunt întotdeauna pasive, subiectul tranzitiv fiind realizat prin pronume încorporate. 6. ANTIPASIVUL Spre deosebire de pasiv, termenul antipasiv are în lingvistică o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atare! Și, prin această frază, ca și prin altele care sunt În consonanță, În profundă armonie muzicală și ideatică cu ea, Nietzsche nu ne Împacă oare cu această hidră, cu acest monstru antic, cum apare el uneori și multora, monstru hibrid ce ne așteaptă la intrarea În cetatea Tebei, adică a vieții lucide și demne - cu Destinul... cu Soarta?! La care avem dreptul fiecare om născut dintr-o mamă vie, Soarta, care, mai ales În de curând trecutul secol XX - ce
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
declară cu surle și trâmbițe ""europeniști"! Europeni sunt și vor fi Hasdeu, Eminescu, Iorga, Blaga, Rădulescu-Motru, Liviu Rebreanu, M. Sadoveanu, Noica, Mircea Eliade, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Dumitru Stăniloae, Cezar Ivănescu și atâția alții. Ceilalți sunt hibrizi culturali, care pot fi interesanți dar nereprezentativi" (p. 240). Am propus această feerie de citate pentru a demonstra cu argumente peremptorii maturitatea criticului. Aflat la zenit, Theodor Codreanu se arată fascinat de spectacolul ideilor critice, descoperind în opera literară filonul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mereu ba de hoardele cotropitoare, ba de internaționalismul proletar, ba de europenismul transnațional: "Anemierea conștiinței arheale (singură în stare să ne salveze), regizată remarcabil de supraviețuitorii Kominternului, a împins o parte apreciabilă a elitelor într-o mare derută, la limita hibridului cultural, încât forțe antinaționale au profitat din plin după decembrie 1989, acaparând toate pârghiile de importanță vitală ale statului român. Aceasta este explicația reală a prăbușirii catastrofale a societății românești după 1990 încoace". Pe cât de succint este eseul acesta, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
profețise mancurtizarea României de către soviete. Însă acest asalt concertat de anihilare a spiritualității și naționalismului românesc a avut darul de a aviva forța de rezistență culturală a acestui neam împotriva "cancerului roșiu" care n-a reușit, totuși, să devină unul hibrid. Dacă distrugerea elitelor n-a fost întru totul posibilă, Fiara cea Apocaliptică a încercat să le atragă de partea ei. Protocronismul lui Edgar Papu e văzut ca o formă de rezistență, precum și luările de poziție ale intelectualilor din diaspora: Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Marin Preda și lui Nicolae Labiș. E vehement condamnată atitudinea politicienilor români de a-și cerși intrarea în Europa, ca și cum nu i-ar fi aparținut de drept din vremuri imemoriale prin dimensiunile sale orfice și zalmoxiene. E o atitudine de "hibrid cultural" pe care un Bălcescu, un Eminescu, un N. Iorga, un Mircea Eliade, un Hașdeu, un Blaga și, bineînțeles, un Cezar Ivănescu n-au avut-o niciodată. Europenismul nostru aparține naționaliștilor români. Și o spune cu riscul de a-și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
În cazul de față, cartea lui Theodor Codreanu ne spune că, oricâte granițe și proiecte culturale ori politice s-ar croi pe seama marginii romanității orientale, ea nu se poate altera, nu poate deveni altceva decât este, de pildă sinteză sau hibrid, ci poate doar să fie sau să nu fie, iar existența și-o definește romanic, ca toate celelalte țări românești, pentru că se trage de la Râm, nu din altă parte. "Argeș", nr. 22, iulie 2003 Mircea DINUTZ "Basarabia sau drama sfâșierii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modernizatoare care ia locul modernității, ca urmare a eliberării individului și societății de legile impersonale ale rațiunii (a se vedea prin aceasta și incapacitatea de explicare a unui firesc regim tranzitoriu, la amploarea amintită, prin intermediul raționalului modernist) dă naștere unui hibrid extramodern în aparență, cu raportare la structura deja anchilozată, aproape intrată in rigor mortis, a unui "mecanism" uzat și nefuncțional): postmodernitate, geo-modernitate, hiper-modernitate, para-modernitate etc. N-am întâlnit încă trimiteri la orto-modernitate, meta-modernitate sau cis-modernitate, dar aștept ca cineva care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
