1,975 matches
-
bisericii, privilegiații, bătrânii și nevolnicii, văduvele, cei scutiți cu cărțile ocârmuirii și slugile boierilor). În urma calamităților naturale din anii 1846-1849 și a opresiunii fiscale, care au provocat sărăcirea orășenilor, populația s-a micșorat. O parte a pierit din cauza epidemiei de holeră din vara anului 1843, iar alta s-a deplasat spre sate, în căutare de hrană. În asemenea împrejurări, în 1849, populația Hușilor a ajuns la 1.900 de capi de familie (Anexe, grafice, fig. 6). Locuitorii erau repartizați astfel: 397
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ghibănescu scrie despre ungurii catolici aduși în apropierea Hușilor: „În vecinătatea piscului, zis a lui Vodă - scrie autorul citat - se afirmă că ore când au fost palate domnești, și că târgușorul aflat aici era locuit de Unguri, care în urma unei holere s-au retras prin păduri până aproape unde este astăzi orașul Huși; probabil că aceștia să fi fost Unguri papiști, din satul Cornii-Unguri” (papiști, adepții Papei, papistași, catolici, n. a.). Pentru Gh. Ghibănescu, problema este pusă sub aspectul naționalității, nu al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de lipsa de nutreț, de frig sau din cauza epidemiilor (celebrele epizotii). În ținutul Fălciu, în iarna anului 1847 și până la 28 martie 1848, din cauzele menționate, au murit 1.212 vite mari și 7.414 oi și cârlani. Epidemia de holeră din vara anului 1848 a afectat populația din satele din jur, cum ar fi: Odaia-Bogdana, Lunca Banului, Stănilești. În 1847, în ținutul Fălciu, ca urmare a invaziei lăcustelor, a fost distrusă recolta pe o suprafață de 100.000 fălci. Epidemia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cișmele. Majoritatea conductelor de aducțiune erau sparte, o mare cantitate de apă risipindu-se. O parte din cișmele nu funcționau din cauza insuficienței debitului de apă. Apa din fântâni era contaminată, de aceea se propagau boli, cum ar fi tenia, dizenteria, holera, febra tifoidă. Prin intemediul presei, primarul dr. I. Munteanu informa pe hușeni că, „lucrările începute la punctul Varnița, pentru captarea izvoarelor sunt terminate, și apa captată dată în conducta principală, așa că orășenii vor avea un plus de apă de 40-50
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
totuși încărcați de mari satisfacții școlare pentru A. Fătu și numai rareori îi vor prilejui neplăceri, ca acelea legate de desființarea sau închiderea școlii. Astfel, dacă în primăvara anului 1830 va fi nevoit să întrerupă studiile, din cauza unei epidemii de holeră care a dus la suspendarea cursurilor pe timp de un an, în anul următor va ocupa locul I de pe lista celor 16 bursieri din internatul gimnaziului. De asemenea, la înființarea, în 1832, a Colegiului Vasilian (un fel de internat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
titlul Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscva grassata est (Descrierea ciumei care a bântuit la Iași în anul 1770 și la Moscova în 1771), conține informații prețioase despre această epidemie. Prințul Neculai Suțu descrie plastic holera de la 1830: ,,Holera apăru întâia dată în Iași; progresa repede și înspăimântător. Groaza și jelania domneau în Iași. Două treimi din populație fugi, rămânând 20-25 de mii de suflete; totuși erau mai multe sute de morți pe zi. Nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
quae anno MDCCLXX in Jassia et MDCCLXXI in Moscva grassata est (Descrierea ciumei care a bântuit la Iași în anul 1770 și la Moscova în 1771), conține informații prețioase despre această epidemie. Prințul Neculai Suțu descrie plastic holera de la 1830: ,,Holera apăru întâia dată în Iași; progresa repede și înspăimântător. Groaza și jelania domneau în Iași. Două treimi din populație fugi, rămânând 20-25 de mii de suflete; totuși erau mai multe sute de morți pe zi. Nu se mai vedea circulând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
însă legată de un context mai larg, și anume, apariția ideii de presă medicală românească. De altfel, tot Constantin Vârnav a fost, în 1851, redactorul "Foii Societății de medici și naturaliști". În 1840, el a publicat cunoscuta sa lucrare Despre holera epidemicească. A fost și profesor de medicină populară la seminarul "Venia-min Costachi". Promotor al mișcării Unirii, Vârnav se înscrie printre cele mai valoroase personalități ale epocii. Doctorul Mihail Zotta era înrudit cu luptătorul român bucovinean Ioan cavaler de Zotta, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
