1,824 matches
-
cu surprindere. Ei, cu asta le-am captat atenția, ce bine-mi pare! — Chiar Tobias Baron? întrebă Leigh. Da, așa e mai bine. Chiar el. Clătină din cap în semn că da. — De fapt, prietenii îi spun Toby. Leigh se holbă la ea. — Glumești? Zi odată, femeie! Trebuie să auzim— — Desigur! zâmbi Adriana. Dar după ce înot puțin. Se ridică de pe șezlong ca o felină care și-a încheiat somnul de după-amiază și se îndreptă spre piscină. Las că le învăț eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
față. — Știți, ăă, noi — prietenii mei de acolo. Arătă spre masa de cealaltă parte a piscinei unde stăteau trei tipi care încercau să nu se uite insistent. Ne întrebam dacă n-ați vrea să veniți cu noi deseară? Adriana se holba la el nevenindu-i să creadă. Era clar: vorbea direct cu Emmy. Incredibil! Era oare cu putință ca deliciosul ăsta să o prefere pe Emmy și nu pe ea? — Am venit la un amic de-al meu, la petrecerea burlacilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că ești curioasă să— — Jesse, spuse ea dulce, întrerupându-l. O să avem destul timp și pentru lucru, așa că m-am gândit că ar fi bine să ne cunoaștem mai întâi și să lăsăm dicuțiile editoriale pentru altă dată. El se holbă la ea. — Vorbești serios? — Foarte serios. Dacă nu te deranjează. El ridică mirat capul. — Chiar că ești ciudată. Un editor care nu vrea să vorbească despre cartea mea. Măi, măi, măi. Despre ce doriți să discutăm, domnișoară Eisner? Leigh era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe fata aia doar cu o seară mai înainte. — Excelent! Emmy bătu din palme și își vârâ picioarele înapoi în apă. Ia spune-mi, George, ce părere ai despre — Se opri în mijlocul propoziției și, cu gura căscată de uimire, se holbă la George care parcă se materializase chiar în fața ei. Înainte ca ea să mai apuce să gândească sau să zică ceva, el se strecură între picioarele ei, își sprijini genunchii de marginea bazinului și o sărută. Prea surprinsă ca să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
foarte multe semne de exclamare. Unul din aceste mesajele insipide cuprindea un link la situl galeriei Kodak și Emmy simți că tortura ei abia începea. — Oh, Doamne, nu, se văită ea cu voce tare, trăgându-se înapoi în scaun și holbându-se la calculator de parcă urma să explodeze. Știa că n-ar trebui să clicheze pe linkul ăla, dar nu mai era cale de întoarcere. Își îndreptă spatele cu umerii lăsați și pieptul înainte, inspiră adânc și mută cursorul pe link
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Mackenzie cu voce pierdută, dar Adriana își dădea seama că ea crede ce-i spune. — Sunt foarte sigură. Sunt braziliancă. Ne pricepem la bărbați și ne pricepem la sex. Adriana începu să mănânce din salată în timp ce Mackenzie continua să se holbeze la ea. Aproape în aceeași clipă, Adriana îl văzu pe tipul mișto încheind conversația și întorcându-se spre Mackenzie. — Scuză-mă, zise el. Mackenzie se opri o clipă, apoi se întoarse spre el și îi zâmbi radioasă. — Da? Mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
spună. El se uită în jur, prin apartament. — Unde e Otis? întrebă el privind țintă la colivia goală. Până la urmă a... — Ha! Aș vrea eu. Deși cred că e un alt lucru bun care mi s-a întâmplat. Duncan se holbă la ea întrebător. — Adriana a avut grijă de el cât eu am fost plecată în ultima delegație — am convins-o foarte greu, trebuie să spun — și s-a văicărit până n-a mai putut. Pe urmă, din senin, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
curios. Cred că o să-ți placă foarte, foarte mult. — Ce? Spune-mi! Ce? — Ei bine, mă întrebam dacă n-ai vrea să locuiești în apartamentul meu după ce plec. Și — făcu o pauză teatrală, apoi se întoarse spre Leigh care se holba la ea — și tu, querida. Nu mi-am dat seama că voi două vreți să stați împreună, dar ce-ar putea fi mai potrivit decât casa mea? Am vorbit cu părinții mei și ei au fost încântați ca Emmy să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