unui ethos postmodernist, aflat azi, în agonie, pe când Harold Bloom reprezintă ethosul transmodernității, direcția filosofică dinspre care vine fiind neoconservatorismul american, ostil față de ceea ce autorul numește Școala resentimentului, oglindă a mentalității postmoderne politically correct. De aici s-a născut straniul hibrid care este Istoria critică a literaturii române. Simțind riscul, Nicolae Manolescu a inventat metoda scrierii la două mâini, ceva de felul struțocămilei cantemiriene. Singurul element, aparent comun, este esteticul, care e și fundamentul canonului. Faptul ar fi trebuit să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de lectură cu creionul în mână, cum se spune..." și deopotrivă că spre deosebire de monumentala Istorie... a lui G. Călinescu opusul în cauză n-are cum să reprezinte un eveniment similar. Aceasta și pentru că volumul vizat constituie, în fapt, un "straniu hibrid". Și iată și explicația: "Simțind riscul, N. Manolescu a inventat metoda scrierii la două mâini, ceva de felul struțocămilei cantemiriene". De aici, probabil, deformarea conceptului de estetică "în sensul parodicului și jocului postmoderniste, încât fatalitatea apariției struțocămilei literare n-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fenomen la indivizii români puși de istorie să slujească la doi arhei etnici. Sfâșierea druțiană se exercită între centrul imperial Moscova, unde și locuiește, și rădăcinile sale de român moldovean. Struțo-cămila acestui tip de sfâșiere etnică este teoria moldovenismului, ca hibrid între românism și slavism, dar opus radical, doctrinar vorbind, celui dintâi". Sunt personalități "cărora li se încearcă întreruperea legăturilor cu arheitatea lor etnică. Mutanții rezultați își apără cu o mână arheitatea, dar și-o nimicesc cu cealaltă. (...) Format în mediu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la conducerea acestora. Evoluția dualității puterii a fost marcată de șicane și nemulțumiri reciproce, de acuze privind abuzuri și provocări. Un punct de vedere asupra acestei colaborări a evidențiat că „nu era un guvern legionar, nici un guvern militar-conservator, ci un hibrid în care conflictele erau chiar de la început latente”. Punctul culminant al acestei relații a fost reprezentat de asasinarea a peste 70 de persoane, lideri politici și militari, membri ai structurilor informative/contrainformative, de ordine, siguranță și justiție, dintre care 64
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reevaluat în condițiile prevăzute de lege. Articolul 3 Obiectul de activitate al regiei autonome "Institutul de cercetare și dezvoltare pentru valorificarea produselor horticole" îl constituie: 1. activitatea de cercetare cu caracter fundamental și aplicativ pentru: - crearea de noi soiuri și hibrizi de legume și flori cultivate în sere și sere solar; - stabilirea tehnologiilor de obținere de sămînță și material săditor, precum și celor de modernizare și intensivizare a producției de sere; - elaborarea și modernizarea tehnologiilor de condiționare și păstrare în stare proaspătă
HOTĂRÎRE Nr. 300 din 24 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de cercetare şi dezvoltare pentru valorificarea produselor horticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107806_a_109135]
-
București, într. Binelui nr. 1, sector 4. Capitolul 2 Obiectul de activitate și atribuțiile regiei Articolul 3 Obiectul de activitate al regiei îl reprezintă: 1. activitatea de cercetare cu caracter fundamental și aplicativ pentru: a) crearea de noi soiuri și hibrizi de legume și flori cultivate în sere și sere solar; ... b) stabilirea tehnologiilor de obținere de sămînță și material săditor, precum și a celor de modernizare și intensivizare a producției de sere; ... c) elaborarea și modernizarea tehnologiilor de condiționare și păstrare
HOTĂRÎRE Nr. 300 din 24 aprilie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul de cercetare şi dezvoltare pentru valorificarea produselor horticole". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107806_a_109135]
-
structuri impuse de principiile și legile economiei de piață. ... B. În domeniul producției vegetale a) răspunde de îndeplinirea sarcinilor privind dezvoltarea agriculturii și obținerea unor producții sporite de cereale și plante tehnice, sigure și stabile; crearea de noi soiuri și hibrizi de plante cu potențial de productie ridicat și rezistente la intemperii; ... b) ia măsuri și răspunde de evidentă și folosirea rațională a tuturor terenurilor agricole, indiferent de posesor; asigura coordonarea lucrărilor agropedoameliorative care să ducă la creșterea potențialului de productie
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