desfășura o activitate prodigioasă, impunându-se încă de la început prin celebra metodă de vaccinare antiholerică, metodă care îi poartă numele și a rămas în istoria medicinii ca "Marea experiență românească". Datorită acestei metode, armata română a fost scutită de ravagiile holerei care au desființat armata bulgară inamică. Aceeași metodă (de această dată modificată, tot de Slătineanu) a fost aplicată și în 1917 împreună cu Korschun, bacteriolog rus, cu același efect. Prestigiul lui Slătineanu ca savant de renume mondial a fost extraordinar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1924, a participat activ în campaniile antimalarice. Între 1929 și 1934, a îndeplinit repetate misiuni cu același caracter în Extremul Orient. În felul acesta, medicul Mihai Ciucă s-a identificat cu acțiunea de combatere a unor flagele cu extindere masivă: holera, malaria, sifilisul nervos. Ca om de știință dotat cu o recunoscută inventivitate și pe baza unei prodigioase activități, profesorul Ciucă a elaborat studii, cercetări și a făcut descoperiri importante în bacteriologie, în biologia bacteriofagului, mai ales, domeniu care l-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Europa s-întipăreau adânc în mintea mea. Pășisem în anul 1848, anul acel de vijelie care a zguduit atâtea tronuri și care în Moldova mai cu samă a lăsat urme neșterse, căci ne-a adus răsturnarea lui Vodă Sturza, o holeră cumplit de săcerătoare și invazia armatelor rusești, care au trecut peste noi pentru a da ajutor austriacilor contra răscoalei ungurești. Îmi aduc și acum aminte că în iarna acelui an, iarnă grea și viscoloasă, pribegise în Fălticeni de groaza ungurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prin numărul tot mai mare de incendii, provocate intenționat, de la Constantinopol. În 1729, un asemenea pojar a distrus aproximativ 4.000 de case și 130 de moschei, provocînd și mari pierderi de vieți omenești.27 Epidemiile repetate de ciumă și holeră din deceniul al treilea au înrăutățit și mai mult situația. Revolta a implicat mai întîi clasele sociale de jos și a fost inițiată de membrii breslelor, nemulțumiți de situația creată de declanșarea campaniei împotriva Persiei. Conducătorul ei era Patrona Halil
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
luminat. Ca președinte al ambelor divanuri din noiembrie 1829 pînă în aprilie 1834, el a fost principalul responsabil de reformele introduse în intervalul acesta. După ce și-a ocupat postul, Kiseleff a trecut imediat la instituirea carantinei împotriva amenințării ciumei și holerei. El a importat grîu din Rusia ca să facă față foametei și a organizat o miliție națională. Contribuția lui de bază a fost însă constituită de supravegherea elaborării noilor statute administrative pentru ambele provincii. Principatele rămîneau o zonă strategică importantă pentru
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
june stătut, cum eram. În curte cu mine locuia notarul satului, cu tinerețile și sănă tatea lui mâncate de nopți petrecute prin șantanele de la oraș, de unde rămăsese cu nervii zdruncinați, stomacul ruinat și cu amintirea unor stupide refrene de cuplete: Holera este datoare să te ducă mai curând, să te ia la sub țioară și să-și facă apoi vânt, apoi vânt... Nenorocitului de notar, deși tânăr Încă și de felul lui fecior de țăran pricăjit din acest sat, nu-i
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimerise un papugiu de bucureștean ca mine. și am participat, așa-și-așa, la două războaie: În 1913, la par tea sedentară a regimentului meu de militari deghizați În salopete de măturători de stradă, ca să salveze, chipurile, Bu cureștii de holeră; și În 1916-1917, sub ordinea unui colonel de stat-major cu eghileți la umăr, care mă tot Îndemna să ne pre dăm amândoi inamicului. A murit, cu toate astea, moartea de erou, ca În legendele abia verosimile. L-a văzut În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o țigară!“ Dialogul astfel purtat, la o țigară, s-a soldat cu promovarea examenului. În timpul campaniei din 1913 a fost Încadrat la „partea seden tară“ a regimentului și s-a ocupat cu acțiunile de prevenire și combatere a epidemiei de holeră care amenința și Capitala. Activitatea de secretar de redacție la Noua Revistă Română Îi permite să cunoască lumea literară și științifică a vremii și să angajeze la redacție colegi de facultate. Printre aceș tia, Cora Irineu (Elena D. Friedman) va
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
comunistă, Gertrud! În primul meu an de profesorat, în 1981, în satul Comarna din județul Iași, a trebuit să mergem din casă în casă să vedem unde a făcut caca nu știu ce petrecăreț, fiindcă exista suspiciunea unei boli infecțioase foarte grave, holeră parcă, dacă îmi amintesc bine! Iertare de întrerupere... Concediul dascălilor nu era cât vacanța elevilor. Din cele trei luni de vacanță, una trebuia să facem de serviciu la școală. Fiind tânără și fără obligații familiale, am fost deseori trimisă în locul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