izbește cu violență, zdrobindu-i memoria ei viguroasă, implacabilă, În sute de cioburi care se aștern ca o grindină peste pardoseala de gresie. Îl fulgeră o ultimă amintire: din umbra ghișeului chipul acela de funcționar tîmp. „Da, domnule, ce te holbezi așa la mine? Așa scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe bulevard...” Între timp, dincolo de oglindă apar și alte, multe, puzderie de imagini ale lumii, indicînd indirect tema operei: viața fermecătoare și mizeră sub povara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
izbește cu violență, zdrobindu-i memoria ei viguroasă, implacabilă, În sute de cioburi care se aștern ca o grindină peste pardoseala de gresie. Îl fulgeră o ultimă amintire: din umbra ghișeului chipul acela de funcționar tâmp. „Da, domnule, ce te holbezi așa la mine? Așa scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe Bulevard. Începe să plouă. Hoinărește aiurea. Într-un târziu apasă pe sonerie. I se deschide. Îi trece peste fața ei zâmbitoare de soție, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cu rumeguș atârnată de elastic, femeia șarpe, nevasta faraonului, bărci, lanțuri, zidul morții și Încercarea puterii la ciocan erau acum afară. Dacă ar descrie din amintire țigările de atunci, fumate de spectatorii care Înghițeau mirosul de balegă, spectatorii care-și holbau ochii la picioarele fleșcăite ale acrobatelor, Închise În ciorapi de plasă neagră, ar face plăcere fumătorilor colecționari și ar Începe cu: Olt, Mureș, Aviator, Victoria, dar existau și țigări România, fostele Regale RMS. Mult mai târziu au apărut țigările cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
La Kremlin În noapte veghează Nikita Sergheevici Hrușciov. Tu, În noaptea Bucureștiului. Ajun de Crăciun. Plouă ca În vreme de potop și vântul Îndoaie năpraznic copacii. Primești douăzeci și cinci de lei. Să-ți cumperi ce vrei tu, așa zice tata. Te holbezi năucit la Tudor Vladimirescu. Prin noapte și prin perdele de apă Îți faci drum spre Librăria Noastră. Îți vezi Împlinit visul. Utopia, atinsă, penetrată. Primul aparat optic al vieții tale. În sfârșit o să ai diascopul tău. Nu mai trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În autobuz și așteaptă să-i dai locul, sau te pândește să te ridici ca să cobori și el, iute ca un linx, să se așeze, dar tu nu-l bagi În seamă, oricum mergi până la capăt, prin Cotroceni, și te holbezi la ziarul cu Congresul al X-lea al P.C.R., la poza aia imensă cu membrii Comisiei centrale de revizie, dar cel mai mult Îți place de pozele cu membrii supleanți, cuvântul ăsta ți-a impus Întotdeauna respect și seriozitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai mult Îți place de pozele cu membrii supleanți, cuvântul ăsta ți-a impus Întotdeauna respect și seriozitate și chiar crezi că supleant este ceva important, de-o noblețe ieșită din comun, ceva, așa, din sfera diplomației, și te tot holbezi la Iosif Banc, Petre Blajovici, Miu Dobrescu, Aurel Duca, Mihai Ghere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Carol Kiraly, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, ca să treacă timpul și să ajungi mai repede, ești și tu un fel de supleant, te-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ce articol și cu ce literă din Codul Muncii... Tovarășe comandant, Subsemnatul... domiciliat În București, strada Mexic nr. 1, declar că renunț la plecarea definitivă din țară În R.F.G., la mama actualei mele soții... Din tăietura ghișeului ochii plutonierului se holbează la tine a silă și reproș, ba chiar Își și Înșurubează degetul arătător În tâmplă. Îți bați joc de noi, băi tovarășe? Pleci aproape cântând. „Zori cu noroc ne răsar; tăcere și gânduri curate Zile bune de-acum vorbe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de ce unele femei au toate genele potrivite? Ruby râse și-i spuse că nu avea legătură cu genele, ci cu a fi suficient de bogat ca să ai la degetul cel mic dieticieni, antrenori personali și artiști make-up. Chanel tot se holba la poză. —Dar guru-ul ei pe unde e? N-o vezi În nici o poză fără unul după ea. Claudia nu era doar actriță de la Hollywood, putred de bogată și mamă a lui Avocado, o fetiță de doi ani, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