teritoriului și asolamentelor pe întreaga suprafață a țarii; ... d) recomandă zonarea producției de cereale, leguminoase, plante tehnice, legume, a plantațiilor de vii și pomi, potrivit condițiilor pedoclimatice și social-economice din fiecare zonă și microzona; asigura repartizarea teritorială a soiurilor și hibrizilor pentru toate plantele de cultură, ia măsuri și asigură crearea de noi soiuri și hibrizi de plante, elaborează tehnologii unitare de productie pentru toate culturile, împreună cu Academia de Stiinte Agricole și Silvice și institutele de cercetare de profil; ... e) organizează
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
plante tehnice, legume, a plantațiilor de vii și pomi, potrivit condițiilor pedoclimatice și social-economice din fiecare zonă și microzona; asigura repartizarea teritorială a soiurilor și hibrizilor pentru toate plantele de cultură, ia măsuri și asigură crearea de noi soiuri și hibrizi de plante, elaborează tehnologii unitare de productie pentru toate culturile, împreună cu Academia de Stiinte Agricole și Silvice și institutele de cercetare de profil; ... e) organizează și ia măsuri că unitățile agricole și alți producători să realizeze producțiile de cereale, leguminoase
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
că unitățile agricole și alți producători să realizeze producțiile de carne, lapte, ouă, lină și alte produse agricole animale, necesare economiei; ... c) organizează și îndruma acțiunile privind reproducția și selecția animalelor, ameliorarea unor rase și crearea de noi rase de hibrizi care să asigure o producție sporită pe baza celor mai recente rezultate ale biologiei aplicate și ingineriei genetice; ... d) îndruma acțiunile de combatere a bolilor și controlează aplicarea lor, exercita atribuțiile serviciului sanitar veterinar de stat și ale inspecției de
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 230 din 1 aprilie 2014 ---------- Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Obiectul protecției (1) Drepturile amelioratorului asupra noilor soiuri de plante aparținând tuturor genurilor și speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între genuri și specii, sunt protejate, recunoscute și apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet pentru soi de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare ISTIS, în condițiile prezentei legi. (2) Drepturile prevăzute la alin
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
își piardă dreptul exclusiv de exploatare a soiului, cu condiția ca nicio altă punere la dispoziție în scop comercial să nu fi fost făcută anterior; dacă o astfel de punere la dispoziție a soiului a fost utilizată pentru producerea unui hibrid și acesta a fost comercializat, se aplică prevederile alin. (1); ... g) a fost pus la dispoziție de o unitate sau de o firmă unei alte unități sau unei firme căreia îi este subordonată sau dacă amândouă unitățile sau firmele aparțin
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
la speciile de plante prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, fermierii pot să utilizeze, să cultive soiuri, pentru a obține recolte pentru folosul propriu, fără a deține o licență de la titular, cu excepția soiurilor protejate care sunt hibrizi sau soiuri sintetice. ... (2) Pentru speciile care nu sunt incluse în anexă se aplică prevederile alin. (5). ... (3) Fermierii pot folosi sămânța obținută pentru semănat sau prin procesatorii de sămânță. ... (4) În situația în care sămânța se folosește prin procesatori
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
prezentei legi. ... (2) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. ... (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile referitoare la protecția soiurilor și hibrizilor de plante, prevăzute la art. 7 alin. (3) și la art. 11 din Legea nr. 64/1991 , dispozițiile referitoare la soiuri și hibrizi de plante din cap. III al Hotărârii Guvernului nr. 152/1992 *), precum și orice alte dispoziții contrare. ... ---------- Anexa
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]
-
3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă dispozițiile referitoare la protecția soiurilor și hibrizilor de plante, prevăzute la art. 7 alin. (3) și la art. 11 din Legea nr. 64/1991 , dispozițiile referitoare la soiuri și hibrizi de plante din cap. III al Hotărârii Guvernului nr. 152/1992 *), precum și orice alte dispoziții contrare. ... ---------- Anexa SPECIILE DE PLANTE AGRICOLE la care se aplică dispozițiile privitoare la privilegiul fermierului a) Plante furajere ... Cicer arietinum L. - năut Lupinus luteus L.
LEGE nr. 255 din 30 decembrie 1998 (*republicată*) privind protecţia noilor soiuri de plante*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122674_a_124003]