stenolepis, Centaurea cyanus), Mătase (Centaurea plumosa), Cicoare(Centaurea paniculata, Cichorium inthibus), Păpădie (Leontodon eroceus, Scorzonera rosea, Hypochoeris maculata, Taraxacum officinale), Susaiu (Prenanthes purpurea, Sonchus laevis), Barba lupului (Crepis conyzaefolia), Rujuliță (Hieraciumpilosella, Hieracium aurantiacum), Iarba vulturului (Hieracium pratense, Hieracium umbellatum), Ghimpe, Holeră (Hieracium alpinum, Hieracium ramosum, Hieracium cserianum, Hieracium tridentatum, Xantium spinosum). Familia Campanulacee. Picioruș (Phiteuma confusum), Peană de turc (Phteuma tetramerum), Clopoțele (Campanula cervicaria, Campanula alpina, Campanula latifolia, Campanula rampunculus), Rochia doamnei (Campanula rotundifolia, Campanula perscifolia, Campanula glomerata, Campanula abietina, Campanula
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuvinte el însuși să steie față și să contribuie la distrugerea a tot ce a clădit. Până în preajma Unirii principatelor, viața Iașului e un șir aproape neîntrerupt de suferințe. Ars și pustiit de nenumărate ori, decimat de ciumă și de holeră, cotropit de turci, de tătari, de poloni, de ruși, el nu mai poate organiza nimic durabil. Cu toate aceste, monumentele sale de seamă, adică mai toate mânăstirile și bisericile care fac încă marea bogăție artistică a Iașului, datează din timpurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Românii umblă cu buruieni, cu babe, cu descântice etc. [...] Iată zic Încă una din fatalele cauze că românii pier și se sting, pe când jidanii să Înmulțesc” <endnote id="(735)"/>. Unele documente din secolul al XIX-lea susțineau că epidemiile de holeră (cholera morbus) din spațiul românesc ar fi afectat „mai cu osebire jidovimea” (1831) și În special pe „evreii săraci” din marile orașe, care locuiau În câte-un „cartier foarte insalubru” (1853). Într-un raport din 1831 Însă, consulul Marii Britanii la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe „evreii săraci” din marile orașe, care locuiau În câte-un „cartier foarte insalubru” (1853). Într-un raport din 1831 Însă, consulul Marii Britanii la București, E.L. Blutte, a contrazis astfel de informații : „Cu toate că se așteptase ca mortalitatea [În timpul epidemiei de holeră] să fie mai mare printre evrei [...] decât În rândul celorlalte categorii ale locuitorilor, totuși s-a dovedit că, proporțional, ea a fost mai scăzută, circumstanță atribuită practicii [igienico- medicale] adoptate numai de ei” <endnote id="(803, pp. 60, 78, 189
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Meridiane, București, 1975. 801. Mircea Handoca, Pe urmele lui George Topîrceanu, Editura Sport-Turism, București, 1983. 802. Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, ediție Îngrijită de Eugen Simion, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991. 803. Gheorghe Brătescu, Paul Cernovodeanu, Biciul holerei pe pământ românesc. O calamitate a vremurilor moderne, Editura Academiei Române, București, 2002. 804. Conform istoricilor Petre Ș. Năsturel (805) și Matei Cazacu (806), martirajul Sfântului Ioan cel Nou nu a avut loc la Cetatea Albă (Moncastro, Akkerman, Bilhorod), de pe Nistru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel din țara noastră. În perioada 1910-1911 a fost viceprimar al Iașului. Campania din 1913 l-a dus pe câmpiile Bulgariei, într-o formație sanitară a Corpului 4 Armată, an în care a avut de luptat în combaterea epidemiei de holeră ce bântuia cu furie în rândurile armatei noastre. La începutul războiului, în 1916, a fost din nou mobilizat în calitate de căpitan farmacist la o formațiune sanitară de pe front, de unde după un an a fost adus la Iași la spital, până la terminarea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
întuneric în lume, exista multă speranță că războiul se va termina - deși nemții înaintau în Caucaz, iar ofensivele la Cotul Donului și către Stalingrad nu anunțau nimic bun. În ambele alternative, România nu avea de ales decât între ciumă și holeră. Deși între două flageluri negre exista totuși o mică diferență. Viața oamenilor ajunsese să nu mai însemne nimic. Antisemitismul apăsa greu pe evrei, totul era mai scump pentru ei: pâinea și altele. Se publicau mereu decrete în care libertatea lor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
anii 1711, 1769, 1789, 1806 invaziile turco-tătărăști ca și evenimentele din anii 1821, 1829, 1916, 1941 au apăsat vârtos pe umerii gălățenilor. Locuitorii de pe pământul dintre aceste două râuri au suportat invazia a diverși cotropitori lacomi, au înfruntat epidemiile de holeră, ciumă și altele, iar cămătarii și unii negustori necinstiți storceau bruma de avere a locuitorilor, fără remușcări. Locuitorii județului se mândresc pe bună dreptate cu personalitățile lor, ce își au locul natal pe raza județului, în număr de 44, din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]