nu, sunt OK. Nu te Îngrijora. Ruby nu putu să nu observe cum i se formau riduri de expresie În jurul ochilor când zâmbea și cât de sexi Îl făceau să arate. Păi, spuse ea, dându-și brusc seama că se holba la el, nu vreau să te rețin. Trebuie să ai mii de pacienți care te așteaptă. — De fapt, acum sunt În pauză. Am operat toată dimineața - două histerectomii și o cezariană. Atunci observă pliantul pe care-l ținea ea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lucruri. Uneori, Ruby, chiar mă Îndoiesc de capacitatea ta de a conduce un magazin exclusivist ca Les Sprogs. Trebuie neapărat să Îți revizuiești ideile. Acum te las. Am o Întâlnire la micul dejun. Și, spunând asta, Închise telefonul. Ruby se holbă la receptor. —Mulțam’, Stella. Sunt mereu Încântată că mă bucur de sprijinul tău. Chanel a apărut la magazin cu puțin Înaintea orei două. Ruby, care era ocupată cu servirea unei cliente Însărcinate În ultimele luni, o privi pe Chanel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Mi-ar plăcea, dar trebuie s-o duc și pe Ruby acasă. Are mare nevoie de odihnă. —Bine, Sam. Tu ești doctorul. La care Irene o puse pe Ruby să coboare geamul. Un doctor evreu chipeș, spuse ea, cu ochii holbați de entuziasm, rumegând Întruna. Ce și-ar mai putea dori o fată frumoasă și realizată? Ai grijă, Ruby, și hai să ne Întâlnim când Buddy și cu mine venim la Wimbledon la vară. — Rămâne stabilit, spuse Ruby. —SUNT DRĂGUȚI, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
răspunse ea. Aproape terminaseră de mâncat, când intrară doi bărbați burtoși, de vârstă mijlocie, și se așezară la masa de alături. Sam stătea cu spatele la ei, dar Ruby, care stătea cu fața, observase că se opreau Întruna din vorbit și se holbau la ea. La Început crezu că e murdară de mâncare la gură, iar Sam e prea politicos ca să-i atragă atenția. Își șterse buzele cu șervețelul, dar privirile continuau. Pe urmă, grăsanii Începură să râdă. Ruby Își Încordă auzul. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
neîncrezătoare. Am câștigat. Chiar am câștigat. Cred că-s vreo cincizeci de lire aici. Se trezi aruncându-se la gâtul lui și pupându-l pe obraz. Oamenii care jucau la aparate vecine Îi văzuseră câștigând și se Întorseseră să se holbeze. Pentru o clipă, Ruby crezu că o să aibă probleme când adolescenții În treninguri, care Încă erau pe-acolo, strigară: „Ne-au ciordit ăștia banii!“. Dar Își traseră glugile și o șterseră. —Vezi, râse Sam. Și mai râdeai de metoda Epstein
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mulțumită să-i lase să-și vadă de treaba lor și răsfoia o copie veche din revista Hello!, care era lăsată pe tejghea. Ruby tocmai pusese tava jos când Își dădu seama că Hannah se oprise din răsfoit și se holba la o poză În special. Trebuie să fi trecut cinci secunde, și ea nu schița nici o mișcare. —Ești bine? spuse Ruby În sfârșit. Hannah tresări. — Da... Bine... De fapt, lasă ceaiul. Trebuie să plec. Spunând asta, se ridică, Îl luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
vene. Hotărî că niște lapte cald ar putea s-o mai liniștească. După ce puse cana În cuptorul cu microunde, se duse la geantă și scoase din ea lista cu semnătura lui Sam. Sprijinită de blatul de la bucătărie, stătea și se holba la scrisul de mână. Cu vreun motiv sau altul, probabil că Jill l-a convins pe Sam, la fel și pe ceilalți doctori străini, să se semneze pe ultima coloană Înainte ca celelalte detalii să fie adăugate. Celelalte informații erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ca oamenii normali - dar ce-i un om normal? - oi fi făcând gesturi, contorsiuni și strâmbături, iar lumea care trece, cred eu, fără să mă privească sau privindu-mă cu indiferență, nu este cum mi se pare mie, ci se holbează cu toții la mine, râzând sau compătimindu-mă?... Și ideea asta nu-i oare ea însăși o nebunie? Oi fi nebun de-a binelea? Și-n cazul ăsta, chiar dacă oi fi, ei și ce? Un om inimos, sensibil, bun nu înnebunește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de gloata de tineri care se împingeau unii pe alții după război prin strălucirea amăgitoare a reclamelor cu neon și a vitrinelor care-ți făceau cu ochiul. Îți puteai da seama că nu e din oraș după felul cum se holba la rotocoalele de fum ce se ridicau deasupra capului său dintr-o reclamă la Camel, dar asta nu îl făcea deosebit. În nopțile senine de vară, Times Square era plină de turiști. Îi luase un an să ajungă acolo. Exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]